Autorizatie integrata de mediu

Utilajele din dotare :

- reactor de eterificare tr. I

- reactor eterificare tr. II

- coloana de separare fracţie C4

- coloana extracţie exces de metanol

- coloana de rectificare produs de eterificare din tr. II

- coloana de spălare a fracţiei C4, cu recuperare metanol

- coloana rectificare metanol

Emisii din proces:

- ape chimic impure de la faza de recuperare a alcoolului metilic si de la spălarea utilajelor si pardoselelor; acestea conţin în principal metanol si hidrocarburi uşoare;

- în aer - emisii difuze de la recoltare probe, neetanseităţi

Instalaţia nu are staţie locala de tratare apa, aer.

Gestiunea deşeurilor - deşeuri de fabricaţie: catalizatori tip schimbători de ioni – provin de la înlocuirea catalizatorului din reactoarele de eterificare tr.I şi tr. II în momentul epuizării acestuia. Se depozitează temporar în saci de polietilenă şi se pot valorifica.

- deşeuri din activităţi de mentenanţă: fier vechi, echipamente nereparabile, ulei uzat, alte materiale, care se pot valorifica

Cerinte relevante suplimentare pentru FABRICATIA DE MTBE - BAT

 Metil-tertbutil-eter este produs prin reactia dintre metanol si izobutena in prezenta unui catalizator acid. Produsul brut este purificat prin distilare. Un amestec de rafinarie (continand butani, butene, izobutene) este folosit ca masa de alimentare si dupa ce izobutena a reactionat ceilalti componenti se intorc in proces. Metanolul este recirculat. Produsii adiacenti de alcool butil tertiar, eter dimetil si di-izobutan pot fi utilizati ca si combustibil.

 Aer: tehnologie „capat de conducta” facla cu sistem de recuperare a gazului.

 Apa: apa reziduala este tratata fizic (separare gravitationala) si biologic.

 Deseuri: Nu au fost identificate reziduuri de proces semnificative. Catalizatorii epuizati tratati extern. Lichidele nereactionate sunt recirculate.

 Energie: procesul este exoterm

 Toate tehnologiile folosesc o rasina schimbatoare de ioni in conditii controlate de presiune si temperatura. Controlul temperaturii într-o reacţie exotermă este important pentru maximizarea conversiei şi minimizarea reacţiilor secundare nedorite şi a dezactivării catalizatorului. Reacţia se desfăşoară de obicei în două etape cu un mic exces de alcool pentru realizarea conversiei izoolefinelor în proporţie de 99%, iar consumul de metanol este în mod esenţial stoichiometric. Diferenţa de bază între diversele procese este proiectarea reactorului şi metoda de control a temperaturii.

 Recuperarea metanolului, care este apoi recirculat catre reactorul primar este esentiala.

 Reactia de eterificare este exoterma iar racirea pentru realizarea temperaturii specifice de reactie este esentiala pentru obtinerea eficientei optime de conversie. Metanolul este necesar pentru producerea eterului.

 Consumul de utilitati este specificat pentru tona de MTBE procesata in instalatiile de oxigenare:

 electricitate: 12 – 20 kw/t;

 consum de abur: 1000 – 2000 kg/t;

 apa de racire: 2 – 8 m³/t, T = 10⁰C.

 Potentialele evacuari in atmosfera sunt de hidrocarburi de la depresurizarea recipientilor de metanol, reactoarele catalitice.

 Potentialele evacuari in apa sunt hidrocarburile, metanolul si eterul de la scurgeri si apa de la recuperarea metanolului si eter.

 Deseurile generate constau in cantitati de catalizator uzat neregenerabil. La fiecare 2 ani este necesara inlocuirea.

Pentru a minimiza pierderile de produse in ape, Sucursala CAROM recircula in proces apa rezultata dupa separarea metanolului. Se minimizeaza astfel si cantitatea de impurificatori din canalizarea chimic impura si debitele de ape reziduale.

Supapele de siguranta sunt conectate la sistemul de recuperare gaze – facla.

