dcrama risipă; acrcoTOg, risipitor aTeXfjg nedeterminat, nedesăvîrşit, incomplet (opus lui T8Â,eioc;)
UTU%r|Ma accident nefericit, nenorocire
ttUTdpKeia autarhie, independenţă de spirit; calitate a tot ceea ce-şi este suficient sieşi
j3fg în mod forţat, violent, contra naturii
/3/Uipoc; prejudiciu, daună PouA,si)0ig deliberare;
buna deliberare; TO
obiectul delibejării pouĂr|O"l<; dorinţă raţională, voinţă
402
INDEX DE TERMENI
E
ysvEaig geneză, generare, devenire ysvog gen
yvcbur) judecată, simţ; cjuyy
8sîv a trebui, în sens de datorie, imperativ moral (cf. TO 8sov).
8£tv6rr|<; abilitate
8lâypctuua figură, problemă geometrică
Siccycoyii destindere, distracţie
StaipsaiQ diviziune
Sictvoia gîndire discursivă (în opoziţie Cu vouc;, gîndirea" intuitivă); reflecţie, raţionament
8id9ecnc; dispoziţie trecătoare (în opoziţie cu e^l?, dispoziţie stabilă, habitus)
8ia^8KTiKog (-035) (raţionament) dialectic
SîKcuov (16) drept, justiţie; TO (puaiKov 5., dreptul natural; TO VOjiiKov 8., dreptul pozitiv (cel ce decurge din legi); TO TîoliTiKOV S., dreptul politic; TO O[KOVO-UIKOV S., dreptul familiei; TO SEOTIOTIKOV S., drep'tul stăpînului faţă de sclavi
8tKcuO7rpayia acţiune dreaptă, act de dreptate
8iKaiog (om) drept
8tKaioauvr) dreptatea, în sens absolut (ca virtute)
SIOTI cauză, motiv (în opoziţie Cu OTI, faptul ca atare)
SOKEÎV a părea (exprimînd opinia comună)
86£a opinie
Suvauig facultate, potentă, capacitate, aptitudine
SOVOTOV (TO) posibilul
stăpînire de sine elogiu public
sOvog popor, grupare etnică obicei, obişnuinţă formă, idee, specie elvcci a fi, a fiinţa, a exista; TO 6v, existentul; TO TÎ 8<7Tl, esenţa, natura determinată a unui lucru, TÎ eîvai; TO TÎ f^v stvai, esenţa; quidditatea eîpwveîa falsă modestie, disimulare,
ironie (socratică)
etcacrcog fiecare lucru în parte; Td Ka9' EKaaTOV, cazurile particulare, individuale; TCI Ka9' eKa-CTTa, grupuri, categorii determinate de lucruri, situaţii etc. eKouaiov voluntar, intenţionat efefu9spia libertate; 8Xeu9epo<;, om liber, atît în ce priveşte statutul său politic, cît si comportamentul demn de un om liber eA.£l)9spi6Tr](; generozitate, largheţe; eA.8u9spiog, om generos eX?t£U)/tg insuficienţă, carenţă, lipsă, privaţiune (termen opus lui l)7i£ppoA,f), exces, în teoria virtuţii ca măsură justă) âvctVTiov contrariu; TCC evavuct,
contrariile
£v8s%6j^evov (TO) contingentul evSo^a (ta) opiniile curente, comune ev£py£ia activitate, actualizare (a
potentei — v. 8uvaui<;) £VTe^e%eia actul complet, perfect,
desăvîrsit £^iţ habitus, dispoziţie habituală,
permanentă STtayooyf] inducţie
ETtatvog elogiu; aprobare; Ta Euai-
VETCC, lucruri demne de elogiu
£7ui TO TtoA.6 constantul, habitu-
alu.1; genul • de exactitate ce
poate fi pretins de la etică şi
politică
ETtiSE^iOTrig dexteritate, îndemînare,
tact
ETCisiKEia echitate £7rt9uuîa dorinţă iraţională •
403
INDEX DE TERMENI
ştiinţă în sens strict (în
opoziţie cu 56^ft, opinie); io âTtiCf-TTITOV, cognoscibilul, obiectul ştiinţei
epyov funcţie, sarcină, operă
(TO) termen final; în domeniul eticii: individul
âtatpEta camaraderie (v.
