Raport săPTĂMÂnal legislație economică, 9 septembrie – octombrie 2014

RAPORT SĂPTĂMÂNAL LEGISLAȚIE ECONOMICĂ,

29 septembrie – 5 octombrie 2014

29 septembrie 2014, postare pe blog: Lucian Isar: Rectificarea bugetară, material de DNA

Sursa:

http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/rectificarea-bugetara-material-dna-1_542921fe0d133766a88420ae/index.html

O nouă rectificare bugetară va oferi jumătate de miliard de euro către anumite primării. Probabil că nu ar fi atras atenţia această rectificare dacă nu ar fi realizată în următoarele condiţii „obiective”: - ultima rectificare s-a realizat acum o lună, simultan cu prima lansare a lui Victor Ponta - economia creşte cu cel puţin 1,5% mai încet decât prognozele pe care s-a bazat ultima rectificare bugetară - rectificarea bugetară a fost negociată cu FMI la Bruxelles departe de ochii cetăţenilor României - o plângere penală ce vizează încercările de cumpărare a bunăvoinţei primarilor. Există o plângere penală care acuză încercarea de fraudare a alegerilor prezidenţiale. Elementele urmărite de procurori sunt: - dorinţa de fraudare care evident există - mijloacele de fraudare reprezentate de Ordonanţa de Urgenţă din 2013, care oferă posibilitatea vicepremierului de a dispune de fondul de rezervă al Guvernului, respectiv ultima Ordonanţă de Urgenţă, care permite migraţia primarilor - „prejudiciul”. Ultima rectificare bugetară profund atipică nu face decât să închidă cercul şi să ofere procurorilor DNA dovada motivaţiei financiare cu care sunt convinşi traseiştii. Sumele date discreţionar de vicepremier sunt deja subiect de mare interes.

29 septembrie 2014, biziday.ro: Fapt: Economia a fost subminată şi a pierdut 2,5 mld. euro. Rectificarea închide cercul…

Rectificarea bugetară este momentul în care se închide cercul unei crime de natură economică. Mobilul este, de acum, devoalat, probele grăitoare, ar mai fi de dovedit intenţia directă. Nu vorbesc în metafore aici, nu sunt mare amator de poezie, ci folosesc această rubrică pentru a cere public o anchetă penală în legătură cu faptele miniştrilor care, potrivit legii, răspund solidar pentru actele instituţiei cu masă verde, unde se strâng săptămânal, şi care se numeşte Guvernul României.

Nu vă lăsaţi atenţia deturnată cu ştiri de genul guvernul taie de la Sănătate şi de la Educaţie şi dă la primari şi la SRI. Desigur, se poate dezbate şi asta, dar sumele pentru primari vin din altă parte… vin de la autostrăzi, mai exact de la cofinanţarea pentru autostrăzi. Nu contest nici dreptul primarilor de a primi 900 de milioane de euro de la Buget înainte de campanie electorală, nu mă interesează, acum, nici dacă banii se vor duce pe şpăguţe locale şi nici nu vreau să ştiu, acum, dacă aceste plăţi au fost deja promise pentru racolările permise de ordonanţa traseismului. Toate astea sunt detalii. Adevăratul preţ plătit îl reprezintă cele 20 000 de slujbe pierdute (evaluarea aparţine celor de la Ziarul Financiar) prin oprirea lucrărilor de infrastructură finanţate din fonduri europene. E vorba nu doar de cele 3,9 miliarde de lei tăiate (din care la primari ajung 2,4 miliarde), ci de alte 8 miliarde de lei (deci cam 1,5 – 2 miliarde de euro) care ar fi fost cofinanţate cu cele 3,9 miliarde de lei. Bănuiala mea este că acestea nu s-au mai făcut, tocmai pentru a lăsa Guvernului Ponta jumătate de miliard de euro– puşculiţă de manevră înainte de alegeri (ar fi fost peste 1 miliard dacă economia n-ar fi scăzut, dar a scăzut tocmai din această cauză). Umblă zvonul că ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, va demisiona, dar subliniez faptul că această demisie ar fi o altă manevră de distragere a atenţiei. –

