Raport săPTĂMÂnal legislație economică, 9 septembrie – octombrie 2014

3 octombrie 2014, hotnews.ro: Cum mai merge economia Romaniei: Creste consumul populatiei

Volumul vanzarilor cu amanantul in Romania, principalul indicator al consumului populatiei, este in crestere in lunile martie-august 2014 comparativ cu aceleasi intervale ale anului 2013, conform datelor publicate vineri de Oficiul european de statistica Eurostat. In schimb, productia in constructii a scazut, dar productia in industrie se afla pe crestere, conform celor mai recente cifre Eurostat pentru Romania. Comisia Europeana prognoza, in primavara, schimbarea motorului de crestere economica a Romaniei de la exportul net din anul 2013 la consumul intern in 2014.

Conform Eurostat, comparativ cu lunile similare ale anului 2013, volumul comertului cu amanuntul in Romania a avut cresteri in anul 2014, in lunile: martie - cu 13,4%, aprilie - cu 4,6%, mai - cu 10,3%, iunie - cu 10,1%, iulie - cu 6,4%, august - cu 4,7%.

La productie, pe partea de industrie, Romania a continuat sa aiba crestere: in februarie - cu 9,6%, martie-cu 9,8%, aprilie - cu 2,1%, mai-cu 15,2%, iunie-cu 9,9% si iulie-cu 5,1%, comparativ cu lunile similare ale anului 2013.

In schimb, la constructii, productia a scazut abrupt in anul 2014: in ianuarie - cu 14,2%, februarie - cu 16,8%, martie - cu 2,5%, aprilie - cu 6,8%, mai - cu 9,5%, iunie - 13,1%, fata de lunile similare ale anului 2013.

In Prognoza de primavara, Comisia observa o schimbare a motorului de crestere, de la exportul bun din anul 2013 la cererea interna in anii urmatori.

"Cererea interna este de asteptat sa depaseasca treptat exporturile nete ca principalul motor al cresterii", considera Comisia.

In 5 septembrie, Eurostat a reconfirmat caderea economiei Romaniei in recesiune tehnica, dupa ce tara a inregistrat o scadere a produsului intern brut cu 0,2% in trimestrul I al anului 2014 fata de trimestrul IV al anului 2013 si de 1% in trimestrul II al anului 2014 fata de precedentele 3 luni.

Romania a avut astfel, in trimestrul II din anul 2014 fata de precedentele 3 luni cea mai adanca scadere economica din intreaga Uniune Europeana.

In schimb, de la un an la altul, tara a fost pe crestere economica: +3,7% in trimestrul I al anului 2014 fata de primele 3 luni ale anului 2013 si +1,5% in trimestrul al II-lea din 2014 fata de perioada similara a anului trecut.

4 octombrie 2014, economica.net: Printre scepticii Europei. Cum văd românii situaţia loc economică acum, şi peste jumătate de an

România ramâne una dintre cele mai sceptice ţări din Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte situaţia ei economică, se arată într-un studiu al companiei de cercetare de piaţă Ipsos Research.

Percepţia românilor despre situaţia economică a ţării este că aceasta este proastă sau “mai degrabă proastă”, dar viitorul este văzut în culori mai optimiste. Potrivit studiului Ipsos Research, în momentul de faţă, 29% dintre români consideră că situaţia economică a ţării este “proastă”, iar 64% apreciază că este “mai puţin proastă”.

Chiar dacă procentajul celor nemulţumiţi este mai mare în România (93%) situaţia este în tendinţa spaţiului geografic din care facem parte. În ansamblu, cetăţenii statelor din Europa Centrala şi de Est sunt mult mai nemultumiţi de starea economică actuală din ţările lor, apreciind în proportie de 71% că situaţia este foarte proastă sau mai degraba proastă. Prin comparaţie, în ţările vestice, doar 58% dintre cetăţeni împartăşesc opinia nefavorabilă a esticilor privind starea economică.

Ce urmează?