8.2.3. Instalatia de polimerizare - E 1, comprimare butadiena - E 9 , E 10

Instalaţia face parte din grupul de instalaţii pentru fabricarea cauciucurilor sintetice CAROM 1500, 1502 şi CAROM 1712 si este formata dintr-o cladire si un parc de rezervoare, destinat primirii monomerilor si preparării amestecului de monomeri- in E 10

Licenţă – Ghiprocauciuc (fosta URSS).

Capacitate de producţie

- proiectata – 100 000 t/ an (1974, prin măriri de capacitate, în etape )

- actualizata – 40 000 t/ an

Anul punerii în funcţiune – 1963

Obiectivul E1 – este destinat copolimerizarii la rece a butadienei cu un co-monomer stirenic; produsul obtinut este o solutie de latex, min. 17%.

Obiectivul E 9 – este destinat recuperarii monomerului nereactionat prin comprimarea si condensarea butadienei.

Obiectivul E 10 – este reprezentat de un parc de rezervoare destinat primirii monomerului (butadiena) si comonomerului stirenic si prepararea amestecului de hidrocarburi.

-exista 3 baterii de polimerizare functionabile –poz. I,II,III

Materii prime şi materiale utilizate, utilităţi

- materii prime: - butadiena monomer si co-monomer stirenic, apa dedurizata –trecuta la materiale

- materiale: acizi graşi, săpun de colofoniu, hidroxid de potasiu, dispersil, fosfat trisodic, activatori, iniţiatori, regulatori.

- utilităţi: apa industrială, apa recirculată, azot, sola, abur, aer comprimat, energie electrică.

Produse finite obţinute – latex min.17 %.

Fazele procesului tehnologic:

- recepţionare si depozitare materii prime

- pregătire materii prime si preparare soluţii pt. emulsionare, activare, iniţiere, inhibare, stabilizare latexuri

- preparare faza hidrocarburi din butadiena si co-monomer stirenic

- spălare hidrocarburi

- emulsionare

- copolimerizare

- degazare

Utilajele din dotare :

- vase preparare faza apoasa

- vase preparare solutii

- coloana spălare monomeri

- autoclave pt. polimerizare

- agregate de degazare cu recuperare de co-monomer

- vas de depozitare latex

- filtre pt. latex nedegazat

Emisii ce rezulta din proces :

- ape chimic impure cu încărcare organica, cu monomer stirenic, evacuate în canalizarea chimic impura şi în final în staţia de epurare Jevreni de la faza de preparare hidrocarburi, de la prepararea fazei apoase, de la degazare, de la faza preparare solutii;

- în aer – emisii difuze de butadiena

Staţii locale de tratare – bazin decantor de aprox. 60 m³

Gestiunea deşeurilor:

- deşeuri de fabricaţie: coagul de cauciuc - provine de la curăţirea autoclavelor, a traseelor, a agregatelor de degazare – se pot valorifica;

- deşeuri de ambalaje: butoaie - se pot valorifica;

- deşeuri din activitatea de mentenanta: scule, dispozitive, electrozi - se pot valorifica;

- deşeuri proprii secţiei: deseuri metalice feroase, echipamente nereparabile, uleiuri uzate - se pot valorifica.

8.2.4. Instalatia de coagulare, stoarcere, uscare, ambalare cauciuc – E 2 si depozitul de chimicale E4

Instalaţia face parte din grupul de instalaţii pentru fabricarea cauciucurilor sintetice CAROM 1500,1502 şi CAROM 1712.

Licenţa – SOEST pentru coagulare, FERRUM pentru măcinare şi balotare (fosta RDG).

Capacitate de producţie:

- proiectata – 100 000 t/ an

- actuala – 40 000 t/ an

Materii prime şi materiale, utilităţi:

- materii prime: latex min.17 %; ulei înalt aromatic (pentru CAROM 1712).

