Sponsor
(Sponsor)
(1) Investitor institutional sau firma de brokeraj a carui opinie favorabila despre o anumita valoare mobiliara influenteaza alti investitori si creeaza in acest fel o cerere suplimentara pentru acea valoare mobiliara. (2) In Statele Unite, companie de investitii care ofera spre vanzare unitatile fondurilor sale de investitii. Aceasta poate vinde unitatile de fond dealerilor, care apoi le vand investitorilor, sau poate opera direct cu publicul. (3) Vezi Underwriter.
Spread
(Spread)
(1) Contracte futures: cumpararea unui contract futures simultan cu vanzarea altuia, in speranta ca relatia dintre preturile celor doua contracte se va schimba astfel incat, ulterior, o vanzare si o cumparare de compensare vor avea ca rezultat obtinerea unui profit net. De exemplu, cumpararea unui contract futures pe o marfa si vanzarea unui contract futures pe aceeasi marfa, la aceeasi bursa, dar cu o alta luna de livrare; sau cumpararea unui contract futures pe o marfa si vanzarea unui contract futures pe aceeasi marfa, cu livrarea in aceeasi luna, dar la burse diferite; sau cumpararea unui contract futures pe o marfa si vanzarea unui contract futures pe o alta marfa (grau versus porumb sau porumb versus porcine vii); sau cumpararea unui contract futures pe o marfa si vanzarea unui contract pe o marfa obtinuta prin prelucrarea celei dintai (soia versus ulei de soia, respectiv faina de soia). (2) Instrumente financiare de credit: (a) diferenta dintre randamentele instrumentelor financiare de credit avand aceeasi calitate, dar scadente diferite. De exemplu, spreadul (diferenta) intre bonurile de trezorerie pe termen scurt de 10% si obligatiunile de trezorerie pe termen lung de 14% este de 4%; (b) diferenta dintre randamentele instrumentelor financiare de credit avand aceeasi scadenta, dar calitati diferite. De exemplu, spreadul intre o obligatiune de trezorerie pe termen lung de 14% si o obligatiune de corporatie pe termen lung, evaluata B, care plateste 17%, este de 3% deoarece riscul unui investitor este mult mai mic in cazul obligatiunii de trezorerie. (3) Optiuni: strategie cu optiuni in care investitorul angajeaza o pozitie long intr-o serie dintr-o clasa de optiuni si o pozitie short intr-o serie diferita din aceeasi clasa de optiuni. De exemplu, un investitor poate realiza un spread cumparand 1 XYZ Noiembrie 40 Call si vanzand 1 XYZ Noiembrie 30 Call. (4) Actiuni si obligatiuni: (a) diferenta dintre pretul cererii si pretul ofertei. De exemplu, daca pretul cererii pentru o actiune este 45$, iar pretul ofertei este 46$, spreadul este de un dolar. Spreadul se ingusteaza sau se largeste in functie de cererea si oferta pentru acel instrument financiar; (b) diferenta dintre pretul maxim si pretul minim al unei valori mobiliare intr-o anumita perioada. (5) In distribuirea unei emisiuni de instrumente financiare transferabile: diferenta dintre pretul pe care il primeste emitentul unui instrument financiar transferabil si pretul platit de investitori pentru acel instrument financiar. Acest spread este incasat de sindicatul de distribuire ca plata pentru serviciile sale.
Spread in diagonala
(Diagonal spread)
Strategie cu optiuni ce consta in detinerea unei pozitii long si a unei pozitii short in optiuni apartinand aceleiasi clase, dar avand preturi de exercitare si date de expirare diferite (termenul pana la scadenta al optiunilor cumparate trebuie sa fie mai mare decat termenul pana la scadenta al optiunilor vandute short). O astfel de strategie poate fi bearish sau bullish. Daca pretul de exercitare al optiunii cumparate este mai mic decat pretul de exercitare al optiunii vandute, atunci strategia este bullish. Invers, daca pretul de exercitare al optiunii cumparate este mai mare decat pretul de exercitare al optiunii vandute, atunci strategia este bearish.
