Anexa nr. 1 La hcl nr. / 23. 02. 2017 cuprins

Capitolul II - Caracteristicile unităţii administrativ-teritoriale

Secţiunea 1. Amplasare geografică şi relief

1. 
   suprafaţă, vecinătăţi
   

Municipiul Satu Mare se află la intersecţia paralelei 47°47'30" latitudine nordică cu meridianul 22°52'30" longitudine estică. Situat la o altitudine de 126 m faţă de Marea Neagră, oraşul este aşezat pe o terasă constituită din lunca aferentă Someşului inferior.

Fiind un oraş de graniţă, are deschideri prin căi de comunicaţie rutieră cu Ungaria pe la vama Petea, şi feroviară cu Ucraina, pe la vama Halmeu. Legăturile interne principale sunt constituite de ruta care vine dinspre Oradea trecând spre Baia Mare şi Sighet (prin Ţara Oaşului), precum şi de cea dinspre Zalău. O altă poartă de intrare şi ieşire nu numai internă dar şi internaţională, este cea creată de linia aeriană Bucureşti — Satu Mare şi de liniile aeriene cu funcţionare temporară dinspre nordul Europei.

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul oraşului este amplasat pe lunca Someşului de pe ambele laturi ale râului, îngustată în zona oraşului şi mai întinsă în amonte şi aval de acesta; inundabilă în perioada precipitaţiilor abundente, câmpia aluvionară în prelungirea luncii are configuraţii de relief variate în hotarul oraşului (grinduri, văi depresive, şesuri cu micro depresiuni, albii părăsite etc.).

Formarea reliefului actual al zonei oraşului datează de la sfârşitul pliocenului din era terţiară, fiind legată de colmatarea Lacului Panonic. Stratigrafia solurilor este reprezentată de depozitele de nisip, loess, pietriş, având în general 160—180 cm grosime, peste care, datorită vegetaţiei, s-au format soluri podzolice, creându-se astfel condiţii prielnice pentru culturile agricole (cereale , zarzavaturi, pomi fructiferi).

HARTA SOLURILOR DIN JUDEŢUL SATU MARE ESTE PREZENTATĂ ÎN ANEXA NR. 1.4

Secţiunea a 2-a. Caracteristici climatice.

Regimul climatic este temperat continental, cu slabe influente oceanice, caracterizat de veri călduroase şi ierni friguroase, clima nu prezintă diferenţe notabile de temperatură între zona de câmpie şi zona de deal , temperaturile variind între 8ºC şi 9,7ºC.

Precipitaţiile sunt bogate cu media anuală de 650-700 mm, iar vânturile dominante sunt cele din nord vest , vest şi sud est.

Oraşul Satu Mare beneficiază de o climă temperată continentală moderată. Perioadele de iarnă, datorita aşezării nordice, sunt mai lungi şi mai reci la Satu Mare, valoarea termică medie a anotimpului rece fiind mai scăzută (—17°C) decât valorile înregistrate în celelalte oraşe din vest (—15°C la Oradea şi -12°C la Timişoara). Media anuala a temperaturii este de 9,6° C, având la bază următoarele valori termice:

• 
  pri­măvara 10,2° C
  
• 
  vara 19,6° C
  
• 
  toamna 10,8° C
  
• 
  iarna = 1,7° C
  

Umiditatea atmosferică este destul de ridicată. Regimul vânturilor se caracterizează prin predominanţa curenţilor din sectorul nord-vestic, care aduc precipitaţii primăvara şi vara.

Maxima inregistrata a fost de +39,5 grade Celsius, la Carei (iulie 1952), iar minima de -30,4 grade Celsius, la Satu Mare (ianuarie 1929).

În urma comparării temperaturilor înregistrate în anii 2011 - 2016, se constată o creştere semnificativă a temperaturii.

Grafic temperaturi/precipitaţii/viteza vântului/2016.