- materiale: saramura, acid sulfuric, fenol stirenat, ionol, DSM, apa parţial dedurizată, emulsie siliconica, folie polietilena, banda PE marcata, aracet, paleţi lemn

- utilităţi: apa industrială, abur, aer comprimat, energie electrică

Produse finite:

- cauciuc sintetic sub forma de blocuri de 33 ± 1,5 kg, protejate în folie de PE ambalate în paleţi sau platforme.

Fazele procesului tehnologic:

- coagulare latex

- separare cauciuc

- uscare cauciuc

- balotare si ambalare cauciuc

Utilajele din dotare :

- vase de coagulare latex

- site vibratoare

- prese şnec pentru stoarcere cauciuc

- uscătoare cu 3 benzi/fiecare

- moara măcinare cauciuc

- presa balotare

Emisii ce rezulta din proces:

- ape chimic impure, cu încărcare organică, suspensii, cloruri, care sunt evacuate în canalizarea chimic impură şi în final în staţia de epurare Jevreni;

- aer emisii difuze de vapori de apa cu co-monomer (stiren sau alfa- metilstiren)

Depozite de materii prime – rezervoare verticale, pentru latex min. 17 %, materie prima, capacitate totala 2640 m³.

Depozite de produse finite: hala pentru depozitare temporara a paleţilor de cauciuc.

Gestiunea deşeurilor:

- deşeuri de fabricaţie: coagul de cauciuc - de la curăţirea rezervoarelor şi a traseelor de latex, care se poate valorifica prin terţi;

- deşeuri de ambalaje:

- lemn (platforme, paleţi), care se valorifica ;

- butoaie tabla şi butoaie plastic – se reutilizează intern

- deşeuri din activitatea de mentenanţă: scule, dispozitive, electrozi, şlam de carbid, alte materiale, care se valorifica;

- deşeuri proprii secţiei: deşeuri metalice, echipamente nereparabile, ulei uzat, care se valorifica.

Exista 3 linii de fabricatie.

Cerinte relevante suplimentare pentru FABRICATIA DE CAUCIUCURI TIP SBR - BAT

 stocarea materiilor prime (butadiena si stiren) in sfere de vapori care sunt acoperite cu un material refractar pentru a reduce riscul de foc exterior.

 consumul de utilitati este specificat pentru tona de cauciuc procesata in instalatiile de polimerizare- coagulare:

 energie electrica: 670,5 kwh/t;

 abur: 2,0603 Gcal/t;

 apa de spalare 4,67 m³/t

• 
  Sistemele de racire a vaselor de stocare stiren din depozitul E4 sunt active, iar vasele sunt amplasate in cuva betonata a depozitului, cu descarcare in canalizarea chimic impura a depozitului
  
• 
  Sisteme de retentie (cuve betonate sau etansate, cu descarcare in colectorul de ape chimic impure, dupa recuperarea produselor ) pentru eliminarea impurificarii solului sau a panzei freatice, in cazul unor exfiltratii din rezervoare.
  

 Sisteme de stocare butadiena (sfere) in depozitul D1 sau E10 in vase acoperite cu material refractar, cu recuperarea vaporilor in circuitul de facla .

 Micsorarea emisiilor fugitive la sursa prin urmarirea si eliminarea scaparilor la flanse, pompe, armaturi si etansari, printr-o mentenanta preventiva si prin aplicarea unor programe de intretinere mai dese.

• 
  Micsorarea consumului de apa de racire si marirea gradului de recirculare.
  

 Managementul deseurilor generate in conformitate cu legislatiei de mediu aplicabila.

 Minimizarea pierderilor din procesul de polimerizare si coagulare si colectarea deseurilor recuperate in vederea eliminarii de pe amplasament.

 Epurarea biologica (in Statia de epurare finala) a apelor reziduale rezultate din procesul de fabricatie, dupa o preepurare efectuata local, cu recuperarea deseurilor solide coagulate si separate.

8.3 ACTIVITATI AUXILIARE

8.3.1. Instalatie prize apa

Utilajele pentru faza de captare si pompare apa bruta pentru tratare.

