Agricultură și dezvoltare rurală Error: Reference source not found

4.Alocarea bugetară propusă pentru perioada 2014-2020

Toate cifrele sunt exprimate în prețurile constante din 2011

Bugetul total propus pentru perioada 2014-2020 din care	16,8 miliarde €
Europa educației	15,2 miliarde €
Europa creativă	1,6 miliarde €

Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

1.Obiective de politică

Uniunea Europeană se confruntă cu provocări considerabile în domeniul ocupării forței de muncă și în cel social. Aproape 23 de milioane de persoane sunt în prezent șomere și peste 113 de milioane de persoane sunt estimate a fi expuse riscului de sărăcie sau excluziune⁸. Aspectele sociale și de ocupare a forței de muncă constituie o preocupare majoră pentru cetățenii europeni și un domeniu în care se așteaptă o implicare mai mare din partea Uniunii. În ciuda unei îmbunătățiri recente a situației economice, perspectivele de ocupare a forței de muncă rămân amestecate pe termen mediu, printre altele, din cauza disparităților dintre statele membre și a presiunilor care se preconizează că vor fi exercitate de către economia globală asupra restructurării economice.

Șomajul și ratele constant ridicate ale sărăciei fac necesară o acțiune cuprinzătoare. Politicile care au fost deja instituite trebuie actualizate și consolidate în lumina provocărilor presante cu care se confruntă Uniunea: scăderea nivelului de calificare, rezultatele nesatisfăcătoare ale politicilor active pe piața forței de muncă și ale sistemelor de educație, excluziunea socială a grupurilor marginalizate și nivelul redus de mobilitate a lucrătorilor. Multe dintre aceste provocări au fost amplificate de criza financiară și economică, de tendințele demografice și de migrație, precum și de ritmul rapid al schimbărilor tehnologice. Dacă nu li se răspunde într-un mod eficace, ele vor constitui o amenințare serioasă la adresa coeziunii sociale și a competitivității.

Principala responsabilitate pentru modernizarea sistemelor pieței muncii și politicii sociale aparține statelor membre. Cu toate acestea, UE aduce un plus de valoare eforturilor depuse de statele membre, acționând ca un catalizator care promovează și facilitează reforma, oferind finanțare, în special prin Fondul social european, și conferind noi puteri de acțiune partenerilor sociali, organizațiilor societății civile și altor părți interesate care joacă un rol esențial în punerea în aplicare a reformelor.

2.Instrumente

Printr-o acțiune comună în domeniile educației și formării profesionale, ocupării forței de muncă și incluziunii, va fi instituită o inițiativă europeană de ocupare a forței de muncă și de incluziune socială. Finanțarea în acest domeniu va fi asigurată în principal prin intermediul a trei instrumente principale. Acestea vor fi pe deplin aliniate la obiectivele Strategiei Europa 2020 și acordarea lor va fi îmbunătățită printr-o mai bună complementaritate cu alte instrumente și prin simplificarea procedurilor relevante.

2.1.Fondul social european

Fondul social european (FSE) va oferi finanțare pentru acțiuni structurale în favoarea coeziunii economice, sociale și teritoriale. Finanțarea se va concentra asupra priorităților-cheie ale Strategiei Europa 2020, în special prin patru „ferestre de investiții”:

• 
  promovarea ocupării forței de muncă;
  
• 
  investiții în competențe, educație și învățarea pe tot parcursul vieții;
  
• 
  incluziunea socială și combaterea sărăciei; și
  
• 
  consolidarea capacității instituționale și a eficienței administrării publice.
  

În cadrul acestor ferestre, FSE va contribui și la alte obiective de politică, cum ar fi facilitarea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și care utilizează în mod eficient resursele, promovarea cercetării și inovării, mai ales în domeniul social, consolidarea egalității de șanse între femei și bărbați și combaterea discriminării. Se propune să se regrupeze acțiunile, în special cele în favoarea incluziunii sociale, prin transferarea către FSE a schemei de ajutor alimentar pentru persoanele cele mai defavorizate.

Pentru perioada de după 2013, FSE va fi reglementată de cadrul strategic comun (CSC) pentru fondurile structurale⁹. Programarea finanțării se va face în cadrul contractelor de parteneriat care vor fi negociate cu statele membre. Obiectivele stabilite vor fi corelate cu programele naționale de reformă și vor reflecta obiectivele convenite în deciziile privind investițiile.

Pentru a consolida orientarea către rezultate, va fi instituit un mecanism de condiționalitate, bazat pe un set amplu de cerințe definit ex-ante, în vederea maximizării impactului bugetului UE și pentru a declanșa și a sprijini reformele necesare în statele membre.

Pentru ca FSE să contribuie în mod real la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, este necesară o masă critică de finanțare atât la nivelul UE, cât și la nivelul programelor operaționale. Cota minimă necesară de investiții în favoarea politicii de coeziune alocată FSE va fi adaptată diferitelor categorii de regiuni, reflectând intensitățile diferite ale ajutorului pe care îl primesc acestea și provocările cu care se confruntă: acest lucru se va face stabilind cote minime pentru FSE din fondurile structurale pentru fiecare categorie de regiuni (25% pentru regiunile de convergență, 40% pentru regiunile de tranziție, 52% pentru regiunile de competitivitate, pornind de la ipoteza că Fondul de coeziune va continua să reprezinte o treime din bugetul alocat politicii de coeziune în statele membre eligibile și excluzând cooperarea teritorială). Aplicarea acestor cote duce la o cotă minimă totală pentru FSE de 25% din bugetul alocat politicii de coeziune.