Recapitulăm: avem victimele – 20 000 de oameni care şi-au pierdut slujbele (numai în construcţii) prin nerealizarea unor lucrări de 2,5 miliarde de euro, avem motivul – deturnarea finală a 500 de milioane de euro de la cofinanţarea europeană a unor lucrări de infrastructură spre administraţiile locale, avem făptaşul – Guvernul României. Ne mai trebuie nişte procurori care să lege aceste circumstanţe cu martori şi acte, într-o anchetă care să dovedească faptul că n-a fost prostie, ci premeditare. Şi-or fi dezincriminat ei prin Noul Cod subminarea economiei naţionale care, după caz, avea pedepse de 20 sau 25 de ani de puşcărie, dar parcă nici şapte ani pe abuzul în serviciu nu sunt chiar de neglijat.

DNA-ul se aude?
30 septembrie 2014, postare pe blog, Andreea Paul: Dezastrul execuţiei şi rectificării bugetare după primele opt luni confirmă incompetenţa lui Victor Ponta şi a Guvernului său – investiţii în scădere, fonduri europene în pericol

Sursa:

http://www.andreeapaul.ro/blog/2014/09/dezastrul-executiei-si-rectificarii-bugetare-dupa-primele-opt-luni-confirma-incompetenta-lui-victor-ponta-si-a-guvernului-sau-investitii-in-scadere-fonduri-europene-in-pericol/

Execuția bugetară din primele 8 luni ale anului pune pe masă eșecurile la care este supusă România de guvernarea incompetenă PSD-Ponta. Cifrele făcute publice de Ministerul Finanţelor arată că investiţiile şi fondurile europene nu contează pentru Victor Ponta decât în faţa camerelor de luat vederi şi în studiourile de televiziune.

Investițiile s-au redus cu peste 18% în primele 8 luni din acest an față de aceeași perioadă a anului trecut. Întrebarea firească este unde se duc banii plătiți de români pentru cele 36 de taxe și impozite ale lui Ponta. Sunt vizibile doar cheltuielile din banul public pentru campania electorală.

Sumele primite de la UE au crescut cu mai puțin de 3% în primele 8 luni din acest an față de aceeași perioadă a anului trecut. România nu a absorbit două treimi, adică peste 20 de miliarde de euro, din banii europeni alocați pentru perioada 2007-2013 și riscăm dezangajarea masivă a acestor bani. Aproape 40 miliarde de euro ne stau la dispoziție în exercițiul financiar 2014-2020, iar conducerea incapabilă a Guvernului PSD nu este în stare să facă un plan util pentru acești bani în interesul românilor.

Veniturile nefiscale au scăzut cu 3,3% în aceeași perioadă. Acestea sunt venituri care ar trebui să provină de la regiile publice, societățile naționale autonome, instituțiile publice, din amenzi și comisioane sau din valorificarea bunurilor confiscate.

Veniturile din TVA sunt cu doar 1% mai mari decât anul trecut. Rușinos este că Guvernul nu reușește să capteze din TVA la bugetul statului majorarea consumului care susține creșterea economică.

Cheltuielile de personal au crescut cu 3,1% în primele 8 luni din acest an față de aceeași perioadă a anului trecut, dar cetatenii nu resimt niciun progres în materie de eficienţă sau de transparenţă a instituțiilor publice.

Cifrele ne arată, din nou, că incompetenţa premierului Ponta şi a Guvernului pe care îl conduce are urmări directe asupra României, asupra nivelului de trai al românilor şi asupra mediului de afaceri. Faptul că Victor Ponta candidează la cea mai înaltă funcţie în stat arată că România este în pericol de a cocoţa incompetenţa şi impostura în fotoliul de la Palatul Cotroceni, ceea ce ar fi devastator pentru parcursul ţării.

