Asociaţia Front Proiect realizat în cadrul Coliţiei Egalitate de gen revista presei

Gheorghe Iancu o aduce pe scena ONB pe Letizia Giuliani, artista care a influențat crearea spectacolului "Femei"

Agerpres, 17 Ian 2014

Spectacolul "Femei" de Gheorghe Iancu revine pe scena Operei Naționale București (ONB) pe 25 și 31 ianuarie, iar de data aceasta o prezintă în rol titular pe dansatoarea care a influențat crearea acestei opere - Letizia Giuliani.

În cabina sa vastă din sediul Operei Naționale București, Gheorghe Iancu vorbește despre modul în care a creat acest spectacol, în 2002, cu sunetele din aria "Brindisi" pe fundal, ce se aud din difuzoarele camerei. O poveste a dezvoltării unei ființe pasionale care iubește, suferă și ajunge să ucidă, "Femei" a însemnat, pentru Gheorghe Iancu, descoperirea unui text de Cehov în care "se întâmplă ceva".

"M-am speriat foarte tare pentru că în Cehov nu se întâmplă nimic. Tot ce se întâmplă... se întâmplă în pauză. Atunci m-a luat disperarea și am început să citesc Cehov și cred că l-am citit pe tot. În acea imersiune (...) am dat de această poveste, de această nuvelă pe care nimeni nu o cunoștea, în care am descoperit acțiunea. Asta m-a entuziasmat foarte tare. Este o nuvelă cu iz de roman polițist. Am citit-o, am băgat-o la sertar și am zis 'pe asta într-o zi am s-o fac'", a declarat artistul pentru AGERPRES.

Pentru Gheorghe Iancu, "Femei" este unul dintre cele mai complexe spectacole ale sale. După ce proiectul a stat în sertar zece ani, timp în care Iancu a avut proiecte în diverse țări, a venit momentul ca acesta să fie pus în scenă. Teatrul din Florența i-a dat lui Iancu mână liberă să pună în scenă orice text își dorește, iar acesta a ales "Femei". Dacă inițial rolul titular "cu multiple fațete" trebuia să aparțină unei dive, o întâlnire din culise l-a făcut pe Iancu să își schimbe părerea.

"Treceam pe un coridor și ea (Letizia Giuliani — n.r.) repeta în sală. Uitându-mă la ea am observat calitatea mișcării. Am cerut-o direcției pentru rolul principal, chiar dacă intenția mea era să invit o superdivă. (...) Începând să lucrez cu ea am fost lovit de personalitatea artistică a acestei ființe care îșitrăiește fiecare mișcare ca o ardere", a povestit Iancu. "Talentul ei o transformă impresionant. O fată de un metru și 40 devine un gigant în trei secunde. Picioarele îi devin extrem de lungi, plus că are o profunzime a mișcării care este nativă", mai povestește coregraful.

În sala de repetiții tapetată cu oglinzi, Letizia Giuiani, o femeie brunetă, micuță, cu părul strâns într-o coadă împletită ce îi ajunge până aproape de mijloc, așteaptă cuminte să reia dansul pentru "Femei", despre care spune că a fost primul spectacol creat pentru ea, pentru corpul ei. Dacă la Florența era o tânără de 18 ani, la începutul carierei, în prezent dansatoarea este o femeie de 31 de ani, mamă a unui băiețel.

Artista italiană spune că munca alături de Gheorghe Iancu — numit "Giorgio"—este "o mare iubire artistică", un sentiment care o face să îl urmeze pe acesta oriunde. Perioada în care a lucrat la crearea spectacolului este descrisă de artistă drept una foarte obositoare dar și foarte frumoasă.

"Eram în balet de dimineață până seara. Aveam o senzație de responsabilitate. Personajele sunt femei care trăiau în perioada războiului, femei obligate să se căsătorească cu niște bărbați pe care nu îi cunoșteau. Aveam mereu o senzație de tristețe. În fotografiile (din acea perioadă) se vede că eram obosită dar a fost superb. A fost un succes", a povestit aceasta pentru AGERPRES.

Și coregraful român mărturisește că munca la spectacolul "Femei" a fost una dintre cele mai frumoase perioade din viața sa. "Tot ce era în jurul nostru se îndepărtase. Nu mai exista nici timp, nici spațiu, exista doar înțelegerea dintre noi doi pentru fiecare detaliu, fiecare mișcare", a declarat artistul, care recunoaște că momentele cele mai plăcute ale carierei sale sunt cele în care lucrează la un spectacol.

