Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad este instituţie publică deconcentrată, finanţată de la bugetul de stat, cu personalitat

2.2.3. Starea solurilor

Fondul funciar reprezintă totalitatea suprafeţelor de teren cuprinse între graniţele ţării inclusiv cele de sub ape, construcţii şi căi de comunicaţie, reprezentând condiţia de bază a existenţei unui popor sau stat. Fondul funciar prezintă diferite caracteristici în funcţie de zonele geografice ale ţării.

În judeţul Arad, structura fondului funciar, după modul de folosinţă, în anul 2007 este prezentată în tabelul 2.2.3.1.

Tabelul 2.2.3.1

Structura fondului funciar

ha

Modul de folosinţă	2008
Suprafaţa agricolă, din care:	511224
- arabil	349992
- păşuni	126533
- fâneţe şi pajişti naturale	25502
- vii şi pepiniere	3603
- livezi	5594
Suprafaţă nelucrată	49667

Suprafaţa agricolă reprezintă 66% din totalul suprafeţei judeţului şi 3,4% din cea a ţării. Structura proprietăţii asupra terenurilor este majoritar privată.

Suprafaţa arabilă a judeţului reprezintă 68,46% din suprafaţa agricolă în timp ce păşunile sunt în proporţie de 24,75%. Livezile şi viile împreună cu pepinierele de vii şi livezi ocupă împreună un procent de 1,79% din suprafaţa agricolă a judeţului în timp ce fâneţele reprezintă 5%. Suprafaţa nelucrată reprezintă o pondere destul de mare din suprafaţa agricolă, respectiv 9,71% şi 14,19 % din suprafaţa arabilă.

Calitatea terenurilor agricole cuprinde atât fertilitatea solului, cât şi modul de manifestare a celorlalţi factori de mediu faţă de plante. Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupează în 5 clase de calitate, diferenţiate după nota de medie de bonitare (clasa I – 81-100 puncte... clasa a V-a – 1-20 puncte). Clasele de calitate ale terenurilor dau pretabilitatea acestora pentru folosinţele agricole. Se remarcă faptul că, în cazul terenurilor arabile, care ocupă 68% din suprafaţa agricolă a judeţului, cele mai multe terenuri se grupează în domeniul claselor de calitate a II-a şi a III-a.

În cadrul judeţului Arad cea mai mare pondere din totalul suprafeţei agricole este ocupată cu soluri din clasa a III-a de calitate (36,70% respectiv 128.447 ha) şi a I-a de calitate (23,82% respectiv 83.368 ha) (tabel 2.2.3.2.)

Tabelul 2.2.3.2.

Repartiţia terenurilor pe clase de calitate

Nr. crt.	Clasa de calitate	Suprafaţa (ha)	Procent din totalul suprafeţei agricole (%)
1.	I	83368	23,82
2.	II	23204	6,63
3.	III	128 447	36,70
4.	IV	57049	16,30
5.	V	57924	16,55

În cadrul judeţului Arad, repartiţia solurilor pe categorii de folosinţă reflectă repartiţia solurilor zonale şi intrazonale corelate cu geomorfologia teritoriului judeţului Arad.

Repartiţia grupelor de soluri pe categorii de folosinţă este prezentată în tabelul 2.2.3.3.

Tabelul 2.2.3.3.

Situaţia tipurilor şi claselor de sol pe folosinţe

Tipuri şi clase de sol		Procente din total
		Arabil	Păşune	Fâneţe	Vii	Livezi	Agricol
I	Molisoluri	45,25	8,6	6,6	26,2	4,2	35,0
II	Argiluvisoluri	16,1	30,1	19,7	24,6	58,0	19,9
III	Cambisoluri	1,5	8,4	13,6	1,2	2,2	3,6
IV	Soluri hidromorfe	2,7	5,9	7,3	1,0	2,4	3,5
V	Soluri halomorfe	3,3	11,3	4,8	0,2	0,1	5,0
VI	Vertisoluri	3,5	3,1	3,3	1,1	0,2	3,3
VII	Soluri neevoluate	27,65	32,6	44,7	45,7	32,9	29,7

În judeţul Arad există o serie de agenţi economici a căror principală activitate o constituie creşterea animalelor. Reziduurile provenite din activitatea de zootehnie pot afecta calitatea solurilor fie prin aplicarea acestora în doze excesive, fie prin depozitarea acestora direct pe sol pe suprafeţe neprotejate în vederea infiltraţiilor.