eu6aiu.ovia fericire
SU^oyov logic, verosimil
suvom bunăvoinţă
acţiune reuşită, bună perspicacitate, sagacitate om cu spirit suplu, subtil euTV>xîa soartă, favorabilă, fericită,
noroc; euTV>XT|HCi, prosperitate â(j>' f|p.îv (TO) ceea ce depinde de
ta pedeapsă, pagubă, daună
H
f|5oviî plăcere
f|9o<; caracter
f|penia repaus; stabilitate
divin
zeu, divinitate
contemplare, gîndire contemplativă (sinonimă cu v6r|CH£)
bestialitate
impuls, impulsivitate, curaj, mînie
I
l5lOV propriu (atribut al unei specii sau esenţe) egalitate
K
Ka9' a()T(b în sine, absolut (opus lui KttTC^ cru|i|ΣpriK6(;, prin accident, în mod accidental) Ka96/vOU (t6) universalul (în opoziţie " cu TO Ka& EKaaTOV, individualul) Kcupoţ moment oportun, favorabil KaXov (TO) fruniosul (moral); Ktt-hoţ, frumos, * nobil (în sens moral, echivalent cu ftJdBoc,) Kctvow regulă, criteriu KapTepîa tărie de caracter KaTtiyopîa categorie (predicat al
existentului) KEVOQ vid, van Kivr|cn<; mişcare Koivov general, comun Koivoavict comunitate de interese sau de sentimente (comuniunea spirituală specifică prieteniei bazate pe virtute) KoXxtKeia linguşire; K6A.aq, linguşitor KoajaOQ cer (v. şi oupavoţ) KpăcrtQ compoziţie biologică, tem-
perament KTfjCTiQ posesiune
Kupiox; în mod fundamental, prin-cipial, absoKit, propriu-zis, strict
>tOyiK6ţ (-ax;) logic, calificînd un raţionament general în opoziţie cu raţionamentul bazat pe date reale, (puoiKoţ (-<&<;)
XoyoQ raţiune, regulă, raţionament, concept, definiţie 6p96<; Xoyoţ, regula dreaptă, impusă de raţiune durere, neplăcere (în opoziţie cu fiSovfi, plăcere)
soluţie (a unei aporii)
M
disciplină, studiu, învăţă-mînt; u\av9ctveiv, a învăţa şi a
înţelege
slăbiciune de caracter
404
mărinimie
peyaXo\(/uX,ia grandoare sufletească,
magnanimitate; HEyaXoxyvjXOţ, om
cu suflet mare, cu grandoare
sufletească
jj£9o§oc; cercetare, investigaţie,
disciplină, metodă
ifiepoc; parte; TOI iv jiepEt, T
mijloc; termen mediu; măsură justă (punct de echilibru între două extreme)
medietate, linie de mijloc (definind virtutea ca E^vţ)
schimbare
^i) intermediar, mediu (echivalent cu necrov)
jjETpOV măsură justă, moderaţie ;jiiKpov|/i)xia meschinărie
N
v6r|Oig gindire intuitivă; 16 vor)T,6v, inteligibilul, obiectul gîndirii
lege instituită de oameni, convenţie; sinonim cu ta voutuxx, reguli de conduită determinate de legea scrisă
intelect; în sens strict, intelect intiiitiv (sau intuiţie intelectuală), opus facultăţii de a demonstra (gîndirii discursive, Siâvoid, sau reflecţiei raţionale, Xoyoţ)
O
massă, volum, •6?tOV (TO) totul, întregul;
în general
onoXoyia convenţie, acord onovova concordie oueovunta omonimie, echivoc •opyavov instrument, mijloc, metodă •ops^iţ dorinţă •opOotri? rectitudine impuls
normă, principiu de determinare
OTI v. 81611
oupavoţ univers (spre deosebire de KocrMOQ, care în terminologia aristotelică semnifică „cer") Ouată esenţă, substanţă
n
Ti(i9o<; pasiune, afect ; stare pasivă TiaiSeia educaţie, cultură JiaiSux joc, divertisment, distracţie paradox, propoziţie contrară opiniei comune
limită (în opoziţie cu diîEipoV, infinit, ilimitat)
fiinţă nedesăvîrsită, incompletă ; anomalie sove^ia cupiditate
fi (T8X,vn) activitate poie-tică (productivă) ; Ttoiriai!;, produsul acestei activităţi (operă exterioară agentului) TIOIOV calitate
cetate, stat (în opoziţie cu
constituţie, formă de
guvernare â^ig acţiune imanentă (acţiunea
morală, al cărei scop este ea
însăşi)
TipaoTTig blîndete, calm, amabilitate Ttpercov (to) proporţie justă („ceea
ce se cuvine", „ceea ce este po-
trivit") 7tpoaipeai<; alegere deliberată, de-
cizie, opţiune
Tipoţ TI relaţie; relativitate Ttpoiepov anterior (opus lui Ccrce-
pov, posterior)
arjuEÎov indiciu, dovadă
oocpia înţelepciune speculativă, teoretică, filosofică; cocpoţ, posesor al înţelepciunii speculative, filosof
CTTrouSaîcx; om de valoare, superior, virtuos (sinonim cu (iya96g)
405
v.
