Debirocratizarea/simplificarea serviciilor publice
Modificarea și adaptarea cadrului legislativ în domeniul situațiilor de urgență
Scop: responsabilizarea, eficientizarea și simplificarea procedurilor privind acordarea avizelor de securitate la incendiu, inclusiv în ceea ce privește lărgirea spectrului personalului acreditat pentru elaborarea de scenarii de securitate la incendiu pentru categoriile de construcţii, instalaţii şi amenajări, respectiv stabilirea criteriilor de evaluare a riscurilor de incendiu.
Acțiuni:
adoptarea HG nr.571/2016 privind Categoriile de construcţii şi amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu
elaborarea a 2 proiecte de HG privind: aprobarea categoriilor de construcţii la care este obligatorie realizarea adăposturilor de protecţie civilă, precum şi a celor la care se amenajează puncte de comandă de protecţie civilă și Strategia de consolidare şi dezvoltare a IGSU 2016-2025. Ambele proiecte se află în procedura de avizare inter-instituțională.
Rezultat: asigurarea îndeplinirii formalităților vizate de cerinţa fundamentală – „securitate la incendiu”, precum și eficientizarea activităților de control în acest domeniu. Astfel, a crescut numărul avizelor de securitate la incendiu emise cu 25%, iar cel al autorizaţiilor de securitate la incendiu cu 48%.
Simplificarea procedurilor administrative la nivelul structurilor M.A.I., care prestează sau coordonează prestarea unor servicii publice.
Scop: reducerea birocrației și, implicit, a sarcinilor administrative pentru asigurarea accesului facil al cetățenilor la servicii publice.
Acțiuni: adoptarea OUG nr. 41/2016 pentru stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative
Rezultat: Activitățile desfășurate la nivelul M.A.I. au determinat facilitarea accesării serviciilor publice din competență și reducerea numărului de documente solicitate, în cazul unora dintre acestea. Totodată, a fost dezvoltat cadrul normativ și operațional necesar pentru:
simplificarea procedurilor de întocmire a actelor de naștere și a celor pentru eliberarea actelor de identitate, pentru persoanele aflate în situații speciale, inclusiv prin dezvoltarea unei aplicații informatice pentru operaționalizarea Registrului persoanelor cu identitate declarată;
diversificarea metodelor alternative de plată a taxelor aferente serviciilor publice;
crearea și comunicarea publică a adreselor de poștă electronică pentru acceptarea în format electronic a copiei cărții de identitate;
eliminarea cerinţei de depunere a copiilor legalizate ale documentelor și înlocuirea cu certificarea conformităţii cu originalul de către funcţionarul competent;
obținerea de către instituțiile publice a datelor privind cazierul judiciar direct de la structurile de profil ale M.A.I. competente.
MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
Obiective globale
Operaţionalizarea şi asigurarea funcţionării optime a structurilor aliate de comandă şi control constituite pe teritoriul statului român
Au fost înregistrate rezultate semnificative pe linia implementării deciziilor adoptate la Summitul NATO din 2014, NFIU și MND-SE HQ au atins nivelul de operativitate stabilit și, în prezent, desfășoară activitățile planificate pentru întărirea posturii de descurajare şi apărare a Alianţei în această regiune.
Au fost realizate progrese importante în implementarea prezenţei avansate a NATO pentru zona de sud a flancului estic, adoptată la Summit-ul aliat de la Varşovia 2016, pe baza inițiativelor propuse de România:
a fost creat cadrul pentru operaţionalizarea Brigăzii Multinaţionale (MN BDE) pe structura Brigăzii 2 Infanterie ROVINE din Craiova;
iniţiativa de instruire întrunită multinaţională intensificată (CJET) se află în prezent în proces de conceptualizare, în vederea coordonării depline a acesteia cu Programul NATO de exerciţii;
ministeriala apărării NATO din 26-27 octombrie a.c. a confirmat angajamentele anterioare şi a condus la asumarea unor noi contribuţii pentru segmentul sudic al flancului estic, în domeniile terestru, aerian şi maritim, în direcţia realizării prezenţei NATO pe teritoriul naţional şi la Marea Neagră. Sprijinul politic şi anunţurile consistente formulate de mai mulţi aliaţi – Bulgaria, Canada, Germania, Italia, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, Spania, Turcia şi SUA - reflectă o creştere a atenţiei acordate prezenţei înaintate din sud-est şi o recunoaştere sporită a nevoii de consolidare a acesteia;
în domeniul maritim, miniştrii aliaţi ai apărării au decis realizarea unei analize aprofundate a modalităţilor de dezvoltare a prezenţei navale NATO la Marea Neagră (cadru întărit de pregătire şi elementul aliat de coordonare maritimă), în pregătirea unei decizii finale la ministeriala apărării din februarie 2017.