Secţiunea a 3-a. Reţea hidrografică.

Reţeaua hidrografică în zona oraşului Satu Mare este reprezentată de râul Someş, în nord pârâul Sar, iar la sud pârâul Homorod. Constituirea şi evoluţia munici­piului Satu Mare a fost strâns legată de râul Someş, care, în afară de condiţiile prielnice de aşezare a unei comunităţi umane în preajma lui, a oferit, începând cu evul mediu timpuriu, posibilitatea unor intense le­gături comerciale cu regiunile riverane ale acestei ape, a favorizat practicarea morăritului, pescuitului , etc.

Râul Someş izvoreşte din Munţii Rodnei şi colectează apele de pe versanţii nordici ai Podişului Transilvaniei.

Râul Somes ia naştere prin unirea Someşului Mare cu Someşul Mic.

Someşul Mare izvoreşte din Culmea Suhardului şi are o lungime de 130 km până la Dej, unde se uneşte cu Someşul Mic şi formează Râul Someş.

Somesul Mic care se formează, în dreptul loc. Gilău din unirea Someşului Cald cu Someşul Rece, îsi are izvoarele sub Piatra Arsă din Munţii Bihorului şi are o lungime de 178 km.

R. Somes se varsă în r. Tisa pe teritoriul R. Ungare.

Lungimea totală a Râului Someş pe teritoriul ţării noastre este de 376 km din care pe teritoriul jud. Satu Mare este de 83,4 km ( din care 18,9 km comun cu jud. Maramureş ) având cota cea mai înaltă de 1280 mdM la izvoare şi cea mai joasă de 119 mdM, rezultând o pantă medie de 3 %.

Pe raza jud. Satu Mare panta r. Somes variaza intre 4-2 %.

Râul este îndiguit pe ambele maluri de la frontieră până în dreptul localităţii Cărăşeu pe malul stâng şi până la limita cu jud. Maramureş pe malul drept.

Afluenţii principali ai râului Someş pe raza jud. Satu Mare sunt :

Rodina, Valea Vinului, Valea Morii, Homorodul Nou si Homorodul Vechi, Homorodul Nou este un afluent artificial al râului Someş având o lungime de 34 km şi colectează apele de pe o suprafată de 302 kmp.

Nr. Crt.	Cursul de apă	Lungimea pe teritoriul judeţului Satu Mare (Km)	Lungimea totală (Km)
	Someş	74	376
	Bortura (Bârsău)	13	19
	Runcu	4	7
	Rodina	11	11
	Runc	2	6
	Bicău	14	14
	Valea Vinului	25	25
	Vărăştina(Bolditău)	8	8
	Măriuş	9	9
	Lipău	14	14
	Valea Morii	11	11
	Homorodu Nou	34	34
	Valea Floarei	6	6
	Homorod	23	23
	Valea Lupului	7	7
	Medişa	17	17
	Homorod(Balcaia)	23	23
	Homorodul Vechi1	38	38
	Pârâul Sărat	12	12
	Mădăras	5	5
	Balcaia	15	15
	Cămin	5	9
	Cioara	4	8
Total		374(din care afluenţi 300)	-

Analizând repartiţia scurgerii în bazinul Someş - Crasna se constată că există o strânsă corelaţie între valorile scurgerii specifice medii, maxime şi minime si altitudinea medie a bazinului hidrografic. Această corelaţie arată că valorile cele mai mari ale scurgerii specifice se întâlnesc în zonele muntoase, iar valorile cele mai mici în zonele joase de deal şi de câmpie. Astfel scurgerea medie specifică variază între 40 l/mp în zonele Munţilor Rodnei şi 2 l/mp în câmpia din vestul bazinului. Pentru scurgerea specifica maxima, valorile variază între 200 l/kmp în zonele muntoase înalte pentru bazinele cu suprafeţele între 100 - 2000 kmp şi 250 - 300 l/s/kmp in zonele joase ale bazinului.