30 septembrie 2014, cursdeguvernare.ro: Rectificarea : Banii de investiții, transferați spre cheltuielile cu bunuri și servicii. Opinia Consiliului Fiscal

Consiliul fiscal a transmis Guvernului opinia sa în legătură cu rectificarea bugetară adoptată marţi, opinie care reprezintă o adevărată listă de dubii în legătură cu estimările formulate oficial.

De menţionat – Consiliului fiscal i s-a lăsat la dispoziţie o singură zi lucrătoare pentru a studia proiectele ordonanţelor pe care le-a adoptat marţi din cauză că Ministerul Finanţelor a trimis documentaţia spre studiu vineri, la ora 18.57.

Despre veniturile bugetare – fără 5 pp CAS

Potrivit analizei Consiliului fiscal, cea mai mare parte a revizuirii proiecției de venituri provine din încorporarea în proiecția bugetară a impactului reducerii începând cu data de 1 octombrie 2014 a cotei de contribuții sociale la angajator (cu 5 pp.), care generează un impact brut la nivelul încasărilor din contribuții sociale evaluat la –1 miliard de lei, corespunzător incidenței sale pe parcursul a două luni de execuție în bază cash.

Revizuiri descendente de amploare semnificativă sunt operate la nivelul estimărilor de venituri (nete de impactul schemelor de compensare în lanț mai sus menționate) aferente categoriilor:

„venituri nefiscale” (-451 milioane lei)

„sume de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțări” (-300 milioane lei)

„taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități” (-101,6 milioane lei)

Scad încasările din TVA

Consiliul fiscal exprimă „rezerve serioase” în ceea ce privește revizuirea ascendentă propusă pentru proiecția încasărilor din TVA.

Concret: încasările din TVA cumulate la nivelul lunilor iulie şi august sunt mai mici decât cele din anul anterior cu 1,3% (-114 milioane lei), fenomen parțial explicat însă de efectul de bază aferent reducerii TVA la făină și produse de panificație produsă începând cu 1 septembrie 2013 care, conform datelor ANAF, a generat încasări mai mici în medie cu 32,1 milioane de lei lunar în perioada septembrie 2013-iulie 2014 față de aceeași perioadă a anului anterior.

De altfel, conform datelor ANAF obținute de către Consiliul fiscal, impactul anualizat asupra veniturilor bugetare din TVA al măsurii mai sus menționate, evaluat potrivit raportărilor disponibile la finele lunii iulie 2014 (10 luni de aplicare), a fost de scădere cu aproximativ -386,7 milioane de lei față de aceeași perioadă a anului anterior (-55,1% în perioada septembrie 2013 – iulie 2014 față de aceeași perioadă a anului anterior), nivel care nu pare să indice o materializare a așteptărilor de creștere a conformării voluntare la plată.

2/3 din investiții, mutate în T4

Consiliul fiscal admite că execuția neuniformă de la nivelul cheltuielilor de investiții, sumele anuale bugetate fiind programate a fi cheltuite în proporție de 62,4% pe parcursul ultimelor patru luni ale anului (respectiv 23,4 miliarde lei din 37,5 miliarde de lei), este de natură să antreneze distorsiuni simetrice și la nivelul încasărilor lunare medii din TVA.

Cu toate acestea, evaluările sale indică faptul că, fie și luând în calcul accelerări masive ale cheltuielilor de investiții în ultimele patru luni ale anului conform planificării propuse, apare drept prudent ca estimările încasărilor anuale din TVA să fie revizuite descendent cu cel puțin 800 de milioane de lei, în funcție de ipotezele cu privire la dimensiunile consumurilor intermediare aferente proiectelor de investiții.

Fondurile post-aderare – supraestimate din nou
Rezervele formulate cu prilejul primei rectificări bugetare referitor la nivelul estimat al intrărilor din fonduri UE post-aderare al căror beneficiar final este sectorul public sunt menţinute de Consiliul fiscal.