Optimismul în ceea ce priveşte economia este invers proporţional cu modul în care este apreciată această situaţie economică în prezent. Europa de Est, deşi mai nemulţumită, priveşte cu mai multa speranţă evolutia pentru urmatoarele 6 luni. 20% dintre cetăţenii din Est consideră că situaţia economică va fi mai bună sau chiar mult mai bună, în timp ce doar 13% din vestici împărtăşesc acest optimism. Românii, chiar dacă sunt mai sceptici, rămân în trend. 13% din cei chestionaţi se aşteaptă la o schimbare în bine în următoarele şase luni, sub media zonei, dar peste Ungaria (11%), şi relativ aproape de Polonia (15%) în clasamentul ţărilor luate în calcul de cei de la Ipsos.

De ce ţările nemulţumite de situaţia lor economică tind să priveasca viitorul cu mai multă speranţă şi ce îi face pe cei din vest sa fie mai rezervaţi? Sorina Isac, Senior Researcher la Ipsos Romania, explică: « Poate fi vorba despre oportunitatea de creştere specifică regiunilor: cei din vest, mai realişti ca urmare a expunerii la mai multe cicluri în economia de piaţă, se aşteaptă mai degrabă la o stagnare, în timp ce cetăţenii din fostele ţări comuniste speră la o revigorare mai rapidă ca urmare a eforturilor pe care simt că le fac acum. Aşa se explică percepţia Ungariei (plasată undeva la intersecţia dintre est şi vest) similară cu a ţărilor vestice. În acelasi timp, poate fi vorba şi despre distincţia activ/vest – pasiv/est, care îi face pe cetăţenii din Europa Centrală şi de Est să aştepte acţiunea de undeva din exterior, acea intervenţie providenţială care poate facilita un progres rapid ».

Studiul a fost dat publicităţii în luna septembrie, de către Ipsos Public Affairs, divizia de cercetări publice şi sociale a Ipsos, pe un eşantion total de 6.000 de persoane din 12 de tari. Datele au fost colectate online, prin panelul coordonat de Ipsos România. Ipsos Economic Pulse este un studiu în care ţara noastră apare pentru prima oară.

La nivel global, Ipsos ocupă locul 3 între companiile specializate în cercetare de marketing şi este prezent în 86 de ţări. Compania operează sondaje online şi offline pentru mai mult de 5.000 de clienţi.
4 octombrie 2014, antena3.ro: Indicatorii se bat din nou cap in cap: Numărul salariaţilor creşte simultan cu cel al şomerilor!

Desi efectivul salariatilor din economie s-a majorat - potrivit Institutului National de Statistica (INS) - cu 6.300 de persoane, de la 4.436.600 (iunie 2014), la 4.442.900 (iulie 2014), a crescut, in paralel, si numarul someri. Astfel, datele Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) arata ca, la finele lunii iulie, numarul total de someri, de 460.990 de persoane, cu 19.389 mai multe decat in luna anterioara, trend continuat si in august, pana la 463.865 de someri.

In schimb, numarul somerilor BIM - care-i include si pe cei care nu sunt inregistrati la agentiile pentru forta de munca - s-a micsorat in iulie, pana 698.000, fata de 700.000 in iunie, cu precizarea ca pentru august INS a anuntat - in comunicatul de somaj - ca a revizuit intreaga serie (2004 – 2014) in functie de populatia rezidenta neestimata in conditii de comparabilitate cu rezultatele recesamantului din 2011, si astfel numarul somerilor previzionat pentru respectiva luna era de 654.000, fata de 651.000 in iulie.

Asadar, daca se compara datele INS cu cele ale ANOFM se vede ca se majoreaza atat efectivul de salariati, cat si numarul de someri, ceea ce este absurd. Ar fi putut sa scada simultan numarul angajatilor si cel al somerilor, daca salaratii care ieseau la pensie erau mai multi decat aceia ce isi luau un job, insa in acest caz, in care se maresc ambele pozitii se poate vorbi, cu siguranta, de un nonsens. Iar mai departe agentii economici ce iau decizii de investire analizand diversi indicatori economici, nu mai inteleg nimic cand ei se bat cap in cap si nu stiu ce sa faca.

Mentionam ca problematica necorelarii intre datele si dinamici a fost analizata si de un studiu BNS.

