Aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr. 28 din 18 mai 2007

Partea 4. ANALIZA LEGALITĂŢII, CORECTITUDINII ŞI ADMINISTRĂRII ÎNLESNIRILOR LA PLĂŢILE VAMALE

4.1. În conformitate cu prevederile legale, în perioada anilor 2005-2006, agenţii economici şi-au utilizat dreptul legal, astfel profitînd de facilităţi fiscale la TVA, accize şi taxe vamale. Valoarea estimativă a tuturor facilităţilor obţinute de contribuabili în anul 2005 a alcătuit 2547,0 mil.lei, inclusiv la TVA – 2167,2 mil.lei, taxa vamală - 378,7 mil.lei şi accize – 1,1 mil.lei, iar în anul 2006 a consemnat 1082,8 mil.lei, din care: în urma neaplicării TVA la import – 979,6 mil.lei, a taxei vamale – 12,3 mil.lei şi a accizelor – 90,9 mil.lei.

În anul 2005, numai prin BV mun.Chişinău de către 609 subiecţi beneficiari de diferite scutiri şi înlesniri la plăţile vamale au fost perfectate tranzacţii economice externe, valoarea mărfurilor scutite constituind 82,0 mil.lei. Pe parcursul anului 2006, numărul subiecţilor respectivi a constituit 490, care au efectuat tranzacţii externe scutite de drepturi vamale în sumă de 177,9 mil.lei.

4.2. În rezultatul controlului s-au stabilit unele nereguli şi neclarităţi ce ţin de aplicarea actelor legislative privind legalitatea, corectitudinea şi administrarea scutirilor şi înlesnirilor la plăţile vamale, după cum urmează:

a) Neutilizarea de către organele vamale a prevederilor art.8 alin.(1) lit.d) din Codul fiscal a dus la beneficierea nelegală de facilităţi fiscale la momentul tranzacţiei operaţiunii de import efectuate de unii agenţi economici restanţieri, precum şi la ratarea şansei de contribuire la achitarea restanţelor în bugetul public naţional.

În perioada anilor 2005-2006, agenţii economici au beneficiat de înlesniri privind scutirea de TVA la importul mijloacelor fixe, prevăzute în conformitate cu art.103 alin.(1) pct.23 din Codul fiscal pentru includerea în capitalul social. Potrivit art.8 alin.(1) lit.d) din Codul fiscal, contribuabilul beneficiază de facilităţi fiscale, cu condiţia achitării integrale, la momentul acordării acestora, a obligaţiilor fiscale şi altor plăţi la bugetul public naţional. Controlul selectiv a stabilit 6 cazuri de beneficiere de înlesniri fiscale de către contribuabilii datornici la bugetul public naţional, din care doi şi-au perfectat tranzacţiile de import prin BV Leuşeni, beneficiind de scutiri la TVA în sumă totală de 267,7 mii lei, unul – prin BV Briceni, iar trei - prin BV Nord, respectiv fiind scutiţi de plata TVA în mărime de 333,6 mii lei şi 186,6 mii lei.

De menţionat că în ianuarie 2007, prin Hotărîrea Guvernului nr.102 din 30.01.2007³, a fost aprobat Regulamentul cu privire la modul de aplicare a facilităţilor fiscale stabilite în art.103 alin.(1) pct.23) al Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 şi art.28 lit.q) din Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal (în continuare - Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.102), însă lista documentelor necesare pentru beneficierea de scutirea de TVA şi taxa vamală, prevăzută în pct.13 din regulament, nu stipulează prezentarea documentelor de confirmare a lipsei restanţelor contribuabililor faţă de bugetul public naţional. Astfel, pînă la aprobarea legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (promovată concomitent cu obiectivele politicii fiscale şi politicii de administrare fiscală pe anul 2008), în care se regăseşte şi propunerea de modificare a art.8 alin.(1) lit.d) din Codul fiscal în vederea specificării clare că prescripţiile date nu se extind asupra facilităţilor stabilite la TVA, accize şi taxa vamală, beneficierea unor agenţi economici datornici la bugetul public naţional este nelegală.

b) Aplicarea diferitor metode la evaluarea şi aprecierea valorii în vamă a mijloacelor fixe destinate includerii în capitalul social al agenţilor economici beneficiari de facilităţi fiscale a dus la apariţia discrepanţelor cu privire la valoarea unuia şi aceluiaşi obiect, precum şi la neclarităţi ce ţin de suma facilităţilor acordate.

În această ordine de idei, se evidenţiază următoarele. Potrivit art.103 alin.(1) pct.23) al Codului fiscal, agenţii economici importatori de active materiale destinate includerii în capitalul statutar sînt scutiţi de plata TVA la import. Totodată, conform art.5 alin.(4) lit.i) din Legea nr.989-XV din 18.04.2002 „Cu privire la activitatea de evaluare” ⁴ (cu modificările ulterioare), în cazul transmiterii bunurilor în calitate de contribuţii în capitalul social al întreprinderilor, evaluarea este obligatorie. Deşi ambele prevederi par a fi destul de clare, implementarea lor în practică este însoţită de unele neclarităţi. Drept dovadă exemplificăm cazul stabilit la BV Leuşeni. În anul 2006 un agent economic a efectuat 2 tranzacţii de import al utilajului pentru brutărie, valoarea în vamă a căruia apreciată în baza documentelor de însoţire a mărfii (contracte de vînzare-cumpărare, certificate de origine, invoice-uri) a alcătuit 6,4 mil.lei. Dat fiind că întreprinderea a dorit să beneficieze de scutirea sus- menţionată, utilajul a fost evaluat de către Camera de Comerţ şi Industrie, filiala Hînceşti. Evaluatorul a folosit metoda determinării preţurilor comparative medii ale vînzărilor reale ale mărfii noi studiate pe piaţa de export a ţării de origine, precum şi modele analogice pe alte pieţe de realizare, studiate prin reţeaua Internet. Totodată, doar pentru examinarea fizică a mărfii, evaluatorul a utilizat documentele de însoţire a mărfii, în temeiul cărora, conform art.11 din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 „Cu privire la tariful vamal”⁵ (cu modificările ulterioare; în continuare - Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997), s-a apreciat valoarea utilajului în vamă. Ca rezultat, capitalul statutar al agentului economic în cauză a fost majorat cu valoarea utilajului importat, evaluat în sumă totală de 5,8 mil.lei, sau cu 0,6 mil.lei sub nivelul valorii în vamă.

Prezenţa unor asemenea situaţii, în condiţiile lipsei reglementărilor clare, indică la unele deficienţe legate de beneficierea de facilităţile fiscale respective. Devierile dintre valoarea mărfii evaluate şi valoarea mărfii în vamă ar putea fi tratate ca unele pierderi ale bugetului de stat, apărute în urma necalculării drepturilor de import. În cazul nostru, TVA la import, calculată la diferenţa de 0,6 mil.lei, constituie 120,9 mii lei.

Se cuvine să se evidenţeze faptul că Guvernul, prin pct.14 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea nr.102, a introdus prevederi transparente la acest capitol. Astfel, începînd cu 30.01.2007, suma facilităţilor fiscale se determină reieşind din valoarea activelor materiale în vamă.

c) Unii agenţi economici, beneficiari de facilităţi fiscale prevăzute la art.103 alin. (7) din Codul fiscal, nu întrunesc întocmai condiţiile de acordare a facilităţilor.

Potrivit art. 103 alin.(7) din Codul fiscal, TVA nu se aplică materiei prime, materialelor, articolelor de completare şi accesoriilor necesare procesului de producţie importate de organizaţiile şi întreprinderile societăţilor orbilor, societăţilor surzilor şi societăţilor invalizilor. Pe parcursul ultimilor ani, în mun.Chişinău au fost înregistrate mai multe persoane juridice, fondatori ai cărora au fost şi societăţile orbilor, surzilor şi invalizilor. Graţie prezenţei unor asemenea societăţi în calitate de fondatori, persoanele juridice în cauză beneficiază de scutirile sus-menţionate. Controlul efectuat la BV mun.Chişinău a stabilit că în perioada anilor 2005-2006, prin biroul vamal respectiv, şi-au perfectat tranzacţiile de import 4 agenţi economici, beneficiind de scutire de TVA la importul de peşte în valoare de 7131,5 mii lei, importul de carne de pasăre în valoare de 2571,7 mii lei, precum şi importul părţilor pentru computere în sumă totală de 9084,8 mii lei. Urmare controlului cameral al rapoartelor financiare şi altor dări de seamă ale agenţilor economici în cauză, ţinem să evidenţiem unele circumstanţe, care denotă lipsa sau ponderea redusă din partea agenţilor economici – beneficiari de înlesniri fiscale a suportului persoanelor cu handicap, în folosul cărora au şi fost acordate facilităţile fiscale.

Se relevă că ponderea persoanelor invalide angajate în cadrul întreprinderilor respective este nesemnificativă. În perioada supusă controlului, aceşti agenţi economici n-au efectuat transferuri societăţilor respective, în scopul susţinerii sociale a membrilor acestora, cu excepţia unuia, care în anul 2006 a transferat fondatorului 300,0 mii lei. Concomitent, mai subliniem şi faptul că procesul de producţie al majorităţii întreprinderilor care beneficiază de facilităţile date se limitează la operaţiuni simple de asamblare şi/sau ambalare, ceea ce reprezintă doar o etapă a procesului de producţie, şi nu procesul integral faţă de care se acordă facilităţile prevăzute în art. 103 alin. (7) din Codul fiscal.

d) Nesincronizarea actelor normative generează facilitatea suplimentară a unor poziţii tarifare, care la momentul acordării facilităţilor fiscale prin lege nu se regăseau la capitolul respectiv.

Pe parcursul anului 2005, importatorii de utilaj, tehnică şi agregate complementare pentru acestea au beneficiat de facilităţi. Facilitatea în cauză a fost introdusă anterior, prin Legea pentru completarea titlului III al Codului fiscal nr.1533-XV din 13.12.2002⁶, avînd drept scop şi susţinerea dezvoltării ramurii agriculturii. Potrivit modificărilor respective, anexa la titlul III al Codului fiscal s-a completat cu poziţia tarifară 8701 „Tractoare, altele decît cele de la poziţia nr.8709”, poziţie care, conform Nomenclatorului de mărfuri al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1724 din 30.12.2002⁷ (cu modificările ulterioare, abrogată la 06.02.2004), cuprindea tractoare rutiere pentru semiremorci - noi şi uzate. Ulterior, prin Hotărîrea Guvernului nr.54 din 26.01.2004⁸, a fost aprobat un nou Nomenclator de mărfuri, cu o altă specificaţie la poziţia tarifară 8701, la care s-au adăugat subpoziţiile 8701 20 101 „Autovehicule pentru tracţiune”, 8701 20 109 „Altele”, 8701 20 901 „Autovehicule pentru tracţiune” şi 8701 20 909 „Altele”. Astfel, modificările poziţiei tarifare 8701 „Tractoare, altele decît cele de la poziţia nr.8709”, operate de Nomenclatorul nou de mărfuri, au extins poziţiile tarifare aferente facilităţilor, fapt ce pune la îndoială corectitudinea beneficierii de facilităţi fiscale la noile poziţii tarifare.