Reducerea estimărilor de venituri la acest capitol cu doar 300 de milioane de lei apare drept insuficientă din perspectiva asigurării verosimilității nivelului anual proiectat, în condițiile în care în vederea convergenței către acesta, intrările lunare medii în ultimele patru luni ale anului ar trebui să fie de circa 2,46 miliarde lei, nivel aproape dublu comparativ cu cel înregistrat la nivelul lunii august 2014 în care s-a înregistrat cea mai bună performanță din acest an.

De altfel, afirmă Consiliul, realizarea nivelului anual estimat ar reprezenta o premieră din perspectiva istoriei estimărilor bugetare aferente acestui capitol de venituri în România, cu atât mai puțin verosimilă cu cât ecartul dintre realizările conform execuției la 8 luni și estimările anuale este mai mare în acest an decât în alții.

Cheltuielile: scădere drastică la investiții, creștere spectaculoasă la achiziția de bunuri și servicii

Reducerea de cheltuieli este localizată de Consiliul fiscal la nivelul a trei categorii:

proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-2455 milioane lei)

cheltuieli cu dobânzile (-572 milioane lei)

cheltuieli aferente proiectelor cu finanțare rambursabilă (-451 milioane lei)

La rectificare cresc semnificativ alocările aferente categoriilor:

“cheltuieli cu bunuri și servicii” (netă de impactul swap-urilor creșterea este de 993 milioane lei)

cheltuieli de capital (+370 milioane lei, exclusiv impactul swap-urilor)

fondul de rezervă (+377 milioane lei)

Comparativ cu nivelurile programate în prima rectificare bugetară, sunt revizuite negativ alocările pentru cheltuieli de investiții (-2381 milioane lei). Sumele eliberate sunt utilizate parțial pentru suplimentarea unor categorii de cheltuieli curente, în principal a alocărilor cheltuieli cu bunurile și serviciile la nivelul bugetelor locale.

Diferența, căreia i se alătură economiile realizate la capitolul cheltuieli cu dobânzile, este utilizată pentru compensarea impactului asupra veniturilor bugetare al reducerii CAS în vederea asigurării convergenței cu ținta de deficit.

Consiliul fiscal apreciază drept inconsistente ipotezele cu privire la estimarea veniturilor din fonduri europene post-aderare și reducerea substanțială preconizată la nivelul cheltuielilor aferente proiectelor cu finanțare nerambursabilă.

În ipoteza unui buget construit de jos în sus, pornit de la proiecte concrete, ar trebui să fie imposibilă atragerea unui volum dat de fonduri europene în lipsa unor cheltuieli de cofinanțare corespunzătoare BGC. Argumente:

intrările de fonduri europene estimate sunt preconizate a consemna o reducere de relativ mici dimensiuni (-300 de milioane lei)

agregatul de cheltuieli contrapartidă suferă o revizuire descendentă de un cu totul alt ordin de mărime (-2455 milioane lei)

În mod evident, apreciază Consiliul, situaţia este de natură să conducă la o contribuție semnificativă în sensul revizuirii descendente a deficitului bugetar.

Din perspectiva Consiliului fiscal, există două explicații posibile în acest caz:

Prima: reducerea consemnată la nivelul veniturilor din fonduri post-aderare corespunde abandonării unor proiecte de investiții pentru care cuantumul de cheltuieli neeligibile reprezintă circa 87% din valoarea proiectului,ceea ce, deși teoretic posibil, pare improbabil

A doua: reducerea consemnată de cheltuieli este rezultatul utilizării unui tampon (rezerve) de cheltuieli inclus în construcția bugetară inițială în vederea încadrării în ținta de deficit în eventualitatea unor evenimente neprevăzute care, deși o dovadă de prudență, apare drept indezirabil din perspectiva construcției unui buget transparent.

Având în vedere cele de mai sus, Consiliul fiscal consideră oportună o clarificare din partea MFP.

