Acord privind servicii de

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 1.79 Mb.
səhifə18/21
tarix25.01.2019
ölçüsü1.79 Mb.
1   ...   13   14   15   16   17   18   19   20   21

Anexa 4.2: Evaluarea mediului intern


MAI este un actor important și vizibil care acționează pentru păstrarea ordinii publice, precum și pentru gestionarea situațiilor de urgență, cu o rețea extinsă și complexă de structuri subordonate, ceea ce este un punct tare, dar presupune un efort managerial puternic. Așteptările publicului față de serviciile oferite de MAI sunt ridicate, ceea ce impune permanent o actualizare și eficientizare/simplificare a procedurilor și instrumentelor de lucru, precum și eficientizarea intervențiilor. Activitatea MAI este îngreunată de lipsa resurselor financiare pe măsura nevoilor de investiții și recent, de lipsa acută de personal cu experiență, ca urmare a valului de pensionări care a debutat în 2016. În general, sectorul resurselor umane reprezintă unul dintre punctele slabe care necesită o atenție sporită în viitorul apropiat, fiind cunoscut că soluțiile aplicate în acest domeniu (inclusiv în zona instituțiilor de învățământ din subordinea MAI) au nevoie de intervale mai lungi de timp pentru a produce efectele scontate.

Sectorul afacerilor interne este unul deosebit de complex, care se intersectează și are impact asupra tuturor aspectelor vieții socio-economice. Ordinea și siguranța publică, precum si protecția cetățenilor și a bunurilor acestora sunt servicii publice care trebuie furnizate continuu populației, iar succesul procesului este reflectat mai ales în încrederea publicului măsurată prin sondaje de opinie. Evaluarea principalelor riscuri care ajung pe agenda publică la un moment dat reprezintă un al doilea element de măsură pentru eficacitatea serviciilor din acest domeniu.

Ministerul Afacerilor Interne prezintă o serie de particularități care reflectă rolul important pe care îl are de îndeplinit în societate – funcționează pe principii ierarhice clare, are în componența sa structuri militarizate, are o vastă și complexă rețea de structuri teritoriale, interacționează cu toate autoritățile statului și cu un număr extins de organizații care reprezintă societatea civilă, se află constant în atenția opiniei publice și este una dintre primele instituții care reacționează în caz de producere a unor crize.

Una dintre problemele cele mai grave cu care se confruntă autoritățile românești, MAI inclusiv, este legată de siguranța rutieră. Potrivit Eurostat41, în anul 2017, frecvența deceselor cauzate de accidentele de transport în UE s-a situat la 49 de decese la un milion de locuitori în anul 2017. Cele mai performante state membre din perspectiva siguranței transportului rutier sunt Suedia și Marea Britanie, cu 25 și respectiv 27 de decese rutiere la un milion de locuitori. România se situează pe ultimul loc al clasamentului siguranței rutiere, cu 98 de decese la un milion de locuitori, urmată de Bulgaria, cu 96 de decese. Față de anul anterior (2016), când se situa pe penultimul loc al clasamentului, România a înregistrat un regres evident, fapt cu atât mai îngrijorător cu cât celelalte state membre fac eforturi vizibile pentru reducerea acestui indicator.

Acest fenomen este reflectat și de statisticile IGPR, care arată că a existat o scădere a numărului total de victime decedate ca urmare a accidentelor rutiere între anii 2012 și 2014, dar apoi indicatorul începe să crească din nou. Față de anul 2016, numărul deceselor cauzate de accidentele rutiere a crescut cu aproape două procente. Principalele cauze generatoare de accidente rutiere grave în 2017 au fost: indisciplina pietonală (20,54%), viteza (19,10%), neacordarea priorității pietonilor și vehiculelor (17,31%) și indisciplina bicicliștilor (9%).

Figură Decese cauzate de accidente rutiere 2012-2017

Sursa: statistici IGPR

În general, pe diverse categorii de fapte, bilanțurile Ministerului Afacerilor Interne din ultimii ani surprind o evoluție pozitivă.

Activitățile de prevenire și combatere a criminalității au fost orientate, în special, către aspectele pe care cetățenii le consideră prioritare pentru îmbunătățirea climatului de siguranță şi pe cele mai frecvente probleme generate de infracționalitate.

La nivel național, infracționalitatea sesizată își păstrează trendul descrescător, pentru al șaselea an consecutiv, înregistrând o scădere de 6,1% față de anul anterior. Infracționalitatea stradală are de asemenea un trend descrescător – în anul 2017 au fost sesizate cu 3,2% mai puține infracțiuni stradale față de anul 2016.