Spread in interiorul pietei
(Intra-market spread)
In tranzactiile cu contracte futures, strategie care consta in cumpararea unui contract futures pe o marfa si vanzarea unui contract futures pe aceeasi marfa, dar cu o luna de livrare diferita sau cumpararea si vanzarea unor contracte futures pe marfuri diferite, avand aceleasi luni de livrare sau luni de livrare diferite si fiind tranzactionate la aceeasi bursa.
Spread inter-marfuri
(Inter-commodity spread)
In tranzactiile cu contracte futures, strategie in cadrul careia investitorul cumpara un contract futures pe o marfa si vinde un contract futures pe o alta marfa, ambele contracte avand aceeasi luna de livrare si fiind tranzactionate la aceeasi bursa. Intre cele doua marfuri trebuie sa existe o relatie care sa determine evolutia simultana a preturilor in aceeasi directie. In caz contrar, spreadul devine o tranzactie riscanta, periculoasa deoarece exista posibilitatea ca preturile celor doua marfuri sa evolueze in directii opuse, producand pierderi pe ambele pozitii.
Spread inter-marfuri
(Inter-commodity spread)
In tranzactiile cu contracte futures, strategie in cadrul careia investitorul cumpara un contract futures pe o marfa si vinde un contract futures pe o alta marfa, ambele contracte avand aceeasi luna de livrare si fiind tranzactionate la aceeasi bursa. Intre cele doua marfuri trebuie sa existe o relatie care sa determine evolutia simultana a preturilor in aceeasi directie. In caz contrar, spreadul devine o tranzactie riscanta, periculoasa deoarece exista posibilitatea ca preturile celor doua marfuri sa evolueze in directii opuse, producand pierderi pe ambele pozitii.
Spread inter-piete
(Inter-market spread)
In tranzactiile cu contracte futures, strategie care consta in cumpararea unui contract futures pe o marfa si vanzarea unui contract futures pe aceeasi marfa, dar la o alta bursa. De exemplu, cumpararea unui contract futures pe grau la Chicago Board of Trade, simultan cu vanzarea unui contract similar la Kansas City Board of Trade.
Spread intra-marfuri
(Intra-commodity spread)
In tranzactiile cu contracte futures, spread in cadrul caruia investitorul cumpara si vinde simultan contracte futures pe aceeasi marfa, la aceeasi bursa, dar cu luni de livrare diferite. De exemplu, un investitor realizeaza un astfel de spread daca cumpara un contract futures pe costita de porc care ajunge la scadenta in decembrie si, in acelasi timp, vinde un contract futures pe costita de porc care ajunge la scadenta in aprilie. Profitul sau pierderea acestuia va fi determinata de diferenta de pret dintre cele doua contracte.
Spread intre randamente
(Yield spread)
Diferenta intre randamentele a doua categorii de instrumente financiare cu venit fix, cum ar fi obligatiunile de corporatie cu rating mare si cele speculative. Managerii de portofoliu ai fondurilor de investitii profita adesea de pe urma spreadurilor neobisnuit de mari, atunci cand acestea exista.
Spread orizontal
(Horizontal spread)
Strategie cu optiuni sau cu contracte futures care consta in cumpararea si vanzarea simultana a aceluiasi numar de contracte din aceeasi clasa, cu acelasi pret de exercitare/livrare dar cu date diferite de expirare/livrare. De asemenea, denumit calendar spread. De exemplu, Cumpara 10 XYZ Oct. 70 Call si Vinde 10 XYZ Iul. 70 Call. In general, optiunea cu scadenta mai apropiata este vanduta, iar optiunea cu scadenta mai indepartata este cumparata. Se incearca astfel obtinerea unui profit de pe urma scaderii mai rapide a valorii de timp a optiunii cu scadenta mai apropiata fata de valoarea de timp a optiunii cu scadenta mai indepartata.
