Autorizatie integrata de mediu

8.7. ACTIVITATI DE TRANSPORT CALE FERATA (LFI) si Auto

În cadrul S.C. ENERGY BIO CHEMICALS S.A. Bucuresti - Sucursala Carom Onesti activităţile de transport CF şi auto sunt asigurate de Serviciul Transporturi.

Sucursala Carom Onesti este autorizata sa efectueze, in calitate de operator de manevra feroviara, urmatoarele operatiuni de manevra :

- avizarea vagoanelor de marfa sosite pentru beneficiarii de transport feroviar ;

- primirea/ predarea vagoanelor de la /la operatorii de transport feroviar ;

- remorcarea convoaielor de manevra la /de la beneficiarii de transport ;

- manevrarea convoaielor de manevra in vederea descompunerii/compunerii ;

- manevrarea vagoanelor de marfa pentru introducerea/ scoaterea la /de la fronturile de incarcare / descarcare ale beneficiarilor de transport ;

- manevrarea in vederea cantaririi vagoanelor de marfa .

Pentru transportul de materii prime, materiale si produse finite, detine in proprietate un parc CF format din :

- 91 vagoane de transport gaze din care 30 functionale si 20 vagoane 17 functionale pentru transport lichide;

- 1 locomotiva functionala

Lungimea cailor ferate din amplasamentul Sucursala Carom Onesti este de 16302,32 m linie curenta cu racord iesire in statia Onesti.

Pentru activitatea de transport auto S.C. ENERGY BIO CHEMICALS S.A. Bucuresti - Sucursala Carom Onesti detine: 6 autoturisme pentru transport intra si extrauzinal, 3 autoutilitare cu capacitate < 3,5 tone pentru transport materii prime, materiale, o autosanitara pentru dotarea Dispensarului medical, 2 autospeciale PSI pentru dotarea formatiei de pompieri, 1 autocamion, 1 cisterna, 2 tractoare, 1 TIH, , 5 macarale, 1 buldozer, 4 motostivuitoare pentru manipularea materiilor prime si produselor finite.

Intretinerea curenta a parcului auto se efectueaza de catre personalul din cadrul Atelierului Transporturi, iar inspectiile tehnice de specialitate se efectueaza in ateliere acreditate RAR.

9. INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN

MEDIU

9.1. AER

A. Surse de emisie punctiforma

Centrala termică CT-1

Centrala termică CT - 2

B. Echipamente de depoluare

Centrala termică CT 1

Centrala termică CT1 este dotată cu instalaţie de dispersie a emisiilor gazoase, constituită dintr-un coş de construcţie metalica, căptuşit cu cărămida refractara impregnata, cu următoarele caracteristici:

 H = 47 m

  = 1,4 m

 Q max. evacuare = 28.000 mc/h.

Centrala termică CT 2

Centrala termică este dotată cu instalaţie de dispersie a emisiilor gazoase, constituită

dintr-un coş de construcţie metalica, căptuşit cu cărămida refractara impregnata, cu următoarele caracteristici:

 H = 50 m   = 2,0 m

 Q max. evacuare = 70 000 mc/h.

Emisii din proces: gaze reziduale

Gospodăria de faclă

Facla instalaţiei are un cos de evacuare gaze arse cu o inaltime de 64 m si diametrul gura cos de 1,1 m.

Sucursala CAROM detine „Autorizatia privind Emisiile de Gaze cu Efect de Sera” nr.1 /2009 pentru toata instalatia, valabila pe perioada 2008-2012, cu „ Planul de masuri privind monitorizarea si raportarea e.g.e.s.„ intocmit anual, depus in termenul legal conform Ordinului 1897/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2008-20 12 completat cu OM 2069/2010 .

Sucursala CAROM este inscrisa in Registrul National al e.g.e.s. iar prin Planul National de Alocare are repartizate certificate e.g.e.s., pe baza datelor proprii transmise prin „Raportul de monitorizare” si verificate de catre un verificator atestat conf. art. 22 al H.G. 780/2006, respectiv S.C. AEROQ S.A. Bucuresti.

In urma verificarii, „Raportul de monitorizare” a fost declarat satisfacator, putand transfera certificatele e.g.e.s. si astfel se poate promova reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera intr-un mod eficient, cu respectarea dispozitiilor O.U.G. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii.