Dejecţiile zootehnice aplicate în doze excesive (apreciate la peste 45 t/ha), care depăşesc cerinţele plantelor, pot afecta negativ fertilitatea solului, prin influenţa pe care o pot avea asupra stării fizice, permeabilităţii, capacităţii de reţinere a apei, conţinutului în oxigen, etc.

Conţinuturile de săruri solubile din sol devin excesive, putând împiedica creşterea plantelor sau pot fi levigate în apele freatice.

Pentru administrarea dejecţiilor zootehnice pe terenurile agricole, trebuie să se ţină seama de panta terenului, permeabilitate, nivelul apei freatice şi clasa de salinitate cât şi de compoziţia acestora în elemente fertilizante şi poluante.

Principala sursă potenţială de poluare a solului o reprezintă transportul şi depozitarea dejecţiilor provenite de la animale. De asemenea, depozitarea apelor uzate în bazine vidanjabile constituie sursă potenţială de poluare a solului, în condiţiile exploatării şi întreţinerii necorespunzătoare.

Pentru reducerea şi limitarea poluării provenite de la dejecţiile animalelor din diferite ferme, APM Arad a impus, prin actele de autorizare, ca toate fermele şi complexele vechi de animale care au început să fie repopulate să realizeze impermeabilizarea corespunzătoare a platformelor pentru dejecţii şi/sau a bazinelor colectoare de dejecţii lichide. De asemenea s-a impus tuturor deţinătorilor de ferme şi complexe zootehnice să deţină (sau să aibă în folosinţă) suprafeţe de teren agricol necesar pentru împrăştierea dejecţiilor.

Activităţile industriale desfăşurate în cadrul judeţului Arad produc presiuni asupra stării de calitate a solurilor prin depozitării de deşeuri industriale (halde industriale) atât ca urmare a activităţii curente cât şi ca efecte remanente (reziduuri rămase după încetarea activităţii).

Sectorul minier în judeţul Arad se află în procedură de sistare a activităţii. Actualele halde de steril reflectă exploatările anterioare (minele din Rănuşa şi Milova).

La exploatarea de la mina Brusturi au început în anul 2006 lucrări specifice de închidere: lucrări miniere subterane şi demolare construcţii de suprafaţă.

În cadrul judeţului Arad se exploatează ţiţei în mai multe structuri: Sânpetru German, Bodrog, Turnu, Şeitin, Zimand şi Şimand. Poluarea factorului de mediu sol se poate produce prin spargeri accidentale de conducte sau deversări accidentale de apă de zăcământ (salinizare secundară a solurilor).

O altă sursă de poluare este halda de cenuşă şi zgură, a SC CET Arad SA pe lignit, care, în special vara şi în perioade cu vânt, produce poluarea aerului cu cenuşă (pulberi) ca urmare a întreţinerii insuficiente a digului de protecţie şi a neumectării depozitului. S-au făcut investiţii importante, pentru supraînălţarea digurilor de contur a haldelor de cenuşă şi pentru umectarea haldelor pe timp de vară. Cu toate aceste investiţii, sunt perioade din an, în special vara, când se produce antrenarea cenuşii, poluând cartierul Aurel Vlaicu, comuna Sânleani şi culturile agricole din jur cu pulberi.

De asemenea, prin infiltrarea apelor provenite prin scurgerea apelor din precipitaţii se pot polua cu substanţe minerale şi apele freatice.