Spread vertical
(Vertical spread)
Strategie cu optiuni care presupune cumpararea unei optiuni cu un pret de exercitare, simultan cu vanzarea altei optiuni din aceeasi clasa la urmatorul pret de exercitare, mai mic sau mai mare. Ambele optiuni au aceeasi data de expirare. De exemplu, Cumpara 1 XYZ Mai 30 Call si Vinde 1 XYZ Mai 40 Call. Investitorul care realizeaza un spread vertical spera sa obtina un profit atunci cand diferenta dintre primele celor doua optiuni se mareste sau se micsoreaza. De asemenea, mai este denumit price spread, money spread, strike spread.
Spreadul dealerului
(Dealer spread)
Diferenta intre pretul cererii si al ofertei pentru un instrument financiar transferabil. De exemplu, o actiune cotata la 40 cererea si 40 1/16 oferta are un spread de 1/16. Actiunile foarte active au spreaduri mai inguste decat cele inactive. In plus fata de comisionul firmei de brokeraj, spreadul reprezinta o parte a costurilor de tranzactionare.
Squeeze
(Squeeze)
Situatie pe piata actiunilor sau a contractelor futures in care pretul incepe sa creasca, iar investitorii care au vandut short sunt obligati sa-si acopere pozitiile pentru a evita pierderile mari. Atunci cand exista multi vanzatori short, aceasta situatie este denumita short squeeze.
Stabilizare
(Pegging)
Stabilizarea pretului unei valori mobiliare, al unei marfi, sau al unei valute intervenind pe piata. In distribuirea unei emisiuni noi de instrumente financiare transferabile, managerul de sindicat este autorizat din partea sindicatului sa mentina pe piata secundara, atata timp cat este necesar o cerere egala cu pretul ofertei publice sau putin sub acest pret pentru a impiedica scaderea valorii de piata a instrumentului financiar transferabil sub nivelul cererii. Astfel, noii proprietari ai valorilor mobiliare sunt asigurati ca speculatorii nu vor actiona si nu vor destabiliza piata valorii mobiliare respective. Stabilizarea este legala doar in timpul distribuirii unei emisiuni noi de instrumente financiare transferabile pe piata primara.
Stabilizare
(Stabilization)
In distribuirea emisiunilor noi de instrumente financiare transferabile, managerul de sindicat este imputernicit de catre membrii sindicatului sa mentina pe piata secundara o cerere la pretul ofertei publice sau putin sub acest pret, „stabilizand“ astfel piata si dand membrilor sindicatului si membrilor grupului de vanzari posibilitatea de a-si distribui cu succes alocarile. In Statele Unite aceasta practica este o exceptie legala la practicile de manipulare, interzise prin Legea Valorilor Mobiliare din 1934.
Stabilizare cu clauza de penalizare
(Penalty syndicate bid)
Pentru a se asigura ca firmele participante la distribuirea unei emisiuni noi de instrumente financiare transferabile se straduiesc sa distribuie emisiunea catre investitorii de portofoliu si nu catre traderi si speculatori, al caror scop este sa obtina profituri rapide, in contractele intre distribuitori este prevazuta stabilizarea de catre sindicat a emisiunii, cu o clauza de penalizare. Aceasta clauza prevede ca firmele membre nu au voie sa intre pe piata secundara pentru a vinde noile instrumente financiare transferabile la pretul cererii de stabilizare. In caz contrar, acestea fie vor pierde partea lor din spread, respectiv concesiunea, fie li se va interzice sa mai participe la distribuirea emisiunilor viitoare.
Stagflatie
(Stagflation)
Combinatie intre o crestere economica lenta, un somaj ridicat si o inflatie mare.
Stagnare
(Stagnation)
(1) Pe piata valorilor mobiliare, perioada caracterizata printr-un volum scazut al tranzactiilor. (2) Perioada fara crestere economica sau caracterizata printr-o crestere economica lenta.
Standard mimim livrare
(Sample grade)
La contractele futures pe marfuri, calitatea minima acceptabila atunci cand se efectueaza livrarea.
Standarde calitate contract
(Contract grades)
In tranzactionarea contractelor futures pe marfuri, standardele de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca o marfa pentru a putea fi livrata la scadenta unui contract futures pe acea marfa. Acestea sunt insotite de o lista a primelor si a disconturilor permise in cazul in care se livreaza o marfa de o calitate mai buna, respectiv mai slaba decat cea stipulata in contract. Calitatea marfii care trebuie livrata este determinata de inspectori autorizati si este certificata printr-un document (grading certificate). De asemenea, se mai foloseste termenul deliverable grades.
Startegia Straddle
(Straddle)
(1) Contracte futures: strategie care consta in angajarea unei pozitii long si a unei pozitii short in contracte futures intre care exista o legatura. (2) Optiuni: strategie ce consta in cumpararea (vanzarea) unui numar egal de optiuni call si de optiuni put pe acelasi activ de baza, avand acelasi pret de exercitare si aceeasi luna de expirare. Cumparatorul unui straddle va obtine un profit in cazul in care pretul activului de baza va avea fluctuatii mari, indiferent in ce directie. Fiecare optiune poate fi exercitata separat, desi combinatia de optiuni este cumparata si vanduta ca o unitate. Un straddle poate fi long sau short.
Statut
(Charter)
In Statele Unite, fondatorii unei corporatii intocmesc un document pe care il inainteaza autoritatii statului respectiv care, la randul sau, aproba articolele si apoi emite un certificat de incorporare. Impreuna, cele doua documente devin statut, iar corporatia este recunoscuta ca entitate juridica (legal entity). Statutul cuprinde informatii cum ar fi numele corporatiei, obiectul de activitate, numarul de actiuni autorizate si identitatea directorilor. Apoi, fondatorii elaboreaza normele care reglementeaza managementul intern al companiei.
Stil
(Style)
Filosofie sau strategie investitionala urmata de un manager de portofoliu vizand capitalizarea de piata (sau marimea companiilor) si accentul pus pe crestere sau pe valoare. De exemplu, in functie de strategia aleasa, un manager de portofoliu poate investi in actiunile companiilor „de crestere“, cu capitalizare mica sau in actiunile companiilor „de valoare“, cu capitalizare mare.
Stop executat
(Stopped out)
(1) Expresie folosita atunci cand ordinul stop al unui client este executat la pretul specificat. De exemplu, actiunea Cincinnati Bell se tranzactioneaza la 65$ si un investitor introduce un ordin stop de vanzare 500 de actiuni la 62$. Daca actiunea scade ulterior si ordinul este executat, se spune ca investitorul este „stopped out“. (2) Expresie folosita atunci cand ordinul unui client este executat de catre broker la pretul garantat de catre specialist dupa ce incercarea brokerului de a executa ordinul la un pret mai bun a esuat. Vezi Stopping stock.
Stop ordin
(Stop order)
Ordin care devine ordin la piata numai daca are loc o tranzactie la un pret egal cu pretul specificat in ordin, ceva mai mare (in cazul unui ordin stop de cumparare), sau ceva mai mic (in cazul unui ordin stop de vanzare). Ordinele stop de cumparare sunt plasate deasupra pretului curent al pietei, iar ordinele stop de vanzare sunt plasate sub pretul curent al pietei. Tranzactia care activeaza ordinul se numeste vanzare de alegere (de activare sau de declansare). Scopul unui ordin stop de cumparare este de a proteja un profit dintr-o cumparare sau de a limita o pierdere dintr-o vanzare short. Scopul unui ordin stop de vanzare este acela de a proteja un profit sau de a limita o pierdere dintr-o valoare mobliara detinuta. Riscul ordinelor stop este ca acestea sa fie declansate de o miscare de scurta durata a pietei si sa nu poata fi executate sau sa fie executate la preturi mai mari sau respectiv mai mici cu cateva puncte decat pretul stop, datorita ordinelor plasate inaintea lor care au prioritate. Un ordin stop poate fi un ordin de o zi, un ordin valabil pana la anulare sau orice alta forma de ordin cu limitare a timpului. Vezi Buy stop order, Sell stop order.