Au fost îndeplinite în totalitate şi la termen obligaţiile părţii române pentru finalizarea şi operaţionalizarea componentei Aegis Ashore de la Deveselu (la 12 mai a.c. a avut loc ceremonia de inaugurare; la Summit-ul de la Varşovia s-a declarat capabilitatea operaţională iniţială a sistemului aliat de apărare anti-rachetă / NATO BMD). La Conferinţa anuală de la Londra (31.10.2016), Institutul American de Aeronautică şi Astronautică (AIAA) şi Comitetul Internaţional al Programului MD au conferit MApN premiul David R. Israel pentru rezultate deosebite obţinute în sprijinirea implementării planurilor SUA de operaţionalizare a sistemului de la Deveselu şi asigurarea suportului la nivel guvernamental şi în rândul populaţiei României.
Au fost întreprinse demersuri și înregistrate progrese pe linia adaptării structurii de comandă şi control corespunzătoare structurii de forţe (a fost revăzută structura SMG, precum şi a statelor majore şi componentelor operaţionale ale categoriilor de forţe pentru a răspunde transformărilor suferite de mediul de securitate şi a fi adaptate priorităţilor României.
Pentru îndeplinirea angajamentelor asumate la nivelul organizaţiilor internaţionale şi al partenerilor strategici și pentru creşterea credibilităţii strategice în cadrul NATO, UE şi a altor organisme internaţionale, România a continuat participarea cu forţe la misiuni şi operaţii în afara teritoriului
Continuă participarea la iniţiativele multinaţionale de dezvoltare a capabilităţilor de apărare în cadrul NATO şi UE, respectiv Smart Defence şi Pooling and Sharing (ex. România participă substanțial la inițiativa Framework Nation Concept (FNC) coordonată de Germania).
În cadrul Iniţiativei SUA de Reasigurare Europeană (ERI), s-au concretizat un număr de 95 de proiecte al căror cost aproximativ este de 83 mil.USD; totodată, în 2016 a fost iniţiată dezvoltarea unor proiecte de infrastructură necesare pre-poziţionării unor echipamente (European Activity Set / EAS), costul aproximativ pentru acestea fiind de 6,2 mil. USD.
Continuarea transformării Armatei României
La data de 27.05.2016, a fost aprobat de CSAT Memorandumul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă, iar la nivelul MApN a fost elaborat planul de implementare al acestuia.
După aprobarea în Parlament a Cartei Albe a Apărării (aprilie 2016), a fost elaborată şi aprobată Strategia Militară a României (28.09.2016), etapă ce semnifică încheierea ciclului de planificare a apărării, urmând ca prevederile cuprinse în Strategia naţională de apărare a ţării, Carta albă a apărării şi Strategia militară a României să fie transpuse în Doctrina Armatei României şi să fundamenteze procesele de modernizare a forţelor armate.
Pentru creşterea nivelului de instruire şi de interoperabilitate a forţelor Armatei României s-au desfăşurat sau sunt în curs de finalizare activităţi specifice (197 de activităţi de instrucţie colectivă şi 82 de exerciţii multinaţionale – în ţară şi în afara ţării; dezvoltarea Centrului naţional de instruire; o nouă Strategie de standardizare).
Au fost executate misiuni specifice pentru sprijinirea autorităţilor publice naţionale în gestionarea situaţiilor de urgenţă (25 intervenţii în situaţii de urgenţă – 2925 militari cu tehnica din dotare; 5 misiuni umanitare de transport aerian extern/intern pentru 19 răniţi în incendiul de la Clubul „Colectiv” şi 54 personal medical implicat; a fost elaborat şi transmis la IGSU Planul de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare destinate managementului situaţiilor de urgenţă în MapN).