"Munca cu Giorgio e frumoasă, dar și dificilă pentru că el este foarte exigent. Tehnic, vrea precizie, să nu faci economie de mișcări. E greu, pentru că fiecare pas trebuie să fie gândit, nu la întâmplare", spune și dansatoarea.

Așezat pe un scaun, în afara spațiului de dans, Iancu urmărește atent și calm cum Letizia Giuliani și partenerul ei repetă o scenă din spectacol. La câteva minute după ce au făcut cunoștință, cei doi artiști dansează împreună pe două mese așezate cap-la-cap și acoperite cu o pânză ce devine, în coregrafia spectacolului, o mică parte din dans. Cu indicații când în română, când în engleză, când în italiană, repetiția este presărată cu mici pauze, în care Iancu le arată acestora, pe un laptop ușor așezat pe masa din scenografie, înregistrări ale spectacolului, pentru o mai mare exactitate.

"Femei" prezintă niște ființe mai puțin familiare universului lui Cehov—asasinele. "Nu s-au născut ucigașe. Au ajuns la o concluzie așa de dramatică printr-o pasiune foarte mare. Concluzia principală a femeilor din acest spectacol este pasiunea extremă dusă până la infinit care le face să ucidă din dragoste. Sunt femei diferite față de ce a scris Cehov. Pierd dar sunt învingătoare prin ce și-au propus să facă cu propriul destin", spune Gheorghe Iancu. Coloana sonoră a spectacolului este alcătuită din lucrări ale compozitorilor Serghei Rahmaninov, Dimitri Șostakovici, Igor Stravinski, Paul Hindemith și cântece ortodoxe rusești.

După aproape cinci ani de absență din repertoriul Operei bucureștene, baletul "Femei" revine pe scena instituției în 25 și 31 ianuarie, de la ora 19,00, cu primele două reprezentații, care o vor avea ca invitată pentru rolul principal Mașa pe prim-balerina de origine italiană Letizia Giuliani, o artistă care i-a marcat viața marelui Gheorghe Iancu și care a avut un puternic impact chiar asupra procesului de creație al baletului "Femei". Rolul Amantul va fi interpretat în primele două reprezentații de către balerinul de origine cubaneză Amilcar Moret.

Scenografa spectacolului, Luisa Spinatelli, este de părere că baletul Femei "lasă amprente în mintea și inima cititorului și cu siguranță tulbură prin actualitatea sa încă puternică".Etichete: opera nationala bucuresti gheorghe iancu Luisa Spinatelli a creat decoruri și costume pentru numeroase spectacole de balet, atât din repertoriul clasic, cât și din cel contemporan, colaborând de-a lungul timpului cu mari coregrafi ca Pierre Lacotte, Roland Petit, Natalia Makarova, Patrice Bart, Dominic Walsh și Derek Deane.

Premiera absolută a spectacolului "Femei (Donne)", realizat de coregraful Gheorghe Iancu pentru Festivalul Maggio Musicale Fiorentino, a avut loc în anul 2002 și i-a adus artistului distincția Danza & Danza.

După ce a emigrat în Italia, Gheorghe Iancu a devenit rapid star internațional, alături de partenera sa de scenă, celebra prim-balerină Carla Fracci. Împreună au dansat pe cele mai importante scene din lume, la Teatro alla Scala din Milano, Royal Opera House din Londra, Teatr Bolshoi din Moscova, Opera din Berlin, Opera di Roma. Ca dansator, a colaborat cu cele mai mari balerine: Eva Evdokimova, Marcia Hydée, Monique Loudičres, Birgitte Keil, Lynn Charles și balerini ca Rudolf Nureev, Patrick Dupont, Paolo Bortoluzzi, Vladimir Vassiliev etc.

În activitatea sa coregrafică, Gheorghe Iancu a colaborat cu mari regizorii de teatru și de operă ai lumii, precum Georgio Strehler, Beppe Menegatti. Gheorghe Iancu a colaborat intens, de-a lungul anilor, cu regizorul și scenograful Pier Luigi Pizzi, la spectacole de la Teatro alla Scala din Milano.

http://www1.agerpres.ro/cultura/2014/01/17/gheorghe-iancu-o-aduce-pe-scena-onb-pe-letizia-giuliani-artista-care-a-influentat-crearea-spectacolului-femei--13-25-09