Nu este respectat principiul alocării resurselor spre proiecte prioritare

În opinia formulată, Consiliul fiscal apreciază că realocările operate în interiorul categoriei de cheltuieli cu investițiile – în sensul abandonării unor proiecte de investiții cu finanțare europeană nerambursabilă ori cu finanțare rambursabilă, precum și reducerii cheltuielilor destinate lucrărilor de infrastructură rutieră ale CNADR concomitent cu suplimentarea alocărilor de cheltuieli de capital la nivelul bugetelor locale – nu sunt conforme cu principiul alocării resurselor spre proiecte prioritare.

În plus, afirmă Consiliul, ar fi fost de așteptat ca reducerea CAS să genereze, în contrapartidă față de impactul negativ la nivelul veniturilor aferente acestei categorii, și o reducere a agregatului de cheltuieli de personal, care include contribuția datorată de angajator (cuantumul ar fi trebui să fie de circa 270 milioane lei).

Cifrele din propunerea de rectificare indică însă o reducere marginală a anvelopei salariale de doar 22 milioane lei, ceea ce înseamnă că reducerea așteptată a fost însoțită de alocări suplimentare de cheltuieli în cadrul aceleiași categorii.
30 septembrie 2014, hotnews.ro: In plina recesiune tehnica, Guvernul taie banii de la fonduri europene. Ministrul bugetului nu vede nicio problema pentru economia Romaniei

Investitiile in economie au scazut drastic in 2014, mai ales in situatia incare absorbtia de fonduri europene e la pamant. In primele opt luni, rata absorbtiei a crescut cu doar 3,5%. Nu mai sunt proiecte, iar cele de infrastructura sunt blocate. De altfel, lipsa investitiilor este cauza principala a intrarii Romaniei in recesiune tehnica. Aceasta este, pe scurt, situatia economiei romanesti. O situatie ingrijoratoare. Insa nu si pentru Guvern. Acesta a decis sa taie la rectificarea bugetara exact din zona care ar putea genera crestere economica pe viitor: de la fonduri europene. Dar pentru ministrul bugetului nu exista absolut nicio problema.

In urma rectificarii bugetare, s-au taiat de la confinantarea fondurilor europene aproape 4 miliarde de lei. Banii au fost directionati in alte parti. De exemplu, catre primarii care au primit 1,1 miliarde de lei.

Dupa sedinta de Guvern in care s-au aprobat taierile de la unele institutii si plusurile la alte ministere, premierul Victor Ponta, ministrul bugetului, Darius Valcov, si ministrul finantelor, Ioana Petrescu, au iesit intr-o conferinta de presa sa ofere explicatii. Ponta a vorbit doar despre plusuri, a enumerat institutiile care vor primi bani, dupa care a plecat, lasandu-i pe ministri sa vorbeasca despre taieri.

Intrebat care este logica reducerii confinantarilor fondurilor europene, in conditiile in care Romania este in recesiune tocmai din cauza lipsei investitiilor, Dariu Valcov a venit cu o explicatie deloc lamuritoare. A insirat niste cifre, evitand un raspuns clar. Pe scurti, spune ca au ramas bani pentru fonduri europene. "Singura explicatie este executia la luna august, 29,1%, dar si cu aceasta taiere raman 12,5 miliarde lei cheltuieli pentru co-finantare, care inseamna 6% mai mult fata de executia pe 2013, 18,9% mai mult fata de executia din 2012, 75,5% mai mult decat in 2011, 236% mai mult decat in 2010 si 495% mai mult decat in 2009", a spus Valcov. Adica, asa explica el de ce s-au taiat banii de la fonduri europene.

A tinut, insa, sa arate ca Guvernul este, totusi, destul de generos si cu fondurile europene, spunand ca in urma rectificarii s-au prevazut 0,8 miliarde de lei pentru pentru autostrazi, suma care poate fi folosita din "top-up si banii din privatizare".