- camere de recepţie

- pompa centrifuga 16-NDN-M

- pompa centrifuga Brates

- filtre BRASSET

- decantor radial tip DOOR

Utilaje pentru decantarea secundara si filtrare

- pompa centrifuga pompare apa decantor

- suflanta aer barbotare filtre

- decantor radial

- filtru mecanic cu nisip

- bazin apa

Echipamente de automatizare – aparat măsura SONO pentru captarea apei brute pentru tratare.

8.3.2. Instalaţia de obţinere apa recirculata – ob. 46

Este descrisă la capitolul 7.1.1.E punctul II (pagina 12)

Cerinte relevante suplimentare pentru FABRICATIA DE APA DECANTATA, FILTRATA SI DE PRODUCERE APA RECIRCULATA - BAT

 Măsurarea si contorizarea volumului de apa din procese, pentru identificarea zonelor de folosinta excesiva, in vederea evaluarii consumurilor specifice exagerate .

 Echiparea instalaţiei şi sisteme de colectare a efluenţilor, alcătuite din materiale rezistente la coroziune, pentru prevenirea scurgerilor şi reducerea corodarii elementelor metalice .

 Sisteme de răcire indirecte (doar dacă sunt cerute de anumite procese).

 Verificări periodice ale scurgerilor din echipamentele şi sistemele proceselor, in vederea refacerii etansarii sau reparaţiei lor.

 Sisteme de colectare separată pentru efluentul contaminat din proces, canalizare, apă necontaminată.

8.3.3. Centrala termica CT-1

În cadrul acestei instalaţii se fabrică abur supraîncălzit de 36 bar, utilizându-se un cazan de abur acvatubular de radiaţie-convecţie tip LAMONTTE, cu circulaţie forţată, multipla.

Arzătorul este de tip AGP Medias. Randamentul realizat este de 82%.

Anul punerii in funcţiune: 1995

Capacitate proiectata: 25 t/ h abur de 36 bari si 275 ˚C

Materii prime: apa demineralizata, condens, gaz natural, gaz combustibil.

Materii auxiliare: fosfat trisodic, eliminox.

Utilitati: aer comprimat, energie electrica.

CT1 poate funcţiona pe bază de gaz natural si/sau gaz combustibil, din reţeaua de facla.

Cazanul are putere termica nominala 17,08 MWh

Procesul tehnologic are la bază procedeul clasic de producere a aburului tehnologic si constă în următoarele faze:

 preîncălzirea, tratarea chimica şi degazarea apei;

 încălzirea apei în sistem convectiv de la 104C la 240C;

 supraîncălzirea aburului până la 275C cu ajutorul unui supraîncălzitor;

 distribuirea aburului în reţea.

Utilităţi necesare: energie electrică, aer comprimat, apă recirculata, azot.

8.3.4. Centrala termica CT-2

Instalaţia este destinată producerii de abur supraîncălzit cu presiune de 15 bar şi temperatură de 275 C, in 6 cazane tip ABA si GIAS, sub regim ISCIR, ignitubulare de 10 tone/h.

Centrala a fost proiectată doar pentru utilizarea gazului metan drept combustibil.

Anul punerii in funcţiune: 1995

Capacitate proiectata: 80 t/ h, ramasa 60t/h.

Materii prime: apa demineralizata, condens, gaz metan.

Materii auxiliare: fosfat trisodic

Utilitati: apa industriala, abur, energie electrica

Fazele procesului tehnologic aplicat sunt:

- preîncălzirea şi degazarea apei până la temperatura de 104 C, într-un degazor;

- încălzirea apei în cazanele de tip ABA si GIAS la 160C ;

- saturarea aburului până la temperatura de 200C , prin supraîncălzire;

- distribuirea aburului tehnologic în reţea.

