7. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Cancelaria de Stat este organul responsabil pentru programarea şi evaluarea asistenţei externe la nivel naţional. Ea susţine ministerele de resort în elaborarea unor propuneri de proiect calitative, asigură o implementare corespunzătoare a proiectelor şi pune în aplicare sistemul naţional de monitorizare.
Prezentul Raport trece în revistă asistenţa externă acordată de donatori în anul 2011 şi încearcă să adauge conţinut analitic, în special cu privire la impactul asistenţei externe asupra priorităţilor SND. Analiza s-a bazat în mare parte pe un sondaj în bază de chestionar în cadrul ministerelor de resort, care a solicitat ca personalul relevant să evalueze proiectele de asistenţă externă în domeniile lor de competenţă.
Rezultatele sondajului prezintă reacţii pozitive ale modului în care ministerele - în calitate de recipienţi ai proiectelor din sferele lor de competenţă - evaluează rezultatele proiectelor. Acestea includ realizarea obiectivelor proiectelor, conformitatea cu SND.
Cu toate acestea, în două domenii importante sondajul a dezvăluit rezultate nesatisfăcătoare. Evaluarea durabilităţii proiectelor şi consolidarea capacităţilor beneficiarilor au fost percepute în general ca fiind modeste. În timp ce realizarea obiectivelor proiectelor este, în ansamblu, bună, modificările la nivel micro, cauzate de impactul proiectelor de asistenţă externă, deseori nu sunt reflectate în reforme la nivel general. Motivul ar putea fi faptul că implementarea proiectelor practic întotdeauna are loc la distanţă de ministere şi alţi beneficiari. Oricum, majoritatea ministerelor de resort nu urmăresc îndeaproape activitatea proiectelor din sfera lor de competenţă. Un alt dezavantaj al acestei situaţii este faptul că proiectele au impact limitat asupra consolidării capacităţilor autorităţilor publice centrale, cum a şi fost demonstrat de sondaj.
Mai mult decât atât, la interpretarea rezultatelor sondajului trebuie de luat în considerare faptul că nu au fost primite răspunsuri cu privire la toate proiectele, iar cele primite ar putea să se refere la cele mai reuşite proiecte.
Analiza proiectelor de asistenţă externă în funcţie de priorităţile SND a demonstrat că ajutorul tinde să fie concentrat în mai multe domenii. Numărul cel mai mare de proiecte a avut loc în sfera guvernării, infrastructurii sociale, educaţiei, agriculturii.
În ceea ce priveşte coordonarea asistenţei externe, este clar că în cadrul unor ministere de resort există puncte vulnerabile. Din cauza insuficienţei de personal potrivit, unor ministere le este dificil să identifice proiectele din domeniul lor de responsabilitate şi să interacţioneze eficient cu cele care sunt în proces de desfăşurare. Este important faptul că dacă Moldova ar obţine beneficiu maxim din asistenţa externă, resursele ministerelor ar fi fost fortificate.
În viziunea respondenţilor, obstacolele principale în calea acordării eficiente de asistenţă externă şi a impactului consecvent sunt următoarele: impedimente birocratice; constrângeri referitoare la resursele umane (calificarea insuficientă a personalului de proiect, aptitudinile şi gradul de comunicare cu beneficiarii finali); ambiguitatea actelor legislative şi aplicarea insuficientă a legislaţiei; lipsa coordonării instituţionale; lipsa de timp şi resurse financiare; şi mizarea excesivă pe intervenţia experţilor străini fără a aprecia pe deplin practica şi cunoştinţele locale.