Compusi organici volatili (COV)

Pentru reducerea pierderilor din stocare au fost intreprinse urmatoarele masuri:

- reducerea temperaturii de depozitare prin tehnici pasive: izolarea rezervoarelor, vopsirea suprafetei rezervoarelor din depozitul IF1 si a sferelor de gaze lichefiate;

- toate rezervoarele de materii prime si produse finite au fost dotate cu aparatura necesara de indicare a nivelului pentru evitarea supraincarcarii;

- in parcurile de rezervoare au fost instalate stropiri pe rezervoare, perdele de abur, dupa cum este aplicabil;

- pentru evitarea pierderilor de COV, MTBE este mentinut sub perna de azot in rezervoarele de depozitare;

- gazele lichefiate sunt depozitate in rezervoare ISCIR confectionate din materiale corespunzatoare produselor care se depoziteaza in ele si dotate cu cate doua supape de siguranta reglate la presiuni corespunzatoare si conectate la reteaua de facla;

- montarea de echipamente care semnaleaza prezenta gazelor ( SVK );

- acolo unde este aplicabil, au fost prevazute linii de egalizare a presiunii vaporilor la transvazarea intre recipienti a produselor.

Pentru reducerea pierderilor in timpul manipularii au fost luate urmatoarele masuri:

- au fost inlocuite utilaje dinamice ( pompe , compresoare ) care nu corespundeau din punct de vedere al capacitatii sau al gradului de uzura;

- au fost modificate unele conducte pentru a reduce traseul de la depozit la instalatia de fabricatie;

- a fost aplicat un program de mentenanta riguros pentru refacerea etansarilor care prezentau scapari de produse;

- a fost montat un sistem de recuperare a vaporilor la descarcarea fractiilor C4 din vagoane CF.

BAT-urile care se aplica pentru controlul emisiilor in aer, sunt:

 folosirea de produse si substante ce scad emisia (gaz metan);

 folosirea de sisteme si procese de productie ce scad emisia;

9.2. APA

9.2.1. Reducerea emisiilor din surse punctiforme in apa de suprafata si canalizare

Sursa de apa uzata	metode de minimizare a cantitatii de poluanti evacuati	Metode de epurare	Punctul de evacuare
Fabricatia de cauciuc	Preepurare ape reziduale	Sucursala CAROM Oneşti dispune de o staţie de epurare a apelor reziduale localizata in albia majora a râului Trotuş, aval de platforma industriala Borzesti, la 5 km de unitate. Procesul de obţinere a apelor epurate aplicat in secţia EAR are ca scop corectarea caracteristicilor apelor biodegradabile si a celor chimic impure provenite din tehnologiile de fabricaţie ale Sucursalei CAROM Oneşti, SC AROMA RISE in vederea evacuării in emisarul natural râul Trotuş fara a afecta ecosistemul. Procesul tehnologic aplicat in Sectia EAR consta in fazele: epurare mecanica; epurare biologica in doua trepte.	H – Cauciuc
Fabricatie de butadiena (D10A)			H – D10A
Fabricatia de MTBE (D14)			H – MTBE
Colectoare generale de ape chimic impure			H – 42 L – 43

In conditiile in care s-au micsorat debitele si incarcarile cu impurificatori ale apelor chimic impure ce rezulta din fabricatiile in functiune, prin eliminarea pierderilor din proces si prin utilizarea volumului disponibil din treapta de epurare biologica, s-a considerat oportuna redimensionarea treptei biologice. Redimensionarea la 30% din volumul sub aerare existent, cu micsorarea necesarului de oxigen dizolvat, implicit a numarului de aeratoare a condus la obtinerea urmatoarelor:

 randamentul in treapta biologica de peste 85%;

 micsorarea numarului de aeratoare folosite pentru mentinerea viabila a biomasei la 6 buc.;

 reducerea consumului energetic pe treapta biologica cu cca. 65 %;

 reducerea timpului de retentie pe cuva de aerare cu namol activ de la 42 ore la 12 ore, corelat cu debitul la intrare;

 micsorarea cheltuielilor cu mentenanta obiectului „cuva de aerare”;

 incadrarea in limitele maxim admise la descarcarea in rau (conf. HG 352/2005).