S-a înregistrat și o scădere a infracționalității grave, comisă cu violență, cu 9,5%, majoritatea infracţiunilor din această categorie prezentând un trend descrescător: omor (-4%), tentativa de omor (-8,9%), loviri sau vătămări cauzatoare de moarte (-48,6%) și tâlhărie urmată de moartea victimei (-66,7%). Eficienţa poliţiştilor şi buna colaborare cu unităţile de parchet au condus la realizarea unui procent de soluţionare a dosarelor penale de omor de 99,5%.

În domeniul supravegherii frontierei de stat, în calitate de stat de frontieră al Uniunii Europene, România a fost vizată, în mod constant, de reţelele de criminalitate organizată transfrontalieră specializate în contrabandă sau alte tipuri de trafic. În acest context, pentru îndeplinirea obiectivelor strategice asumate la nivelul organismelor europene au fost depuse eforturi susținute, la nivelul MAI, pentru operaționalizarea Task Force privind combaterea fenomenului criminalității organizate transfrontaliere.

O provocare importantă căreia MAI trebuie să îi facă față este fenomenul migraționist. Anul 2017 a reprezentat pentru România un punct culminant al presiunii migraționiste, de la debutul crizei care a marcat continentul European până în prezent, dinamica înregistrată la frontierele naționale în perioada 2014-2016 fiind relativ redusă, comparativ cu celelalte state din regiune. În 2017 au fost depistați 14.788 cetăţeni străini implicaţi în migraţia ilegală, în creștere cu 578,3% față de anul 2016, când au fost depistați 2.180 cetățeni.

În privința managementului situațiilor de urgență, este operațională/funcțională Aplicația mobilă DSU, care a devenit sursa principală de informare a populației privind alertele meteo de trafic sau inundații, la sfârșitul anului 2017 având peste 300.000 de descărcări și aproximativ 100.000 de utilizatori activi în fiecare lună.

În ceea ce privește intervenția SMURD, timpul mediul de răspuns este de 12 minute, constatându-se o creştere cu 1 minut faţă de anul 2016. Acesta a crescut față de anul precedent ca urmare a fenomenelor meteorologice extreme, inundațiilor etc.

Tabel . Evoluția numărului urgențelor, vieților salvate și a valorii bunurilor protejate, în intervalul 2011-2015



Categorie

2011

2012

2013

2014

2015

Urgenţe

228.661

292.311

311.188

355.338

397.148

Vieţi salvate

5.082

4.629

5.393

5.603

5.977

Bunuri protejate

3,1 miliarde lei

4,1 miliarde lei

2,6 miliarde lei

2,33 miliarde lei

2,55 miliarde lei

Sursa: IGSU

Toți indicatorii surprinși mai sus reflectă nevoile de înzestrare logistică și umană a Ministerului Afacerilor Interne. În acest sens, un exemplu relevant privește situația la nivel de minister a parcului auto. La începutul lui 2014, 80% dintre maşinile parcului auto al ministerului aveau o vechime mai mare de 10 ani. În prima jumătate a lui 2014 au fost recepţionate 2.789 de autospeciale, iar în bugetul pe 2015 a fost prevăzută din venituri proprii suma de aproximativ 20,5 milioane de euro, pentru achiziţia de noi autoturisme.

Pentru a putea îmbunătăți situația logistică a ministerului și a structurilor sale operaționale, Ministerul Afacerilor Interne și-a dezvoltat continuu capacitatea de accesare a fondurilor nerambursabile cu scopul realizării unor investiții majore. Pentru perioada de programare 2014-2020 au fost definite, în primă etapă, 140 de proiecte, în valoare de peste 700 de milioane Euro, în condițiile în care, pentru anul 2014, bugetul aprobat pentru proiectele finanţate din programe europene nerambursabile a fost de 35,9 milioane Euro, cu un grad de execuţie de 96,5%.

Profilul instituțional al MAI este definit prin legislația națională, europeană și/sau prin acordurile și tratatele internaționale la care România este semnatară. Principalele acte normative care stau la baza funcționării și organzării ministerului sunt: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare și Ordinul ministrului afacerilor internelor nr. 120/2010 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară în direcţiile generale/direcţiile aparatului central al MAI, cu modificările și completările ulterioare.




Dostları ilə paylaş:
1   ...   13   14   15   16   17   18   19   20   21
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə