Asigurarea calităŢii şi eficienţei lucrărilor de infrastructură În construcţii caracteristici specifice şi cerinţe privind procedee tehnologice şi echipamente performante
Identificare maşină/echipament tehnologic
Yüklə 1,5 Mb.
|
1. Identificare maşină/echipament tehnologic: Încărcător frontal model ...............tip................serie ..............an de fabicaţie.................... echipat cu cupă standard. Incărcătorul poate lucra şi cu alte tipuri de cupe , de exemplu cupe pentru finisare – profilare. 2. Caracteristici tehnice: a. Dimensiuni de gabarit(caracteristici necesare în principal pentru stabilirea schemei tehnologice de lucru). A - Lungimea maxima cu echipament, în mm,............. M - Înălţimea maximă cu cupa ridicată, în mm,.......... L - Înălţimea maximă cu cupa în poziţie de transport, în mm,........ C - Distanţa între punţi, în mm,............. J - Lăţimea totală a încărcătorului în mm ,................ S - Înălţimea maximă de descărcare la 450, în mm,.................... b. Caracteristicile cupei Qc - Capacitatea cupei, în m3, ............ Lc - Lăţimea cupei, în mm,............... Gc - Greutatea cupei, în kN, ........... c. Caracteristici de greutate Gt - Greutatea totală a încărcătorului cu echipament, în kN,......... Gb - Greutatea totală a maşinii de bază ( fără echipament ), în kN...........
- Motor tip(exemplu 4 timpi cu injecţie directă)............ - Puterea ( conform SAE J1995 ) la ......... rot/min, în kW,........... - Momentul maxim ( conform SAE J1995) la ........ rot/min, în daNm,...... - Numărul de cilindrii,.................... - cilindreea, în cm3,.............. e. Transmisia - tipul transmisiei(mecanică, hidrostatică, hidrodinamică, etc)....... - forţa maximă de tracţiune, în kN,.......... - viteze de lucru pentru mers înainte:............ - viteze de lucru pentru mers înapoi............. f. Acţionare hidraulică echipament(cupă): - debitul furnizat de instalaţia hidraulică, în l/min......... - presiunea maximă de lucru, în bar(MPa),..........
- ridicarea cu cupa plină, în s,........... - bascularea cupei pline, în s,............ - coborârea cu cupa goală, în s, ........... 4.2. Schemele tehnologice de lucru cu echipamentele tehnologice aplicate la lucrări de terasamente Pentru a asigura lucrul eficient al maşinilor/echipamentelor tehnologice în timpul lucrului pentru fiecare tip de maşină se vor întocmi variante de scheme tehnologice pentru a acoperii, pe cât posibil cît mai multe situaţii întâlnite în teren. La întocmirea schemelor tehnologice se vor avea în vedere recomndările din C182-87 – Normativ privind executarea macanizată a terasamentelor de drumuri. CAP.5. LISTA DE ACTIVITĂŢI AFERENTE LUCRĂRII DE TERASAMENTE, TABELUL VARIANTELOR DE MECANIZARE PROPUSE În tabelul 5.1 sunt prezentate, principalele procese care se aplică pentru realizarea unui terasament şi variante de echipamente tehnologice alese pentru execuţie. Tabelul 5.1
OBS: 1. Lista de activităţi se va detalia pe procese simple (vezi exemplul de mai jos).
3. Se stabilesc, prin asociere combinată, echipamentele tehnologice care să genereze variante de soluţii tehnologice de mecanizare posibile. 4. Din variantele tehnologice posibile se alege, pe criterii tehnico-economice varianta cu eficienţa cea mai ridicată. CAP.6. ANTEMĂSURĂTOARE [1] 6.1. Metode practice de determinare a cantităţilor de lucrări Pentru normarea activităţii echipamentelor tehnologice de construcţii trebuie să se exprime cantitativ prestaţiile executate sau cele ce urmează a fi executate. Pentru aceasta se stabilesc cantităţile de lucrări pe etape ale proceselor tehnologice, respectiv pe activităţi. Determinarea cantităţii de lucrări se face de regulă prin atemăsurătoare folosind metode specifice de calcul pe bază de indici de consum de materiale sau pe bază de relaţii geometrice, în funcţie de natura articolului de deviz, respectiv a activităţii. 6.1.1. Determinarea cantităţilor lucrărilor de terasamente Pentru masurarea cantităţilor de lucrari de terasamente trebuie să se aiba în vedere unele proprietăţi ale pământurilor, legate de structura lor. In general, pămanturile sunt medii disperse alcatuite din trei faze: solidă, S (scheletul mineral), lichidă, L (apa din pori şi sărurile dizolvate în ea) şi gazoasă, G (aerul şi alte gaze). In mod exceptional se pot întâlni pământuri bifazice. Acestea presupun ocuparea tuturor golurilor cu aer (cazul pământului absolut uscat) sau cu apa (cazul pământului saturat). In funcţie de raporturile cantitative ale celor trei faze, precum şi a fenomenelor de interacţiune care se manifestă la contactul dintre ele, pământurile se comportă diferit la acţiunea solicitarilor exterioare. Prin săpare pământul îşi măreşte volumul crescând cantitatea de goluri datorită afanării (infoierii). In funcţie de stadiul în care se găseşte pământul în procesul de lucru se pot defini doua tipuri de afânări: - afanarea iniţială, imediat dupa săpare; - afânarea remanentă, după trecerea unui interval de timp de 1-2 ani de la aşezarea pământului în umplutură şi îndesarea naturală a acestuia. In natura se pot întalni două tipuri de pământuri cu comportări specifice în procesul de săparere-compactare: - pământuri normale având raportul S-L-G la care G are pondere redusă (8-15%); - pământuri macroporice la care G are o pondere mult mai mare (40 – 60%). Având în vedere proprietatea de înfoiere a pământului în procesul săpării, la stabilirea cantităţilor de lucrări de terasamante se procedează astfel: - volumul de săpătură se masoară în stare naturală a pământului (înainte de săpare); - volumele încărcate sau împraştiate se măsoara în stare afanată; - cantităţile transportate se determina din volumul în stare naturală multiplicat cu densitate aspecifică medie în starea respectivă. La măsurarea volumelor lucrărilor de terasamente se au în vedere cele trei tipuri de profile (în debleu, în rambleu şi mixt), precum şi faptul că săparerea, respectiv aşezarea în umplutură a pământului, se realizează de regulă cu taluze înclinate (fig. 6.1). Tangenta trigonometrică a unghiului pe care terenul il face cu orizontala este denumită panta taluzului. Marimea pantei poate fi reprezentată cu diferite notaţii, în %, sau raport numeric 1:n, în grade sau tangenta unghiului ( de exemplu: pantă de 10% sau 1:10 sau 6 grade, sau tg 6; pantă de 83% sau 1:1,2 sau 40 grade sau tg 40 ).
