Agricultură și dezvoltare rurală Error: Reference source not found

2.Instrumente

Politica reformată în domeniul maritim și al pescuitului se va axa pe un nou fond în domeniul maritim și al pescuitului (EMFF), structurat pe 4 piloni:

• 
  un pescuit inteligent și ecologic (gestionare partajată) menit să sprijine tranziția către un pescuit durabil care să fie mai selectiv, care să nu mai implice aruncarea înapoi în mare a capturilor, să aducă mai puține pagube ecosistemelor marine și astfel să contribuie la gestionarea durabilă a ecosistemelor marine; să ofere sprijin concentrat inovării și valorii adăugate, făcând sectorul pescuitului viabil din punct de vedere economic și rezistent la șocurile externe și la concurența din partea țărilor terțe.
  
• 
  o acvacultură inteligentă și ecologică (gestionare partajată) – realizarea unei acvaculturi viabile din punct de vedere economic, competitive și ecologice, care să poată face față concurenței globale și să le ofere consumatorilor UE produse cu o valoare nutrițională ridicată.
  
• 
  o dezvoltare teritorială durabilă și favorabilă incluziunii (gestionare partajată) – pentru a inversa tendința de scădere a populației din numeroase comunități costiere și interioare dependente de pescuit, printr-o valoare adăugată superioară a pescuitului și a activităților conexe și prin diversificarea către alte sectoare ale economiei maritime.
  
• 
  o politică maritimă integrată (gestionarea centralizată directă) ce vizează sprijinirea acelor priorități transversale care au un potențial real de a genera economii și creștere economică, dar pe care statele membre nu le vor promova pe cont propriu – cum ar fi cunoașterea mediului marin, amenajarea spațiului maritim, gestionarea integrată a zonelor costiere, supravegherea maritimă integrată și adaptarea la efectele negative ale schimbărilor climatice asupra zonelor costiere.
  

Pe lângă cei patru piloni, EMFF va include măsuri de însoțire în următoarele domenii: colectarea datelor și avizele științifice, control, guvernanță, piețe ale produselor piscicole (inclusiv regiunile ultraperiferice), plăți voluntare către organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) și asistență tehnică. Fondul se va baza pe acțiunile legate de politica în domeniul maritim și al pescuitului, care vor fi sprijinite prin intermediul cadrului strategic comun pentru cercetare și inovare.

Politica va fi completată de două instrumente internaționale:

• 
  acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului (APP), care instituie un cadru juridic, economic și de mediu pentru activitățile de pescuit desfășurate de navele de pescuit din UE în apele unor terțe țări care nu sunt în măsură să își exploateze singure pe deplin și în mod durabil stocurile de pește.
  
• 
  organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP), care sunt organisme internaționale compuse din state, organizații regionale de integrare economică (UE) și entități de pescuit instituite pentru a se asigura conservarea și dezvoltarea durabilă a resurselor piscicole în marea liberă.
  

3.Punere în aplicare

Arhitectura actelor juridice pe care se bazează programele va fi mult simplificată. Se va crea un singur EMFF, care va integra într-un singur cadru toate instrumentele existente în domeniul maritim și al pescuitului, cu excepția acordurilor internaționale în materie de pescuit și de calității de membru al UE în ORGP. Această abordare va permite realizarea unor sinergii mai mari și reducerea sarcinii administrative în ceea ce privește programarea, gestionarea, monitorizarea și evaluarea, atât pentru statele membre, cât și pentru Comisie.

Mai mult, cadrul strategic comun care cuprinde toate fondurile structurale va permite programarea măsurilor de sprijinire a politicilor în domeniul maritim și al pescuitului în alte fonduri din cadrul strategic comun.

Numărul de domenii de cheltuieli care fac obiectul gestiunii partajate va spori, oferind statelor membre o mai mare flexibilitate și o perspectivă strategică pe termen mai lung. EMFF va fi reglementat de Cadrul strategic comun și de contractele de parteneriat care acoperă toate fondurile UE care fac obiectul gestiunii partajate.

4.Alocarea bugetară propusă pentru perioada 2014-2020

Toate cifrele sunt exprimate în prețurile constante din 2011

Fondul în domeniul maritim și al pescuitului (EMFF) și Acordurile internaționale în materie de pescuit/ORGP

6,7 miliarde €

Cercetare și inovare

1.Obiective de politică

Europa are nevoie de cercetare și inovare de vârf, care să depășească frontierele naționale, să combine diversele discipline științifice, tehnologii și competențe de care dispun întreprinderile și să atragă talente din toată lumea. Cercetarea și inovarea sunt esențiale pentru a sprijini poziția UE pe piețele actuale globalizate și cu o evoluție rapidă și pentru a face față provocărilor viitorului. Investițiile în cercetare și inovare din Europa vor crea noi oportunități în ceea ce privește locurile de muncă și vor asigura dezvoltarea durabilă și competitivitatea pe termen lung a Europei.

Progresele științifice, noile tehnologii și inovațiile sunt necesare și pentru abordarea provocărilor societale urgente, cum ar fi schimbările climatice, îmbătrânirea populației și resursele limitate. Acestea sunt provocări enorme care necesită progrese majore în cercetare și inovare, dintre care unele pot fi realizate numai prin acțiuni coordonate la nivel european. În trecut, cercetarea finanțată de UE a reunit, de exemplu, expertiza din centrele de vârf din toată Europa, ceea ce a avut drept rezultat un mod inovator de identificare și tratare a bolii Alzheimer. Astfel de progrese tehnologice vor afecta profund viața cetățenilor europeni prin creșterea calității serviciilor de asistență medicală, noi modele de activitate profesională și de viață privată și mijloace de existență mai sigure. Inovațiile de succes care abordează aceste provocări vor oferi oportunități enorme pentru întreprinderi de a se dezvolta și de a crea noi locuri de muncă.

Cu toate acestea, în pofida importanței sale fundamentale, performanțele Europei în materie de cercetare și inovare se situează pe o poziție inferioară față de cea din SUA și Japonia, iar China, Brazilia și India recuperează repede decalajul. Pentru a inversa tendința actuală, Strategia Europa 2020 stabilește un obiectiv de creștere a cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare la 3% din PIB până în 2020. O prioritate deosebită este de a crește cercetarea și inovarea la nivelul întreprinderilor, folosind, de exemplu, finanțarea publică pentru stimularea investițiilor private.

Împreună cu finanțarea națională și din sectorul privat, bugetul UE poate avea o contribuție importantă la atingerea acestor obiective și la creșterea performanțelor Europei în materie de cercetare și inovare.