Cerinte relevante suplimentare pentru FABRICATIA DE OBTINERE A ABURULUI - BAT

Pentru eficienta energetica este o combinatie sau o selectie a urmatoarelor tehnici:

 optimizarea conservarii energiei (ex. prin izolarea termica a echipamentelor de proces);

 asigurarea revizuirii frecvente a utilizarii energiei;

 optimizarea integrarii caldurii la nivelul proceselor intra si inter prin revizuirea surselor de caldura;

 utilizarea sistemelor de racire doar cand sursele de energie a procesului au fost exploatate la maxim;

 adoptarea sistemelor combinate de caldura si putere (CHP) unde este viabil economic si tehnic;

Pentru cuptoare noi, BAT este folosirea arzatoarelor NO_X foarte redusi (ULNBs) sau alternativ pentru nivele asociate BAT pentru cuptoare ce folosesc gaze.

Producerea de abur necesită o enegie de alimentare de 2700-3200 Mj / tona de abur produs. Prelucrarea substanţelor chimice este dozată de către BFW în concentraţii mici şi comprimarea următoarelor grupuri de substanţe chimice: dezincrustanţi, inhibitori de corodare şi agenţi antispumă. Un sistem de 100 t/h de alimentare cu abur necesită aproximativ 1,5 – 3 t/an inhibitori de coroziune şi 2 – 4 t/an agenţi de dezincrustrare. Acele substanţe chimice de condiţionare sunt:

 inhibitori de coroziune (in principal oxigenul eliminat si compusii alcalini). Sulfitii (< 60 bar), oximele, hidroxilamine si hidrazinele sunt in mod obisnuit aplicate la oxigenul eliminat pentru recircularea apei in boiler. Compusii alcalini aplicati in mod obisnuit sunt: fosfati de sodiu (ce sunt de asemenea lianti duri), substante caustice, amoniu si amine neutralizante;

 agenti de dezincrustare ca poliacrilati si fosfonati ce sunt resturile liantilor grei si agentilor de dispersare;

 agenti antispumare, in general dozati intermitent, pentru a combate spuma in cazul uleiurilor condensate si organice.

8.3.5. Gospodaria de facla

Această instalaţie are rolul de a colecta şi transporta la recuperare sau ardere gazele reziduale ce rezulta din fabricaţiile de butadienă, MTBE si cauciuc.

Cu o capacitate proiectată a gazometrului de 6.000 Nmc/h, instalaţia este inclusă în circuitul tehnologic al gazelor funcţionând ca un regulator-tampon de presiune pe reţea.

Instalaţiile productive racordate la reţelele de faclă au posibilitatea de a eşapa diferite cantităţi de gaze în situaţii speciale de dereglări de debit sau avarii. Până în 1985 gazele erau arse, generând o poluare atmosferică severă. Introducerea Instalaţiei de Faclă a constituit varianta de recuperare şi revalorificare a gazelor. Gazele recuperate sunt utilizate drept combustibil la centrala termica CT 1. Coşurile de ardere sunt prevăzute cu flacără de siguranta întreţinută cu gaz metan iar la vârfurile lor există un sistem de injectare abur pentru asigurarea unei arderi complete a surplusului de gaze.

La nivelul anului 2009 s-a redimensionat si inlocuit echipamentul „ cap facla” rezultand o micsorare de 5 ori a consumului de gaze naturale arse la „flacara de siguranta” a cosului de evacuare gaze combustibile rezultate din instalatiile D 10A si D 14 in atmosfera.

Izolarea coşurilor se face prin închideri hidraulice. Gazele reziduale sunt dirijate in sistemul de recuperare si doar in situaţii deosebite sunt trimise la ars in facla.

Cerinte relevante suplimentare pentru RGF - BAT

Minimizarea emisiilor catre facla cuprinde două aspecte principale:

 Minimizarea hidrocarburilor nearse, fum şi unde este posibil minimizarea zgomotului prin:

 utilizarea proiectarii flacarii fara fum;

 utilizarea injectiei de abur pentru a ajuta la amestecul aer/hidrocarburi (aceasta proportie poate fi controlata automat prin cantitatea de hidrocarbura arsa)

Flăcările înalte în general nu scot fum în decursul operaţiilor la mai mult de cca 1/3 din capacitatea maximă. Aburul suplimentar necesar pentru a avea aceste performanţe trebuie să fie luat dintr-o locaţie sigură, cum ar fi centrul de utilităţi în interiorul complexului de instalaţii.

 Minimizarea cantitatii arse prin:

 proiectarea ingineriei acustice cu echipamente fiabile (inclusiv de ex. proiectarea recipientului de refrigerare in cazul intarzierii declansarii compresorului);

 asigurarea monitorizarii de catre tehnicieni si ingineri bine pregatiti;

 aplicarea managementului de intretinere si a conditiilor din programele de monitorizare pentru asigurarea utilitatii echipamentelor la nivele ridicate (ex. conditii de monitorizare on-line pentru compresoarele principale);

 utilizarea sistemelor inalt integrate de intarziere pentru reducerea posibilitatii intarzierilor neasteptate si minimizarea impactului erorilor din cauze naturale;

 utilizarea sistemelor de recuperare a gazelor de ardere in vederea reutilizarii gazelor de ardere in proces sau la sistemele de combustibil (in general posibil doar pentru cantitati mici de material).

Dilutii inerte ca si gazul de cos, abur, apa si azot adaugat la echipamentul de ardere reduce temperatura flacarii si consecutiv concentratia de NO_x in gazele de cos. Beneficiul pentru mediu - controlul NO_x la turbinele cu gaz pot fi executate folosind injectia abur/apa care poate obtine performante de reducere cu 80 – 90 %.

BAT inseamna:

 sa micsorezi rata debitului gazos catre unitatea de control prin limitarea pe cat posibil a surselor de emisie. Cu toate acestea considerentele privind operativitatea, securitatea, calitatea produselor si igiena au intietate;

 sa previna riscurile unei explozii prin:

 pastrarea amestecului de gaze sub un nivel de siguranta de 25% din LEL, aceasta facandu-se tocmai prin adaugarea de gaze inerte precum azotul sau lucrand intr-o atmosfera inerta in unitatea de productie. O alta optiune e aceea de a pastra amestecul de gaze la un nivel de siguranta superior HEL.

 sa instaleze echipamentele potrivite pentru a preveni aprinderea amestecurilor inflamabile gaz – oxigen sau pentru a minimaliza efectele unei astfel de aprinderi, precum dispozitive de oprire a detonarii si cilindri de etansare.

Facla instalatiei are un cos de evacuare gaze arse cu inaltime fizica cos = 64 m, diametru gura cos = 1,1 m.

Gazele reziduale sunt dirijate in sistemul de recuperare si doar in situatii deosebite - debit foarte mare de gaze care depaseste capacitatea de recuperare, continut mare de ineret, sunt trimise in facla. Este supravegeata compozitia gazelor .

Facla este amplasata intr-o zona nelocuita.

8.3.6. Instalatia de tratare apa - E3 Instalaţia concepută pentru tratarea apei filtrate furnizata pe platformă se află amplasată în

obiectivul E3 şi a fost pusă în funcţiune odată cu intrarea în exploatare a societatii comerciale, în 1962.(instalaţia este descrisă la capitolul 7.1.1.E punctul III )

8.4. SISTEM DE CANALIZARE, RETELE DE CONDUCTE, ESTACADE

Sisteme de canalizare

In scopul diminuării nivelului de poluare a mediului in CAROM exista reţele de canalizare distincte aferente celor 3 tipuri de ape uzate:

 ape menajere

 ape convenţional - curate

 ape chimic impure (tehnologice, care necesita epurare)

Apele menajere se preiau de reteaua de canalizare a SC APA CANAL SA Onesti, conform contractului de furnizare utilitati, nr. 465/2009, in punctul F 70. Reţeaua de canalizare cuprinde 4 colectoare executate din tuburi de beton circulare având Dn=300 mm (F-70; F191; F315-gol; F-izopren = gol). Efluenţii obţinuţi se dirijează la staţia de epurare orăşeneasca administrata de SC APA CANAL SA Onesti.

