Advisory Services Agreement on

Surse de finanțare și bugetare anuale și multianuale

Viabilitatea PSI 2018-2021 este determinată de disponibilitatea resurselor financiare necesare pentru implementarea măsurilor din cadrul fiecărui obiectiv specific.

Aderarea la UE a generat oportunități financiare extraordinare pentru sectorul transporturilor din România. Pe parcursul ciclului de programare 2014-2020, România a avut dreptul să primească circa 30.04 miliarde de euro din bugetul UE, în principal pentru transport prin intermediul fondurilor de coeziune și al fondurilor europene de dezvoltare regională.

Tabelul . Alocări financiare ale UE în România pentru perioada 2014-2020 (mil. EUR, prețuri constante 2011)

An	2014	2015	2016	2017	2018	2019	2020	Total
FC	486,32	486,32	486,32	486,32	486,32	486,32	486,32	3 404,25
FEDR	243,24	243,24	243,24	243,24	243,24	243,24	243,24	1 702,73
Total	729,56	729,56	729,56	729,56	729,56	729,56	729,56	5 106,98

În plus, Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF) oferă un sprijin suplimentar și adecvat pentru pregătirea și finanțarea câtorva proiecte strategice enumerate în actualul PSI.

În ciuda pachetului generos de programe UE, asigurarea unei finanțări adecvate a rămas o provocare până în prezent în procesul de reformă instituțională.

Anumite domenii și servicii relevante, fie în cadrul administrației sectorului, fie în portofoliul altor agenții guvernamentale – cum ar fi întreținerea drumurilor și a căilor ferate și reînnoirea echipamentelor aferente și a refacerii lucrărilor de inginerie care au depășit de mult timp ciclul lor de viață – nu sunt luate în considerare cu exactitate și sunt subfinanțate.

Un aspect la fel de important este reprezentat de faptul că rămân multe domenii de politici publice cu relevanță ridicată și impact mare asupra transportului și a calității vieții care nu sunt finanțate prin bugetul MT (cum ar fi transportul public urban și regional) și care impun stabilirea unor complementarități eficiente între resurse (care sunt abundente prin alte programe europene, dar sunt dispersate între numeroase organisme locale) și politica publică generală a MT în favoarea transportului public și a transportului feroviar. Se poate obține o mai mare coerență și eficacitate în acest sector dacă separarea administrativă dintre transportul urban și transportul național nu ar împiedica dezvoltarea inițiativelor.

Atât pentru domeniile de politici publice, cât și pentru îndeplinirea priorităților de reformă instituțională, MT ar putea beneficia de o tranziție la bugetarea pe programe. Acest lucru ar trebui să fie util pentru realizarea unei legături mai bune între obiectivele generale ale sectorului, planurile de acțiune corespunzătoare și resursele care trebuie alocate.

În cele din urmă, România trebuie să identifice și să trateze cu prioritate, în funcție de domeniile de politică publică, realizarea unui echilibru adecvat între resursele publice și private care trebuie să contribuie la dezvoltarea sectorului transporturilor. Capacitatea sectorului de a organiza parteneriate publice-private este subdezvoltată și nu va fi deloc simplu pentru Ministerul Transporturilor să răspundă provocărilor programelor de infrastructură mare fără sprijinul unor noi parteneri de finanțare.

Un plan bugetar care rezumă obiectivele strategice de bază și principalele măsuri este prezentat în Anexa 1.

Tabelul . Resurse financiare pentru operaționalizarea PSI 2018-2021 (mii RON)

An	Total	2018	2019	2020	2021
Valori estimate	42 843 013	9 132 803	10 198 154	11 230 477	12 281 579

Resursele financiare au fost clasificate în trei categorii principale: (i) resurse de la bugetul de stat pentru politici naționale și cheltuieli administrative, (ii) resurse de la bugetul de stat pentru cofinanțarea politicilor UE, (iii) resurse din bugetul UE și iv) credite.

Figura de mai jos prezintă bugetul PSI pentru fiecare sursă de finanțare, mai mult de o treime fiind acoperită de finanțarea din partea FEDER UE-FC și CEF.

Figura . Structura surselor de finanțare a PSI

Sursă finanțare / Total (mii lei)	Credit (mii lei)	Buget stat (mii lei)	Co-finanțare (mii lei)	Fonduri UE (mii lei)
42 843 013	913 928	24 319 386	4 405 930	13 203 760

Figura de mai jos prezintă pachetele financiare anuale, necesare pentru operaționalizarea PSI în perioada 2018-2021.

Figura . Defalcarea pachetelor financiare pe an și pe obiectiv strategic

Bugetul din 2018 și Strategia fiscal-bugetară 2018-2020 au fost luate în considerare la planificarea alocărilor bugetului de stat pentru politicile naționale și cofinanțarea programelor UE. Plafoanele stabilite au fost luate în considerare atât pentru stabilirea nivelului cofinanțării, cât și pentru celelalte tipuri de cheltuieli - clasificate în categoria bugetului de stat pentru politici naționale. Cursul de schimb EUR - RON utilizat este același cu cel utilizat pentru fundamentarea bugetului pentru anul 2017.

PSI are la bază patru obiective strategice și un program de buget. Numărul de programe a crescut în mod semnificativ în comparație cu planificarea strategică anterioară dezvoltată pentru MT. În ciuda complexității sale evidente, acest nou PSI arată o consecvență sporită în ceea ce privește programele și facilitează procesul de implementare și monitorizare.

Tabelul de mai jos prezintă defalcarea resurselor financiare pe obiective strategice. Peste 68% din totalul resurselor alocate sectorului sunt direcționate către atingerea obiectivului strategic pentru construirea și reabilitarea infrastructurii, inclusiv pentru obiectivele de întreținere.

Pe lângă proiectele de investiții, o acțiune importantă a statului în acest sector este și sprijinul direct pentru serviciile publice de transport, incluzând o politică de stimulare a operatorilor de servicii feroviare pentru călători, metrou și căi ferate (OS2).

Tabelul . Defalcarea resurselor financiare pe ani și pe obiective strategice (mii RON, 2018-2021)

Obiectiv Strategic	2018	2019	2020	2021
OS1	2 732 910	3 533 472	4 601 860	4 819 954
OS2	868 974	1 306 902	1 162 739	1 164 034
OS3	997 856	609 478	474 895	296 244
OS4	4 533 063	4 748 302	4 990 983	6 001 347

În ceea ce privește gestionarea bugetului, o provocare instituțională majoră o reprezintă capacitatea părților interesate de a implementa PSI și, mai exact, de a planifica, executa și monitoriza bugetele acestora pe programe definite. Din perspectivă organizațională și managerială, tranziția și monitorizarea mai multor programe bugetare reprezintă principala provocare pe tot parcursul ciclului de viață a PSI. De asemenea, gestionarea bugetului pe programe va aduce schimbări importante în departamentele bugetare ale MT.