Stoparea actiunii
(Stopping stock)
Garantarea de catre specialist a executarii unui ordin lasat la el de un broker de ring, la cel mai bun pret al cererii sau al ofertei, existent la momentul respectiv in registrul specialistului. Dupa ce a convenit in prealabil cu specialistul aceasta garantare, brokerul intra in ring si incearca sa obtina un pret mai bun. In cazul in care nu reuseste, executa ordinul la pretul garantat de catre specialist.
Strategia "cumpara-si-tine"
(Buy-and-hold strategy)
Strategie investitionala care consta in cumpararea instrumentelor financiare si pastrarea lor o perioada mare de timp. Investitorii care utilizeaza aceasta strategie selecteaza companiile in care investesc pe baza previziunilor lor pe termen lung. Ei nu se lasa influentati de evolutiile pe termen scurt sau mediu ale pretului instrumentelor financiare.
Strategia acoperirii vanzarii
(Covered option writing)
Strategie care consta in vanzarea short de optiuni call, simultan cu detinerea unei pozitii long in activul de baza. De asemenea, vanzarea short de optiuni put, simultan cu detinerea unei pozitii short in activul de baza.
Strategia activ suport-short
(Buy-and-write stategy)
Strategie conservatoare cu optiuni pe actiuni constand in cumpararea de actiuni si apoi vanzarea short de optiuni call pe acele actiuni. Investitorul incaseaza dividendele platite de actiuni si primele din vanzarea optiunilor. Insa, acesta poate fi nevoit sa vanda actiunile sub pretul curent al pietei in cazul in care sunt exercitate optiunile.
Strategia alungarii rechinilor
(Shark repellent)
Masura luata de catre o corporatie „tinta“ pentru a descuraja preluarea ei. De asemenea, denumita Porcupine provision. Vezi Poison pill.
Strategia colturilor
(Box spread)
Combinatie de patru optiuni alcatuita dintr-un spread vertical cu optiuni call (o optiune call long, o optiune call short, aceeasi data de expirare, preturi de exercitare diferite) si un spread vertical cu optiuni put (o optiune put long, o optiune put short, aceeasi data de expirare, preturi de exercitare diferite). Un astfel de spread asigura o anumita rentabilitate la expirare (toate cele patru optiuni au aceeasi data de expirare), scopul fiind acela de a realiza combinatia la un cost suficient de redus incat sa fie asigurata o rentabilitate favorabila.
Strategia condor
(Condor)
Strategie cu optiuni care are la baza patru preturi de exercitare pentru acelasi activ de baza si aceeasi luna de expirare. Strategia poate fi construita atat cu optiuni call, cat si cu optiuni put si poate fi atat long, cat si short. De exemplu, o strategie "condor call long" consta in cumpararea unei optiuni call cu un pret de exercitare mai mic, cumpararea unei optiuni call cu un pret de exercitare mai mare si vanzarea a doua optiuni call cu preturi de exercitare diferite, dar cuprinse intre cele doua preturi de exercitare ale optiunilor call cumparate.
Strategia corner
(Corner)
A angaja o pozitie long suficient de mare intr-o anumita valoare mobiliara cu scopul de a controla pretul acesteia. Alti investitori care doresc sa cumpere acea valoare mobiliara din alte motive (in special pentru a-si acoperi pozitiile short) sunt obligati sa o cumpere la un pret marit in mod artificial.
Strategia diferentei de cantitate - vanzare
(Ratio spread)
Strategie cu optiuni care consta in cumpararea sau vanzarea de optiuni fie call, fie put pe un activ de baza, cu un anumit pret de exercitare si o anumita data de expirare intr-un numar mai mare decat cel al optiunilor fie call, fie put pe acelasi activ de baza, avand aceeasi data de expirare si preturi diferite de exercitare vandute sau cumparate.