9.2.2. Separarea apei meteorice

Apele meteorice sunt dirijate in canalizarea pentru acest tip de ape; o magistrala - colector L43 intra in statia de epurare finala iar doua magistrale deverseaza apele in raul Trotus prin gura de descărcare MC3 ca ape tehnologice care nu necesita epurare si prin gura de descărcare MC9 ca ape pluviale.

9.2.3. Ape menajere

Apele menajere de pe platforma S.C. ENERGY BIO CHEMICALS S.A – Sucursala CAROM Onesti , sunt evacuate în reteaua de canalizare menajeră a societăţii şi descarcate in reteaua de canalizare administrata de S.C. Apa – Canal S.A. Onesti, in punctul F-70 iar de aici in Statia de epurare a orasului.

9.2.4. Pierderi si scurgeri in apa de suprafata, canalizare si apa subterana

Canalizările subterane nu permit scapari sau infiltraţii deoarece apele chimic impure evacuate întrunesc următoarele condiţii:

- nu conţin materiale in suspensie sau substanţe care polimerizează si se depun provocând înfundări ale traseelor de canalizare;

- nu conţin lichide inflamabile in proporţie mai mare de 50 %;

- nu depăşesc temperatura de 40⁰C.

Apele meteorice si convenţional curate evacuate la canalizare întrunesc următoarele condiţii:

- nu conţin substanţe agresive fata de materialele din care este confecţionata canalizarea si nu depăşesc temperatura de 50⁰C.

Apele menajere evacuate la canalizare întrunesc următoarele condiţii:

- nu conţin materiale solide care ar putea produce înfundarea traseelor de canalizare

- nu conţin substanţe toxice, lichide inflamabile sau corozive.

Aceste condiţii sunt necesare pentru a nu produce deteriorarea canalizărilor .

Sistemul de canalizare este un sistem divizor si cuprinde: instalaţii interioare de canalizare, conducte de canalizare exterioara, reţele exterioare de canalizare, colectoare magistrale, cămine de vizitare, in care se colectează pe sortimente apele uzate. Reţeaua exterioara de canalizare cuprinde sistemul de conducte si cămine de vizitare prin care se colectează apele uzate de la mai multe construcţii industriale, clădiri administrative si grupuri sociale.

Starea tehnica a instalaţiilor de canalizare este întreţinuta prin:

 curăţirea periodica a sifoanelor, închiderilor hidraulice, grătarelor căminelor de vizitare de depunerile solide acumulate;

 curăţirea si vopsirea elementelor metalice supuse coroziunii;

 refacerea etanşărilor deteriorate la elementele instalaţiilor interioare si la căminele canalizării chimic impure;

 repararea instalatiilor de canalizare presupune inlocuirea partilor deteriorate sau cu uzura excesiva, care nu mai prezinta siguranta in exploatare, in scopul asigurarii functionalitatii pentru care a fost proiectata instalatia.

Cuve de retentie

Fabricaţia de cauciuc:

- Obiectiv E10: parc de rezervoare destinat preparării amestecului de monomeri, prevăzut cu dig de retenţie din beton cu înălţimea = 1 m.

- Instalaţia E2: rezervoarele de depozitare latex sunt prevăzute cu cuve de retenţie si platforma betonata.

- Depozitul de chimicale–E4: este destinat, in principal recepţiei si vehiculării chimicalelor introduse in fabricaţia de cauciucuri. Rezervoarele sunt amplasate pe platforme betonate prevăzute cu reborduri si dotate cu sisteme de avertizare atât locala cat si centralizata la tabloul de comanda. Scăpările de la rezervoare sau pompe si apele rezultate din spălarea platformelor se colectează intr-un bazin cu un volum de 240 m³ (9 x 7x 3,8 m) si in mod discontinuu sunt evacuate la canalizarea chimic impura.

Depozitul de bitum petrolier - Rezervoarele sunt amplasate intr-o cuva betonata cu drenarea apelor pluviale in canalizarea chimica impura dupa separare.

Depozitul de produse lichide IF1: rampa CF este prevăzuta cu rigola betonata pentru colectare produse pierdute accidental la incarcari cisterne CF. Rigola are lungimea de cca 100 m şi este racordata la un cămin cu închidere hidraulica cu dirijare in canalizarea chimic impura. Rezervoarele sunt amplasate in 5 cuve betonate .