Apoi, a venit cu alta insiruire de cifre, incercand sa dovedeasca faptul ca au ramas bani pentru fonduri europene. "Atat la Ministerul Transporturilor, cat si la SGG, au ramas dupa rectificare 5,1 miliarde lei pentru co-finantare, la care se adauga cei 0,8 miliarde lei. Suma de 5,1 miliarde lei este cu 2% mai mare decat fondurile alocate in 2013, cu 52% decat cele din 2012, de 3,15 ori mai mari decat alocarile din 2011 si de aproape 10,75 ori peste nivelul din 2010".

Intr-un final, la insistentele jurnalistilor, Valcov a spus ca economia Romaniei nu este in pericol.

In realitate, potrivit unor surse guvernamentale, nici nu a existat interes pentru cheltuirea banilor de la buget pe investitii. Ar fi insemnat sa creasca prea mult cheltuielile, in conditiile in care veniturile sunt sub asteptari. Asa s-ar fi depasit tinta de deficit de 2,2%. Adica, orice investitie ar fi insemnat cresterea cheltuielilor. Daca nu s-au facut autostrazi, nici de la cofinantari nu s-au scos bani. In schimb, au fost redirectionati catre zone sociale sau primarii, exact de acolo unde poate fi formata masa electorala. Este an electoral, totusi.

Reamintim ca pe 8 septembrie, Eurostat a reconfirmat caderea economiei Romaniei in recesiune tehnica, dupa ce tara a inregistrat o scadere a produsului intern brut cu 0,2% in trimestrul I al anului 2014 fata de trimestrul IV al anului 2013 si de 1% in trimestrul II al anului 2014 fata de precedentele 3 luni.

Aceasta in conditiile in care investitiile realizate in economia nationala au scazut atat in trimestrul al doilea din acest an, cat si in primul semestru, comparativ cu perioadele similare din anul precedent, cu 9,1% fiecare.

Pe partea de fonduri europene, se inregistreaza o stagnare. In primele opt luni, Romania abia a reusit sa ia in plus 3,5%. Astfel, se confirma teoria potrivit careia, Guvernul a reusit sa inregistreze niste cresteri destul de importante in 2012 si 2013, deoarece s-au facut platile pe proiectele demarate de guvernele anterioare. Acum, marile proiecte de infrastructura sunt blocate. De exemplu, lucrarile la Lotul 3 din autostrada Sibiu - Orastie au fost sistate, in conditiile in care Compania de Autostrazi ar avea datorii de peste 130 de milioane de lei catre constructor.

Culmea este ca pe partea de investitii este dezastru, chiar daca s-au introdus la inceputul anului taxe noi special pentru lucrari de infrastructura. Victor Ponta spunea ori de cate ori avea ocazia ca este nevoie de acciza suplimentara de 7 eurocenti/litrul de carburanti, pentru a avea Guvernul suficienti bani sa faca autostrazi. Rezultatul? Anul acesta nu a fost inaugurat niciun tronson de autostrada. In schimb, s-au scumpit carburantii, iar banii s-au dus, asa cum avertiza si presedintele Traian Basescu, in alte parti, doar la autostrazi nu. La fel spunea Ponta si despre banii din "taxa pe stalp": banii se vor duce in investitii. Banii din taxa pe stalp nu s-au dus in investitii, ci tot pe la primarii sau alte locuri, si se vor simti cel mai bine in facturile la energie. "Taxa pe stalp" se vede in scaderea profiturilor inregistrate de companii care, mai departe, cer recunoastera costurilor in facturi. Altfel spus, romanii au ramas si cu banii luati, si fara autostrazi. Totul intr-o tara care a reintrat in recesiune tehnica.
2 octombrie 2014, cursdeguvernare.ro: Analiză / Dilema de 8 miliarde de euro a anului 2014: Tăierea cofinanțărilor la investiții – premeditare a MF sau neputință a MFE

Faptele: în legea Bugetului de stat 2014, guvernul a alocat 5,5 miliarde de lei pentru proiectele de investiţii cu finanţare europeană. Dacă această cofinanțare ar fi fost cheltuită în proiecte, România ar fi primit alte 36 de miliarde lei (circa 8 miliarde de euro) bani europeni nerambursabili.