Pentru determinarea volumelor de lucrări se utilizează metode geomrtrice (descompunerea profilelor în forme geometrice simple). Pentru profile complicate cele mai uzuale metode sunt: metoda profilelor transversale la lucrari de umplutura, metoda patratelor la profile mixte (platforme industriale, metoda triunghiurilor, la exploatări de agregate minerale pentru construcţii, din zăcăminte cu grosimi variabile.) 6.1.2. Conţinutul antemăsurătorii Prin antemăsuratoare se stabilesc cantităţile de lucrări corespunzătoare activităţilor proceselor tehnologice. Exprimarea cantităţilor de lucrări în antemasuratoare se face în UMR. Pentru stabilirea UMR se foloseste indicatorul de consumuri de resurse pe articole de deviz (NCR). In acest scop, se va analiza cu atentie prevederile NCR referitoare la UMR, deoarece prin formularea dată, se face precizarea concretă asupra condiţiilor de calcul al cantităţii de lucrare. Exemple:
- se masoara la tonă; - se masoară în sute de metri cubi în săpătură; - se masoară în sute de metri cubi după compactare; - se masoară în sute de metri pătraţi, etc. Corespunzator acestor exemple, cantităţile de lucrări din antemăsuratoare vor exprima: - greutatea, pentru primul caz; - volumul in stare naturală in al doilea caz; - volumul dupa compactare in al treilea caz; - suprafata lucrata in ultimul caz. Forma de prezentare sistematizată a antemăsuratoarei este tabelară (v. ex. Tabelul 6.1). La întocmirea antemăsuratoarei trebuie să se respecte urmatoarele reguli (se fac anexe la breviarul de calcul) : - schiţele să fie prezentată proportional (la scara); - cotarea schiţei sa se faca literal; - relaţiile de calcul se exprimă literal folosind notaţiile de pe schiţă; - calculul numeric se face în unităţi de măsură naturale (UM); - cantităţile calculate se exprima în unităţi de măsură reprezentative şi se rotunjesc în plus la primele trei cifre semnificative, conform Normativului privind modul de intocmire a devizelor pe categorii de lucrari si pe obiecte, pentru lucrarile de constructii – montaj; Antemăsurătoarea se execută de proiectant şi poate conţine în afara cantităţilor de lucrări de executat şi norma de deviz corespunzătoare, precum şi numărul total de ore necesar realizării cantităţilor respective.
CAP.7. NORMA DE TIMP, NORMA DE DEVIZ A ECHIPAMENTULUI TEHNOLOGIC, CALCULUL TIMPILOR MAŞINĂ[1] 7.1. Norma de timp a echipamentelor tehnologice În activitatea curentă a echipamentelor tehnologice de construcţii funcţionarea în sarcină a acestora se exprimă prin norma de timp a echipamentului Nte. Norma de timp a echipamentului tehnologic reprezintă timpul mediu normat, de lucru efectiv, necesar unei maşini pentru efectuarea unei cantităţi de lucrare egală cu unitatea de măsură reprezentativă UMR.
Matematic Nte se exprimă sub forma: Nte = NUM / PE , [ore/UMR], NUM = UMR / UM, în care: NUM este coeficientul de transformare a UM în UMR egal cu numărul de unităţi de măsură naturale UM (m3, m2, m, kg, etc) cuprinse în unitatea de măsură reprezentativă UMR; PE – productivitatea de exploatare(operaţională). Nte poate fi folosită pentru programarea lucrărilor de construcţii şi pentru calculul necesarului de mijloace de muncă în condiţii medii. 7.2. Norma de deviz a echipamentului tehnologic Pentru exprimarea necesarului specific de ore echipament tehnologic pe articole de deviz, la executarea lucrărilor de construcţii, se folosesc normele de deviz ale echipamentelor tehnologice. Norma de deviz a echipamentului tehnologic reprezintă timpul mediu normat, de deservire a unui şantier, necesar unui singur echipament tehnologic pentru efectuarea unei cantităţi de lucrare egală cu UMR.La stabilirea normei de deviz e chipamentului tehnologic se au în vedere prestaţiile acestora în şantiere cu luarea în considerare a tuturor întreruperilor cauzate de factori tehnologici, de organizare, de asigurare a mentenanţei preventive şi de eventuale accidente. Norma de deviz a echipamentului tehnologic poate fi date sub formă de norme de deviz pe unitatea de capacitate, comasate pe familii de utilaje sau chiar pe tipodimensiuni de utilaje, funcţie de tipul lucrărilor.
Yüklə 1,5 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
unde
unde
(100 m3, m2, 100 m2, m2, 100 m, m, kg, etc.)