Privind înstrăinarea terenurilor, fără participarea Consiliului municipal Chișinău,organ decisiv în administrarea fondului funciar
În octombrie 2013, un judecător de la Judecătoria sect. Râşcani, mun.Chişinău a emis o încheiere prin care CMC era obligat să organizeze licitaţii publice privind darea în arendă a terenurilor publice, în locaţiune funciară sau în proprietate. Ulterior, în decembrie 2013 a emis şi o încheiere explicativă prin care a descris modul cum va fi executată încheierea dacă autorităţile locale vor refuza organizarea licitaţiilor. Atunci judecătorul a stabilit că, dacă autorităţile nu organizează licitaţii, încheierea sa poate fi executată de un executor judecătoresc, iar terenurile care urmau a fi licitate puteau fi alese de creditor, adică de persoana care ceruse autorităţilor publice acordarea de terenuri. În 2014, s-au organizat două licitaţii de către un executor judecătoresc,terenurile publice trecând în proprietate privată. La finele a.2016, judecătorii au suspendat încheiereajudecătorului de la Judecătoria sect. Râșcani, doar că, între timp, în august 2016, Curtea de Apel Chişinău a decis că nimeni nu mai poate pretinde la acele terenuri pentru că proprietarii ar fi de bună-credinţă.Deşi, CNA şi Procuratura Anticorupţieau deschis dosare penale pe marginea cazului, schema a continuat să funcționeze.
Judecătoarea de la Judecătoria sect.Centru, prin adoptarea Hotărârii din 26.08.2016, a legalizat desfășurarea unei licitații dubioase organizată de un executor judecătoresc. PMC a depus cererea de revizuire a hotărârii indicate mai sus, prin care s-a solicitat aplicarea sechestrului pe terenurile înstrainate către trei agenți economici. Ședințele de judecată se amânau din diverse motive, unul din care a fost și ridicarea dosarului aflat pe rol, de către procuror.Instanţa a decis să fie aplicat sechestrul abia pe 20.01.2017, însă ÎS„Cadastru” l-a aplicat pe 23.01.2017. În acest interval de timp s-a reușit înstrăinarea de câteva ori a terenurilor, schimbul proprietarilor și înregistrarea drepturilor acestora în RBI. Deși,litigiul privind modalitatea de înstrăinare a terenurilor încă este pe rol de judecare, tranzacțiile cu terenurile date sunt deja înfăptuite, situație care permite beneficiarilor finali invocarea bunei credințe. Astfel, 20 terenuri municipale cu suprafața totală de 2,7991 ha au deja proprietari noi:,,HEROIC GLOBAL LP” S.C. (c/f 44254013) – 1,3804 ha333, FUERTE GROUP (c/f 44191017) – 1,3181 ha334și SRL MMM (c/f 1002600048847) - 0,1006 ha335, doar un teren nu a fost vândut. Prejudiciul cauzat, estimat la prețul de piaţă (reieșind din amplasare BI) constituie circa 5,5 mil. euro, echivalentul a 117,2 mil.lei.
Deposedarea municipiului de proprietatea sa s-a efectuat prin hotărâri judecătorești dubioase, în pofida recomandărilor emise de către CSJ cu privire la aplicarea normelor de drept referitoare la domeniul funciar336, cu implicarea executorilor judecătorești și ÎS „Cadastru”, folosindu-sede lacuneledin legislație și de nefuncționalitatea CMC-ului, asigurînd excluderea totală a acestuia de a lua decizii și a se implica în exercitarea drepturilor și obligațiilor sale.
-
Privind modul de acordare a loturilor de pământ familiilor nouformate pentru construcția caselor individuale de locuit
În temeiul a 10 decizii și hotărârijudecătorești în ordin de contencios administrativ și titlurilor executorii emise în baza lor, în a.2015 CMC a aprobat 10 decizii, din care 9 de înstrăinare a terenurilor proprietate municipală, cu suprafața totală de 0,5658 ha, și o decizie de atribuire în folosință a terenului, cu suprafața de 0,054 ha337. Ulterior, au fost încheiate9 contracte de vânzare-cumpărare a terenurilor, în sumă totală de 6497,06 lei. Astfel, un ar de pământ a fost vândut cu 114,83 lei, pe când prețul de piață ar putea ajunge în sectoarele prestigioase, cum ar fi str. Ciocârliei, până la 30,0 mii euro pentru un ar338. Actualmente, prețurile variază de la 11,25 mii euro până la 15,83 mii euro339.
Pentru elucidarea tuturor circumstanțelor cazurilor date, a fost necesar de a efectua un studiu al jurisprudenței Curții Supreme de Justiție la capitolul dat, care a evidențiat și a pus numeroase întrebări față de procedura de stabilire a subiecților care pot beneficia de teren fără plată, luarea în evidență a cetățenilor care au nevoie de îmbunătățirea condițiilor de trai, ca familiile noi, actele prezentate de acestea, răspunsurile administrației publice locale de aducere la cunoștință solicitantului faptul luării sau refuzul luării acestuia în evidență pentru atribuirea unui teren de pământ pentru construcția casei individuale de locuit, cît și modalitatea de contestare în judecată a acțiunilor administrației. La fel și constatarea existenței rezervei a fost una din întrebările de bază.
