Proiectul Strategiei de dezvoltare a învăţământului militar, în perioada 2016-2020 a fost finalizat în cadrul termenului stabilit, urmând a parcurge etapele de aprobare finală.
Începând cu luna iunie 2016 a fost reînfiinţat Colegiul Naţional Militar „Tudor Vladimirescu” Craiova, specializarea „Matematică-informatică”, învăţământ la zi, cu un număr de 9 clase.
Au fost elaborate Strategia de promovare a profesiei militare în perioada 2016-2020 şi planul de implementare a acesteia.
A fost semnat Protocolul de colaborare între Ministerul Apărării Naţionale şi Liga Studenţilor Români din Străinătate, în scopul efectuării de către studenţii români cu pregătire academică în străinătate a unor stagii de practică în cadrul structurilor centrale ale ministerului şi în instituţiile de învăţământ militar, precum şi al facilitării cooperării cu mediul academic şi de cercetare ştiinţifică din străinătate.
Au fost finalizate demersurile pentru ca din anul de învăţământ 2017-2018, alocarea numărului de locuri în instituţiile de învăţământ militar să se realizeze fără diferenţierea acestora pe genuri, cu apropierea baremelor de selecţie între bărbaţi şi femei. S-a vizat eliminarea oricărei măsuri de nejustificată diferenţiere în funcţie de gen este un proces pe care Armata României e decisă să-l parcurgă.
Referitor la participarea la misiuni în teatrele de operaţii şi misiuni individuale în afara teritoriului naţional, în prezent aproximativ 30 de militari femei sunt în misiuni NATO, ONU şi UE în Afganistan, Balcanii de Vest, R.D. Congo şi Georgia.
Resurse financiare
Necesarul de resurse, pentru implementarea programului Armata României 2026, a fost cuprins în propunerile ministerului pentru Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2017-2019 şi în proiectul de buget al MApN pentru anul 2017 şi estimările pentru perioada 2018-2020, în concordanţă cu Acordul politic naţional pentru finanţarea apărării, respectiv creşterea bugetului alocat Ministerului Apărării Naţionale astfel încât să se atingă nivelul de 2% din PIB în anul 2017 şi menţinerea acestui procent ca un minim pentru cel puţin 10 ani.
Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării a fost aprobat de către Guvernul României în data de 31.08.2016 şi adoptat tacit, în data de 07.11.2016, de Camera Deputaţilor, prima camera sesizată. Urmează transmiterea pentru dezbatere la Senat, cameră decizională.
Proiectul de Lege privind Statutul cadrelor militare, soldaţilor şi gradaţilor rezultat în urma dezbaterii publice, precum şi ca urmare a observaţiilor formulate de Ministerul Finanţelor Publice, se află în curs de avizare la nivelul Guvernului.
A fost adoptată Legea nr. 126/2016 pentru ratificarea Acordului Suplimentar la Protocolul privind statutul comandamentelor militare internaţionale înfiinţate în temeiul Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles la 2 decembrie 2015, care a intrat în vigoare la data de 23 august 2016.
Proiectul Legii apărării naționale se află în faza implementării observațiilor și propunerilor de la ministerele/instituţiile cu responsabilităţi, urmând ca forma rezultată să parcurgă un proces de armonizare.
În baza Legii nr. 270/2015 privind statutul rezerviştilor voluntari, sunt în curs de finalizare normele metodologice de aplicare, acestea urmând a intra în vigoare în primul trimestru al anului 2017. MApN intenţionează să încheie în 2017 contracte cu aproximativ 2900 rezervişti voluntari, din care circa 2300 soldaţi şi gradaţi, 400 subofiţeri şi maiştri militari, 200 ofiţeri. Detaliile privind criteriile specifice de recrutare şi selecţie, funcţiile care urmează a fi încadrate cu rezervişti voluntari, precum şi modul de îndeplinire a serviciului militar în această calitate vor fi stabilite prin normele metodologice mai sus menţionate.
Începând cu anul 2016, în contextul creşterii procesului de transparenţă decizională, alături de proiectele de acte normative, în baza Legii 52/2003, se postează şi ordinele ministrului apărării naţionale.
Statistici selective (până la 11 decembrie): Ministrul afacerilor externe a realizat 21 vizite bilaterale, a avut 39 de participări în cadrul unor foruri multilaterale, a primit la București 29 vizite ale omologilor străini și ale unor înalți oficial, a participat la 33 conferințe, întâlniri și evenimente de promovare, în țară și în străinătate, a unor teme de politică externă și diplomație economică, a avut întâlniri cu 29 de ambasadori acreditați la București.
Consolidarea prezenței României în UE și NATO
MAE a promovat interesele României în cadrul procesului de reflecție privind viitorul Uniunii (pe fondul rezultatului referendumului britanic și al provocărilor interne și externe la adresa Uniunii), urmărind constant obiectivul consolidării proiectului european
MAE s-a implicat nemijlocit în demararea procesului de pregătire a Președinției române a Consiliului UE (semestrul I 2019). A sprijinit operaționalizarea și funcționarea unității speciale înființate în cadrul Cancelariei Prim-ministrului, pentru pregătirea Președinției (UP PRES).
MAE a contribuit activ la obținerea unei soluții vizând eliminarea de către Canada a regimului de vize pentru toți cetățenii români și la încheierea Acordului UE-Canada (CETA).
S-a asigurat reflectarea în noua Strategie Globală a UE și în procesul de implementare a acesteia a intereselor României (în mod deosebit cele privind vecinătatea estică), inclusiv în cadrul contactelor prilejuite de vizita la București a ÎR pentru PESC/VP COM F. Mogherini (octombrie).
A continuat demersurile vizând aderarea la Spațiul Schengen (accent pe contribuția României la consolidarea securității interne a Uniunii). MAE a susținut promovarea progreselor substanțiale în dosarul MCV, în perspectiva următorului raport (25 ianuarie 2017), și în vederea finalizării cât mai rapide a exercițiului.
Au fost consolidate dialogul și relaţiile cu instituţiile europene pentru promovarea intereselor României în domenii prioritare (energie, schimbări climatice, piaţă internă, agricultură, agenda digitală, cercetare/inovare), cu accent pe protejarea intereselor cetăţenilor şi companiilor româneşti.
Au continuat demersurile de transpunere a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării în proiecte cu impact benefic asupra dezvoltării durabile a zonelor dunărene şi a macro-regiunii Dunării.
MAE a avut un rol esențial în îndeplinirea mandatului României la Summit-ul NATO de la Varșovia (stabilirea unei prezențe înaintate în zona Mării Negre, trecerea sub comanda și controlul Alianței a facilității de la Deveselu – inaugurată în luna mai, în prezența Secretarului General al NATO). Un moment important de evaluare a stadiului și perspectivelor de implementare a deciziilor Summit-ului l-a reprezentat reuniunea miniștrilor de externe din statele membre NATO (Bruxelles, 6-7 decembrie 2016).
La inițiativa României și a Poloniei, a fost lansată la cel mai înalt nivel (București, noiembrie 2015) o nouă platformă de consultări între aliații din Europa Centrală și de Est (formatul București 9). La 8 noiembrie 2016, MAE a găzduit o nouă reuniune a acestui format la nivel de miniștri de externe.
Dialogul strategic trilateral cu Polonia și Turcia s-a accelerat (miniștrii de externe s-au întâlnit la Varșovia, în iunie, și la Ankara, în august; s-a convenit găzduirea în România a reuniunii din 2017).