asamblare a doi termeni oQ silogism, raţionament în general cruiacpspov (TO) utilul crovaXXctYI-iciTa (tot) raporturi private, particulare; tranzacţii auvsciQ capacitate de înţelegere,
judecată
auvexs? continuu OUVO)VU|.IOV sinonim, univoc cxo^f) răgaz, timp liber destinat activităţii intelectuale |ja corp; couoiTiKai fi5ovai, plăceri ale corpului, senzoriale Mppoauvri cumpătare, moderaţie; ccocppoov, om cumpătat, moderat
perfect, complet, desăvîrşit scop, cauză finală artă, tehnica, ştiinţă productivă (în opoziţie cu toiornW) Tiufi onoare; td T^ia, onoruri T65e TI individualul, individul concret, determinat Tpoirog mod, modalitate TÎ>x,r| hazard, noroc
(paivecr9cu a *i manifest, evident afirmaţie
iubire de suie, [egoism; , cel ce se tiubeşte pe sine, egoist
afecţiune, ataşament (to) obiect ai prieteniei (pl prietenie, altruism, sociabilitate în general ;teXeia q>ikia, prietenia perfectă, bazată pe virtute; &TaipiKfţ (p., prietenia camaraderească; 7uAvn,Kf|
.iKâ (ta) sentimente amicale (semnificînd, la Aristotel, elemente constitutive ale prieteniei) prieten
oQ ambiţios (cel ce aspiră spre onoruri), opus lui cupiXo-Ti|0.oq, indiferent, lipsit de ambiţie (f»p6vT|aig înţelepciune practică; (ppoviuoţ^posesor al. înţelepciunii practice
iţ natură în general; natură umana, natură sensibilă etc.; esenţă; stare naturală. Katct (f>uaiv, în conformitate cu natura; Trapa (puaiv, contra naturii
CX.T1 (TCOV JtpaKiSv) materia agibilis,
materia morală (mdpxovra (Tâ) atribute, propri- XaOvo? vanitos
etăţi (sensul obişnuit dat de xpfiuata (tot) bunuri materiale Aristotel este cel de „date fap- ^pfjavţ uz tice", în opoziţie cu td Xeyo- Xtopiaw6q separat (aeva, opiniile curente) r
6rc£ppo)tf) exces
:>8eov<; poziţie de bază pentru m
un raţionament; ⣠ino^easco? silogism ipotetic
oXîWiţ judecată, supoziţie, con- VW^ua decret vingere V^X^Î suflet
406
TABLA DE MATERII
i
5
7
32 50 78 104 133
Studiu introductiv..........................................
Notă asupra ediţiei...........................................
Cartea I......................«........................
Cartea II .............................................
Cartea III....................»........................
Cartea IV .................,...........................
Cartea V...............................................
Cartea VI .........................<..................,
Cartea VII .............................................. 153
Cartea VIII ............................................ 184
Cartea IX .............................................. 2 12
Cartea X.............................................. 238
Comentarii .........................../...................,, . . 267
Bibliografie selectivă ...,«....................................... 395
Index de termeni.........................................*. . . . 402
Redactor : ELENA LAZAR Tehnoredactor : OLIMPIU POPA
Bun de tipar : 10.09.1988. Apărut : 1988. Coli tipar : 26,5.
Tiparul executat sub comanda
nr. 675 la întreprinderea Poligrafică
„13 Decembrie 1918". str. Grigore Alexandrescu nr. 89-91
Bucureşti Republica Socialistă România
ERATA
Pag. rîndul
în loc de
se va citi
107 114 292
372 376
16—17 de sus 13 de sus n. 45, r. 5 n. 45, r. 6 n. 71, r. 4 n. 71. r. 5 n. 11, r. 4
particulară virtute
recompensat
raţională
gerea rezidă perifce rază
virtute particulară recompensat de (jieoov) raţională rezidă gerea perifrază ce
Dostları ilə paylaş: |