De menționat că conform hotărîrilor explicative a Curții Supreme de Justiție actele de gestiune emise de autoritatea publică în calitate de persoană juridică, în legătură cu administrarea și folosirea bunurilor ce aparțin domeniului său privat, sânt exceptate de la controlul legalității pe calea contenciosului administrativ340, urmând a fi contestate în instanță de drept comun.
De asemenea, Curtea Supremă de Justiție prin Recomandarea nr.8341, a atenționat instanțele de judecată că, prin hotărârile judecătorești nu vor substitui atribuțiile autorităților administrației publice locale, adică nu vor primi spre examinare cereri de atribuire a loturilor de teren pentru construcția casei individuale dacă reclamanții nu justifică nici una din condițiile impuse de lege pentru exercitarea acestui drept (astfel de situații nu se judecă în procedura civilă (art.169, alin.1, lit.a) CPC și art.265lit.a) CPC)). Legislația în vigoare nu reglementează clar care este modul de acordare a loturilor de pământ familiilor nou-formate pentru construcția caselor individuale de locuit fiind necesară „coroborarea prevederilor art.11 alin.(1)din Cod funciar cu prevederile art.34 alin.(1), (2), (3) din Codul cu privire la locuințe al R.S.S. Moldovenești”.
O altă neconcordanță în cazurile date, stabilită prin prisma jurisprudenței CSM342, constituieverificarea regimului juridic al bunului proprietate publică solicitat de reclamant.
Din conținutul deciziilor și hotărârilor judecătorești se relevă că reclamanții, care au calitatea de familie nou-formată, nu au justificat nici una din condițiile impuse de lege pentru exercitarea acestui drept. Argumentele pârâților către CMC și PMC în majoritatea absolută a cazurilor în instanțele de fond, apel și de recurs au fost bazate pe prevederile alin.5 art.77 a Legii nr.436-XVI din 28.12.2006 care prevede că, înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locațiune a bunurilor proprietate a unității administrativ-teritoriale se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii, cu excepția cazurilor stabilite expres prin lege.
La rândul său PMC în cazurile verificate de audit nu a contestat legalitatea înaintării cererilor în instanță, prin care ar proba că, reclamanții nu au respectat toate condițiile pentru atribuirea lotului de teren: a) au fost luați la evidență pentru îmbunătățirea condițiilor de trai; b) a fost respectată consecutivitatea rândului, fiind trecut rândul lor; c) au fostprezentate probe concludente și pertinente care să confirme lipsa terenurilor în fondul de rezervă al organului administrației publice locale.Astfel, subdiviziunile responsabile de evidența pesoanelor care au nevoie de îmbunătățirea condițiilor de trai343 au informat auditul privind lipsa celor 10 persoane în rîndurile respective.
În majoritatea cazurilor, instanța de fond și deapel s-a expus că CMC dispune de loturi de pământ destinate construcției caselor de locuit particulare, care sunt înstrăinate doritorilor, contra unui preț, în cadrul licitațiilor cu strigare. Prin urmare instanța a constatat că, CMC defavorizează familiile nou formate care nu dispun de mijloace bănești pentru achiziționarea unui teren pentru construcția casei de locuit particulare, în raport cu alte persoane care pot să permită să cumpere lot de teren pentru construcția casei de locuit particulare, fapt ce contravine prevederilor art.16 alin.(2) din Constituție.
În cazul unei persoane fizice, colegiul civil, comercial și de contencios administrativ a CSJ din 13.03.2013 examinând cererea de recurs declarată de CMC s-a expus, că „ .. invocând temeiul de revizuire prevăzut de lit.b) art.449 CPC CMC urma să indice și să prezinte instanței circumstanțele sau fapte esențiale ale pricinii, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și fapte esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii, însă după cum rezultă din materialele dosarului, cât și textul cererii de recurs, acesta invocă dezacordul său cu soluțiile instanțelor judecătorești..”
În cazul unei persoane fizice, CMC nici nu a depus cerere de recurs la CSJ, limitîndu-se cu decizia instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău din 11.05.2012.
Pentru susţinerea intereselor CMC și PMC în raporturile cu autorităţile şi instituţiile publice, instanțele sau alte persoane fizice sau juridiceeste responsabilă subdiviziunea PMC, activitatea căreia este nesatisfăcătoare, nefiind stabilite acţiunile ce trebuiau întreprinse în instanță344.Direcția juridică a PMC nu a stabilit o procedură privind acțiunile colaborate ale subdiviziunilor PMC pentru neadmiterea înstrainării neconforme a terenurilor.
De menționat că, din 10 terenuri, doar unul a rămas în folosința persoanei solicitante, restul terenurilor au fost vîndute către terți, ceea ce denotă lipsa necesității acestor terenuri pentru construcția spațiilor de locuit.
Dostları ilə paylaş: |