Prezentul exerciţiu de evaluare a impactului asistenţei externe asupra economiei Moldovei a fost unul ambiţios. Unele concluzii ar putea fi transformate în recomandări privind coordonarea pe viitor a asistenţei externe acordate Moldovei de către partenerii de dezvoltare:
-
Poate fi îmbunătăţit sectorul de coordonare a proiectelor şi poate fi mărită implicarea ministerelor de resort în implementarea proiectelor. Acest fapt ar trebui să faciliteze realizarea obiectivelor proiectelor şi transferare de know-how către serviciul public;
-
Perfecţionarea înregistrării proiectelor şi sporirea fluxului de proiecte la etapa de pregătire ar trebui să permită fiecărui minister, precum şi Cancelariei de Stat şi organelor ce supraveghează implementarea strategiilor naţionale de dezvoltare, să aibă o înţelegere mai completă a asistenţei externe planificate şi actuale;
-
Trebuie consolidate capacităţile de monitorizare şi evaluare ale Cancelariei de Stat. Trebuie examinată posibila reorganizare a Direcţiei politici, planificare strategică şi asistenţă externă. Reorganizarea trebuie să asigure legătura dintre politici şi programare a asistenţei externe, pe de o parte, şi monitorizarea şi evaluarea atât a politicilor, cât şi a asistenţei externe, pe de altă parte;
-
Pe parcursul elaborării proiectelor, ministerele de resort şi autoritatea naţională de coordonare a asistenţei trebuie să acorde atenţie specială dimensiunilor de tip "durabilitate" şi "consolidarea capacităţilor beneficiarilor".
ANEXE
A. Chestionarul B. Lista clasificată a proiectelor de AE aflate în proces de desfăşurare în anul 20113
A. Chestionarul
Fişa de determinare a impactului proiectului (FDIP)
|
Volumul asistenţei externe recepţionate de Republica Moldova a ajuns la nivelul, care necesită adoptarea unei abordări standardizate şi constructive în evaluarea impactului acesteia asupra dezvoltării economiei naţionale .
|
|
Utilizarea Fişei de determiare a impactului proiectului va contribui la asigurarea transparenţei alocării si utilizării asistenţei externe; va facilita evaluarea relevanţei, eficienţei, compatibilităţii proiectului cu SND şi va permite îmbunătăţirea operaţiunilor viitoare care se referă la asistenţă externă. Perioda de raportare include proiectele care au fost finalizate în 2011, au fost în proces de implementare pe parcursul anului 2011 şi proiectele care au demarat în 2011. Pentru proiectele care au demarat dupa 1 iulie 2011 se va completa doar compartimentul "informaţia de bază"
|
|
Caracteristicile de bază ale Fişei de determinare a impactului proiectului sunt următoarele:
- Concentrarea asupra impactului sau asupra schimbărilor intervenite în rezultatul activităţilor proiectului şi asupra proceselor principale care au condus la producerea acestor schimbări
- Un sistem simplu, care asigură îmbunătăţirea instrumentelor existente de colectare a datelor, dar suficient de flexibil pentru acomodarea diverselor elemente specifice
- Un sistem care permite efectuarea schimbărilor în politica guvernamentală în dependenţă de datele furnizate de Fişă
- Un sistem care permite identificarea dimensiunilor schimbării pentru a facilita compararea între diferite proiecte, sectoare si compatibilitatea acestora cu SND
|
|
Astfel, FDIP serveşte preponderent în calitate de instrument de colectare a datelor, care operează cu diferiţi indicatori de determinare a impactului. În acest context e necesar de menţionat că studiile analitice trebuie să completeze activităţi de determinare a impactului, conduse de fiecare minister (recipinetul asistenţei), alte autorităţi publice centrale.
|
|
FDIP constă din două secţiuni, care formează un cadru bine structurat si coerent pentru conducerea exerciţiului de determinare a impactului şi permite colectarea şi analiza calitativă a informaţiei.
|
|
Secţiunea I se concentrează asupra colectării datelor de bază despre proiect. Această secţiune permite crearea impresiilor primare şi plasează proiectul într-un anumit context.
|
|
Secţiunea II constă dintr-un set de întrebări care permit evaluarea detaliată a proiectului, oferă posibilităţi de măsurare a rezultatelor obţinute pe baza schimbărilor care s-au produs. Răspunzând la întrebări, vă rugăm să selectaţi indicatorul corespunzător şi să-l introduceţi în spaţiul din dreapta întrebării.
|
|
Secţiunea III oferă spaţiu pentru cuantificarea rezultatelor atinse de către proiect pe parcursul anului 2011. Următoarele exemple de rezultate vor fi inserate: numărul de instruiri oferite, tematica si numarul persoanelor instruite; numarul afacerilor lansate/domenii, numarul locurilor noi de munca create, tipul documentelor de politici elaborate; tipul actelor legislative şi normative elaborate/actualizate, km de drum reabilitati, numarul şi amlasamentul sistemelor de încălzire instalate pentru obiecte de menire socială, etc.
|
Dostları ilə paylaş: |