Strategia diferentei de prima
(Buy a spread)
In tranzactiile cu optiuni, a stabili o pozitie spread in care prima optiunii cumparate depaseste prima optiunii vandute. De exemplu, Cumpara 1 XYZ Oct. 60 Call cu o prima de 300$ si Vinde 1 XYZ Oct. 65 Call la o prima de 150$.
Strategia diferentelor
(Spreading)
In tranzactiile cu contracte futures si optiuni, angajarea unei pozitii long intr-un contract si a unei pozitii short intr-un alt contract din aceeasi clasa, dar avand preturi de exercitare/livrare diferite si/sau date de expirare/livrare diferite. Intr-un spread, profitul se obtine din diferenta intre miscarile relative ale pretului celor doua contracte.
Strategia diferentelor de cantitate - cumparare
(Back spread)
Strategie in care numarul optiunilor care se cumpara este mai mare decat numarul optiunilor care se vand. Aceasta strategie este utilizata, de regula, atunci cand se asteapta o variatie substantiala a pretului.
Strategia diferentelor de cantitate-cumparare
(Back spread)
Strategie in care numarul optiunilor care se cumpara este mai mare decat numarul optiunilor care se vand. Aceasta strategie este utilizata, de regula, atunci cand se asteapta o variatie substantiala a pretului.
Strategia diminuarii riscului
(Risk hedge)
Angajarea unei pozitii intr-un anumit activ si a unei pozitii compensatoare intr-un activ similar cu scopul de a obtine un profit din miscarile relative ale pretului. De exemplu, un investitor poate sa cumpere contracte futures pe aur si sa vanda contracte futures pe argint, pe baza faptului ca aurul va avea o valoare mai mare decat argintul.
Strategia fluturelui
(Butterfly spreads)
Strategie complexa cu optiuni sau cu contracte futures care consta in cumpararea a doua contracte, simultan cu vanzarea altor doua contracte pe aceeasi piata sau pe piete diferite, toate din aceeasi clasa, dar avand preturi de exercitare/livrare sau date de expirare/ livrare diferite. De exemplu, in cazul unui astfel de spread cu optiuni, cele doua contracte vandute au acelasi pret de exercitare care trebuie sa fie cuprins intre preturile de exercitare ale celor doua contracte cumparate, toate contractele avand aceeasi luna de expirare. Un alt exemplu, in cazul unui astfel de spread cu contracte futures, cele doua contracte vandute au aceeasi luna de livrare care trebuie sa fie cuprinsa intre lunile de livrare ale celor doua contracte cumparate, toate contractele avand acelasi pret de livrare. Investitorul care foloseste o asemenea strategie va obtine profit doar daca pretul activului de baza variaza foarte putin.
Strategia futures bilete vs obligatiuni trezorerie
(Note against bond (NOB) spread)
Strategie cu contracte futures ce implica cumpararea (vanzarea) de contracte futures pe bilete de trezorerie si vanzarea (cumpararea) de contracte futures pe obligatiuni de trezorerie.
Strategia futures obligatiuni TM vs TL
(Five against bond (FAB) spread)
Strategie cu contracte futures ce consta in cumpararea (vanzarea) de contracte futures pe obligatiuni de trezorerie cu scadenta de 5 ani si vanzarea (cumpararea) de contracte futures pe obligatiuni de trezorerie cu scadenta mai indepartata, 15-30 de ani.
Strategia futures titluri de stat TM vs TL
(Five against note (FAN) spread)
Strategie cu contracte futures ce implica cumpararea (vanzarea) de contracte futures pe bilete de trezorerie cu scadenta de 5 ani si vanzarea (cumpararea) de contracte futures pe bilete de trezorerie cu scadenta de 10 ani.
Dostları ilə paylaş: |