In Romania, nu mai putin de sase institutii de stat tin statistici referitoare la numarul de salariati. Problema este ca fiecare dintre acestea prezinta cifre diferite. Motivele sunt doua: institutiile nu comunica intre ele si fiecare opereaza cu metodologii si definitii diferite.

Astfel, cele sase institutii sunt Agentia Nationala de Administrate Fiscala (ANAF), Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS), Casa Nationala de Pensii Publice (CNPP), INS, Ministerul Muncii si Inspectia Muncii.

Potrivit BNS, in baza de date a ANAF sunt 6,553 milioane de salariati, aici intrand si persoane care obtin venituri din strainatate, precum si angajatii misiunilor diplomatice ale Romaniei. Acelasi studiu al BNS arata ca la CNAS erau asigurate, la finalul anului trecut, 6,483 milioane de persoane.

Insa, din ancheta pe gospodarii a INS a rezultat ca, la sfarsitul lui 2013, in Romania erau 6,279 milioane de salariati, inclusiv angajati "la negru" si membri ai fortelor armate.

Mai departe, potrivit Inspectiei Muncii, la 31 decembrie 2013, existau 5,076 milioane de salariati activi pentru care angajatorii erau "la zi" cu plata taxelor si contributiilor sociale.

Pe de alta parte, in baza de date a Casei de Pensii erau inscrisi, in decembrie anul trecut, un numar de 4,48 milioane de asigurati.

Iar in statisticile preluate de Ministerul Muncii de la INS, care nu includ angajatii din firmele cu mai putin de 4 angajati, figurau, in decembrie anul trecut, 4,328 milioane de salariati.

S-a vorbit in repetate randuri de necesitatea ca institutiile de stat care detin astfel de evidente sa-si coreleze bazele de date si sa-si compatibilizeze metodologiile si definitiile de lucru, astfel incat sa existe o statistica unitara cu numarul de salariati din Romania, dar pana in prezent nici un astfel de demers nu s-a concretizat.
5 octombrie 2014, agerpres.ro: Teodorovici: Estimez că în octombrie rata de absorbție curentă a fondurilor europene va depăși 40%

Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, estimează că rata absorbției curente a fondurilor europene va depăși 40% în luna octombrie, la finalul lui septembrie ridicându-se la 38,46%.

"Estimez că în octombrie rata de absorbție curentă va depăși 40%, datorită faptului că în această lună vom solicita Comisiei Europene rambursarea unei sume de aproximativ un miliard de euro. La finalul lunii septembrie, rata de absorbție curentă a fost de 38,46%, aplicațiile de plată transmise Comisiei fiind de peste 7,38 miliarde de euro", a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Eugen Teodorovici.

Potrivit acestuia, România a încasat în acest an peste două miliarde de euro de la Bruxelles.

"România a încasat în acest an peste două miliarde de euro de la Comisia Europeană, mai mult decât în oricare dintre anii 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, respectiv 2012. Totodată, suma încasată în primele nouă luni ale acestui an este mai mare decât cea încasată în aceeași perioadă din 2013", a mai adăugat Teodorovici.
5 octombrie 2014, romaniatv.net: Veste bună pentru români. Salariul minim CREŞTE cu 8% la începutul anului 2015

Salariul minim pe economie creşte cu peste 8 la sută de la începutul anului viitor. Adică cel mai mic salariu brut va fi de 975 de lei. În bani, creşterea medie va fi de 75 de lei.

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a declarat în exclusivitate pentru România TV că această majorare va fi aplicată chiar de la 1 ianuarie 2015.

Nu este singura majorare din 2015 a salariului minim. La jumătatea anului, în luna iulie, va avea loc încă o majorare a salariului minim, astfel încât acesta va depăşi 1.000 de lei. Majorarea progresivă va continua, iar, potrivit unei prognoze, salariul minim va ajunge la 1.200 de lei până la finele anului 2016.

Odată cu aceste majorări, vor creşte şi amnezile, deoarece ele se calculează pe baza salariului minim. Un punct de amendă reprezintă 10% din valoarea salariului minim pe economie.

Pagina din