La prima rectificare bugetară, de la capitolul „proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile” s-a tăiat suma de 847,3 milioane lei.

La cea de-a doua rectificare, de la acelaşi capitol s-au mai tăiat alte 2,45 miliarde lei.

Întrebarea firească este: Diminuarea cu 60% a fondurilor prevăzute pentru cofinanţarea proiectelor cu bani europeni e cauzată de slaba performanţă guvernamentală în accesarea acestor proiecte (prin Ministerul Fondurilor Europene – MFE), sau invers: slaba performanţă a MFE este explicată de tăierea fondurilor pentru cofinanţare de către Ministerul Finanțelor – MF?

Mai există, însă, și o a treia variantă:

Lipsa de aplomb în atragerea fondurilor europene a fost o chestiune premeditată, iar banii de cofinanțare să fi fost prevăzuți ca un buffer pentru administrațiile locale.

Varianta 1: Cofinanțările au fost tăiate din cauza slabei performanţe a MFE în atragerea fondurilor

Printre obiectivele asumate de Guvern, în scris, prin Legea Bugetului de Stat 2014, se număra creşterea investiţiilor publice, “în special prin creşterea cofinanţării pentru absorbţia fondurilor europene.”

Cum au înţeles principalele ministere cu atribuţii în gestionarea programelor operaţionale să se achite de această sarcină, în cele ce urmează:

POR- la data de 31 august 2014, 49.01% din totalul fondurilor alocate României sunt decontate de Comisia Europeană

POS Mediu- la data de 31 august 2014, chitanţe trimise spre decontare: 35,47% din total alocat, 34.01% rambursat de Comisia Europeana

POS Transport- la 31 august 2014, 33.13% chitanţe trimise şi decontate de Comisie

Executia bugetară pe primul semestru al anului 2014 arată că sumele rambursate de UE în contul plăţilor efectuate s-au diminuat cu 10,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

3 octombrie 2014, agerpres.ro: Încasările bugetare la nouă luni sunt mai mari cu 7,36 miliarde lei față de anul trecut

Veniturile bugetare colectate în primele nouă luni din 2014 au totalizat 135,988 miliarde lei, în creștere cu 7,36 miliarde lei (5,7%) comparativ cu perioada similară din 2013, a precizat ministrul Finanțelor Publice, Ioana-Maria Petrescu, într-un interviu acordat AGERPRES.

Programul de încasări pentru primele trei trimestre din 2014 era de 135,381 miliarde lei, iar acest program a fost depășit cu 0,5%.

La bugetul de stat, pe primele nouă luni din 2014, încasările la impozitul pe profit au însumat 9,073 miliarde lei, în creștere cu 13% față de aceeași perioadă din 2013, la impozitul pe venit — 17,135 miliarde lei, în creștere cu 2,5%, la TVA — 37,975 miliarde lei, în creștere cu 0,8%, a precizat oficialul MFP.

Încasările din TVA au fost cu 3,2% mai mari pentru operațiunile interne și cu 3% mai mari la importul de bunuri față de ianuarie-septembrie 2013.

La accize, încasările la nouă luni au fost de 17,544 miliarde lei, în creștere de 11,2% față de 2013.

În luna septembrie, totalul încasărilor bugetare a fost de 15,491 miliarde lei, iar gradul de realizare față de program a fost de 104% (programul prevedea venituri de 14,988 miliarde lei). Față de septembrie 2013, veniturile colectate au fost mai mari cu 13,4%, respectiv cu 1,843 miliarde lei.

În septembrie, încasările din impozitul pe profit au fost de 195,7 milioane lei, cu 118 milioane lei mai mult față de septembrie 2013, la impozitul pe venit — 1,972 miliarde lei, în creștere cu 8,15% față de septembrie 2013, la TVA — 6,023 miliarde lei, în creștere cu 4,8% față de septembrie 2013, iar la accize — 2,231 miliarde lei, în creștere cu 12,8% față de 2013.