Lungimea colectoarelor interioare este de cca. 4 km. Bransamentul canalizarii menajere la canalizarea oraseneasca se afla pe teritoriul societatii, in partea de est.

Reţeaua de canalizare a apelor conventional curate colecteza apele pluviale, precum si apele rezultate din procesele de răcire sau alte utilizări – ape tehnologice care nu necesita epurare.

Se compune din 3 colectoare:

 colector L13 executat din tuburi circulare având Dn = 600 mm, dimensionat pentru un debit Q orar maxim = 4,7 l/s; -deverseaza in emisarul natural, raul Trotus prin gura de descarcare MC 3 ca ape tehnologice care nu necesita epurare.

 colector L43 executat din tuburi de beton circulare având Dn =1200mm; din noiembrie 1992 apele colectate în această magistrală sunt dirijate în colectorul de ape chimic impure şi mai departe supuse procesului de epurare mecano-chimică şi biologică in staţia de epurare EAR Jevreni; Q orar maxim =200 l/s;

 colector L22 executat din tuburi circulare având Dn=1000 mm dimensionat pentru un debit Q orar maxim =165 l/s (situat în zona Cauciuc Izoprenic)- deverseaza in emisarul natural, raul Trotus prin gura de descarcare MC 9 ca ape pluviale.

Reţeaua de canalizare chimic impura se compune din trei colectoare magistrale de ape chimic impure:

 “Carom Vechi”: monolit, beton armat, Dn=800 mm

 “Carom Nou”: tuburi de gresie, Dn=1000 mm

 “Izopren”: tuburi de gresie, Dn= 600 mm.

Lungimea colectoarelor până la staţia finală de epurare este de cca. 4 000 m fiecare. Apele din colectorul CAROM VECHI sunt in prezent preluate in colectorul IZOPREN urmare a executarii unei sapaturi la „-7m” intre cele doua colectoare si prin montarea a doua tronsoane de legatura de conducta din inox cu diametrul de 470 mm, intre doua camine de beton executate in punctele de legatura.

Sistemul de canalizare cuprinde: instalatii interioare de canalizare, conducte de canalizare exterioare, retele exterioare de canalizare, colectoare magistrale, camine de vizitare – in care se colecteaza diferentiat apele uzate. Reteaua exterioara de canalizare cuprinde sitemul de conducte si camine de vizitare prin care se colecteaza apele uzate de la mai multe constructii industriale, cladiri administrative si grupuri sociale.

Reţele de conducte şi estacade

Reţelele de transport fluide şi gaze sub presiune în prezent sunt utilizate parţial pentru instalaţiile in funcţiune. În situaţia în care se doreşte repornirea unor instalaţii este necesar un control de specialitate la traseele de conducte pentru stabilirea defectelor ascunse, gradului de coroziune şi stabilirea utilităţii acestora în continuare.

Sucursala CAROM dispune de:

 conducte de apa potabila

 conducte apa demineralizata, subterane si pe estacade

 conducte apa industriala de suprafaţa

 conducte apa industriala de adâncime

 trasee de abur

 trasee de azot

 conducte de gaz metan si gaze combustibile.

Conductele sunt pozate aerian pe estacade , sunt consolidate pentru menţinerea lor în poziţia de pozare. Conductele pentru transportul fluidelor calde pe distante mari sunt prevăzute cu sisteme de compensare si izolatie termica.

Conductele prin care circula gaze şi produse de condensare au prevăzute pante şi posibilităţi de golire şi după caz supape de siguranţa, flanşele conductelor cu fluide sub presiune au prevăzute apărători de protecţie. Conductele izolate şi desizolate sunt vopsite şi parţial marcate. Majoritatea conductelor sunt izolate termic si dupa caz cu insotire. In unele zone s-au dezafectat trasee.Starea conductelor apreciata vizual poate fi considerata buna. Se impune un control de specialitate pentru stabilirea defectelor ascunse, a gradului de coroziune si stabilirea utilitatilor acestora in continuare.

Estacadele au scări de acces la derivaţie şi armaturile de secţionare, purjare etc. se prezintă în stare buna.