Fabricaţia de butadiena (D10A): diguri de retenţie din beton care împrejmuiesc toata instalaţia si zona parc îndiguit solvent, cu dirijarea eventualelor pierderi la canalizarea chimic impura.

Depozitul D1: este destinat recepţiei materiilor prime aprovizionate: gaze lichefiate, metanol, MTBE. Rezervoarele existente sunt de tip sferic amplasate cate doua in cuve betonate (de retenţie a pierderilor) dimensionate pentru preluarea capacitaţii maxime a sferei cu posibilitate de recuperare. Mai deţine un bazin de colectare – scurgere ape uzate (12 mc) de la vase - funcţie de nivel se pompează in canalizarea chimic impura.

Depozitul D12: serveşte stocării si vehiculării fracţiilor C4 intr-un stadiu intermediar de prelucrare, având rol de spaţiu tampon intre instalaţiile din cadrul secţiei Butadiena. Rezervoarele de depozitare gaze lichefiate sunt cilindrice orizontale, amplasate cate 8 in cuve de retenţie. Apele rezultate de la scurgerea rezervoarelor sunt dirijate către degazare si apoi descărcate in canalizarea chimic impura, in sistem de evacuare discontinua.

Depozitul D12A: a primit pentru depozitare produse intr-un stadiu intermediar de prelucrare, sau produse finite. Rezervoarele cilindrice sunt verticale, fiecare rezervor este amplasat pe o fundaţie speciala de beton. Apele rezultate de la scurgerea rezervoarelor sunt dirijate către degazare si apoi descărcate in canalizarea chimic impura, in sistem de evacuare discontinua.

Depozitul de produse lichide I19: a asigurat primirea materiilor prime si a produselor finite obţinute din fabricaţia de fenol. Incinta in care se găsesc este prevăzuta cu diguri de retenţie din pamant ,iar fiecare recipient este aşezat pe o platforma betonata individuala.

Aproape fiecare fabricaţie dispune de rezervoare de stocare locala a materiilor prime, produselor intermediare si finite, cu rol de volum tampon. Acestea au dotările necesare in conformitate cu reglementările aplicabile produselor pentru care sunt destinate fiind, acolo unde este cazul, amplasate in cuve.

Statii de preepurare :

Fabricaţia de cauciuc (E1): bazin decantor cu un volum de 60 mc (15 x 2 x 2 m) cu rol de staţie locala de pre-epurare pentru instalaţia E1 – polimerizare cauciuc, racordat la canalizarea chimic impura.

Fabricaţia de abur de înalta presiune (CT1): zona parcului de rezervoare combustibil lichid este împrejmuita cu o biuta (zid betonat de 1 m inaltime). La exteriorul platformei betonate limitat de biuta se găseşte cuva de retenţie betonata cu dimensiunile de 6 x 100 m legata la separatorul de combustibil lichid care are următoarele caracteristici: capacitate maxima combustibil lichid = 54,4 m³, capacitate minima apa = 11,7 m³, inaltime separator = 1,90 m, inaltime combustibil lichid= 0,93 m, inaltime apa = 0,2m. Scurgerile rezervoarelor se fac intr-un colector comun, dirijat in separatorul de combustibil lichid.

In prezent nu se mai foloseste pacura drept combustibil.



Depozitul de bitum petrolier deţine un bazin decantor format din doua cuve a cate 16 mc fiecare pentru recuperare produse organice, racordat la canalizarea chimic impura. Cuvele sunt prevăzute cu serpentine de încălzire cu abur.

9.3. SOL

Cauzele poluării solului in incinta Sucursalei CAROM conform concluziilor din bilanturile de mediu sunt :

• 
  emisii atmosferice de pulberi cu metale grele din fabricatiile anterioare
  
• 
  pierderi de produse in sol, in apa uzata sau apa freatica
  
• 
  dezafectări si dezmembrări de instalaţii, din care au rezultat deşeuri metalice
  
• 
  sisteme de canalizare pentru apele uzate cu posibile neetanseitati sau colmatări.
  

Caracteristica generala, pentru toate probele de sol prelevate, este valoarea continutului in metale, uneori situandu-se peste limitele normale dar fara a se atinge insa pragul de interventie .