Revitalizarea unor sisteme de echipamente şi tehnică militare existente, concomitent cu achiziţionarea de echipamente/tehnică
Cheltuielile de înzestrare pe anul 2016 reprezintă circa 20 % din bugetul total aprobat al ministerului, asigurând o bază solidă pentru dotarea forţelor armate cu echipamente de luptă moderne şi inter-operabile, în vederea îndeplinirii misiunilor stabilite şi a angajamentelor asumate faţă de NATO, UE şi partenerii strategici.
În cadrul programului Avion multirol al Forțelor Aeriene s-a finalizat modernizarea avioanelor şi pregătirea, piloţilor/tehnicienilor (Noiembrie 2015 – octombrie 2016), a avut loc ceremonia de primire a primelor 6 avioane F16 la Baza Aeriană Feteşti ( 07.10.2016). Sunt în derulare activităţi de identificare a statelor potenţial furnizoare de F-16 din uz pentru etapa II a programului (a 2-a escadrilă F16);
În decembrie 2015 s-a semnat contractul (38 mil. EUR) pentru livrarea (în perioada 2017-2019) a 239 buc. „Sisteme de rachete antitanc portabile Spike” și 382 rachete ”Spike LR”. În 2016, s-a semnat contractul (15,8 mil. Euro) pentru modernizarea a 31 buc. MLI-84M cu instalaţii de lansare rachete ”Spike”.
În vederea îndeplinirii angajamentului României de participare cu elicoptere la misiuni ONU au fost elaborate în regim de urgenţă documentele necesare iniţierii programului Revitalizarea şi modernizarea elicopterelor IAR-330L. Se preconizează încheierea contractului în cursul lunii decembrie 2016.
Au fost iniţiate demersuri pentru fundamentarea programelor: Corvete multifuncţionale; Transportoare blindate pentru trupe TBT 8x8; Platforme de transport multifuncţionale (pe roţi); Sisteme C4I.
Creşterea calităţii vieţii personalului Armatei României
Au fost canalizate eforturi importante pentru lansarea proiectului „Locuinţe pentru militari”, implicând achiziţia, până la sfârşitul anului, a unei prime tranşe de 158 de locuinţe de serviciu, în Bucureşti, Piteşti, Craiova, Buzău şi Iaşi.
Au intrat în vigoare noi reglementări pentru domeniul pensiilor militare respectiv HG nr. 144/2016 privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii şi HG nr. 146/2016 privind aprobarea Normelor pentru aplicarea prevederilor art. 121 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.
Au fost iniţiate proiecte care vizează dezvoltarea capabilităţilor medicale operaţionale şi modernizarea sistemului medical al ministerului.
A fost încheiat un Protocol cu Primăria Sectorului 4 în vederea asigurării de servicii medico-sociale veteranilor de război şi cadrelor militare în rezervă şi retragere prin care MApN transmite un imobil către Primăria Sectorului 4, iar aceasta se obligă să asigure 40% din spaţii pentru veteranii de război şi cadrele militare în rezervă şi retragere; urmează să se iniţieze proiectul de HG pentru transmiterea acestui imobil.
În luna septembrie 2016, s-a finalizat proiectul de realizare a unui nou model de ţinută de instrucţie pentru toate zonele în care militarii Armatei României desfăşoară misiuni. În perioada imediat următoare va fi iniţiată procedura de achiziţie, astfel încât uniformele să intre în serviciu la începutul anului viitor.
Ministerul Apărării Naţionale a participat la elaborarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016-2020 şi efectuează demersurile instituţionale necesare implementării acesteia, prin revizuirea riscurilor şi vulnerabilităţilor la corupţie şi prin iniţierea măsurilor necesare aprobării documentelor instituţionale strategice (declaraţie de aderare, plan de integritate).
La propunerea MApN, la sfârşitul lunii noiembrie s-a adoptat o Ordonanţă de urgenţă pentru creşterea indemnizaţiilor şi sporurilor acordate invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război, fiind majorate cu 75% faţă de valoarea actuală.