Factorul de mediu sol prezintă in continuare:

- poluare semnificativa cu metale cupru si crom datorata poluării istorice;

- poluarea nesemnificativa cu fenol;

- poluare nesemnificativa cu produse petroliere.

Spatii de depozitare definitiva a deseurilor : -

Identificare zona	Deseurile depozitate	capacitatea maxima de depozitare si perioada maxima de depozitare?*	Proximitatea fata de cursurile de ape zone de interes public/ vulnerabile la vandalism alte perimetre sensibile Măsurile necesare pentru minimizarea riscurilor	Amenajarile existente ale zonei de depozitare
Batal de namol 612/3	Namoluri de la statia de epurare a apelor uzate	 124 000 m^3  suprafata 3 ha  an de sistare a activitatii - 2009	Distanta de la:  zona locuita – 3000 m  apa de suprafata – 50 m Posibilitatea fisurarii digului de protectie este aproape exclusa datorita configuratiei acestuia: latime coronament 8 m, baza digului 50 m iar etansarea este facuta cu un ecran de argila de 80 cm grosime. Sistare depozitare namol din anul 2009.	Dig de protectie
Halda impermea-bilizata	Deseuri namoloase	 suprafata 0,2 ha, restul pana la 0,7 ha a fost ecolo-gizata  sistat depozitarea	Distanta de la:  zona locuita – 3000 m  apa de suprafata – 1000 m Nu s-au mai depozitat deseuri din anul 2001	Se vor executa in conformitate cu proiectul de inchidere executat de firma autori-zata.

Halda de deseuri solide nepericuloase – pe acest amplasament nu sunt depozitate deseuri , iar in perioada urmatoare se intentioneaza schimbarea destinatiei in hala industriala.

9.4. ALTE DOTARI

- containere amplasate in spatii special amenajate pentru colectarea selectiva a deseurilor

- recipiente metalice pentru colectare ulei uzat

10. CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL INCONJURATOR, NIVEL DE ZGOMOT

10.1. AER

10.1.1. Conditii locale privind calitatea aerului

Datele meteo. Din statistica efectuata pe datele monitorizate de pe statia Bacau 3 se constata ca in anul 2011, 59,82% din timp reprezinta calm atmosferic, alternat cu directii ale vantului din sectorul Sud-Est, Nord-Est.

Calitatea aerului. Rezultatele inregistrate pe statia automata BC-3 evidentiaza in general o calitate buna a aerului din punctul de vedere al indicatorilor monitorizati, raportate la Legea 104/2011 privind protectia atmosferei

Nivelul pulberilor PM10: Fata de evolutia nivelului de concentratie a acestui indicator in intervalul 2009 – 2011 descrie o imbunatatire a calitatii aerului evidentiata de scaderea mediei cncentratiei anuale de la 14,42 µg/mc in 2011 fata de 28,59µg/mc in 2010 si 32,95 µg/mc in anul 2009 si raportat la valoarea limita anuala de 50 µg/mc.

10.1.2. Emisii punctiforme, dirijate

Noxele specifice arderii combustibililor in cazane, conform Ghidului National al emisiilor de poluanti sunt : CO₂, CO, NOx, SOx, pulberi.

Nici o emisie în aer nu trebuie să depăşească valoarea limită de emisie prevăzuta în tabelele de mai jos. Nu trebuie să existe alte emisii în aer semnificative pentru mediu.

Instalatia	Sursa de emisie	Combustibil utilizat	Noxa	Limita conform o 462/1993 mg/mc
CT1	Cos de evacuare gaze reziduale	GAZ NATURAL	CO	100
			NOx	350
			SO2	35
			pulberi	5
		GAZ COMBUSTIBIL	CO	100
			NOx	350
			SO2	35
			pulberi	5
CT2	Cos de evacuare gaze reziduale	GAZ NATURAL	CO	100
			NOx	350
			SO2	35
			pulberi	5
			NOx	350
			SO2	35
			pulberi	5

Valorile limită se raportează la un conţinut în oxigen al efluenţilor gazoşi de de 3 % vol şi sunt stabilite pentru condiţiile de funcţionare normală a instalaţiilor, cu excepţia perioadelor de funcţionare anormală (pornire/oprire), când se acceptă depăşiri ale acestor valori.