Auxiliar pentru elevii claselor a iv-a
Yüklə 341,51 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 4. Avantajele şi dezavantajele utilizării itemilor
- 1.Itemi obiectivi Avantaje
- Dezavantaje
Complementul
1. Citeşte enunţurile de mai jos, dacă afirmaţia este adevărată încercuieşte cuvântul DA, iar dacă o consideri falsă încercuieşte NU. a. Complementul este exprimat prin substantiv. Da Nu b. Complementul răspunde la întrebările: cum?, ce?, cine?. Da Nu c. Complementul este parte de vorbire. Da Nu
1. Stabileşte relaţia corectă dintre premise şi răspunsuri. A B cum? Să sărim în luntrea mică. când? Era verde ca mătasea. cât timp? Sta numai o oră. pe cine? În zorii zilei răsare soarele. unde? L-am văzut pe Ion. 2. Scrie în spaţiul punctat din faţa fiecărei funcţii sintactice din coloana A litera corespunzătoare cuvintelor subliniate în coloana B. A B
.........complement Zboară mai repede decât gândul. .........atribut Pupăza zbura pe-o dugheană. .........predicat Florile îşi plecară fruntea drăgălaşă. .........subiect Toţi îşi zgâriaseră numele pe bancă.
1. Cuvâtul „codrul” este complement în exemplul: a. Codrul, toamna îşi pierde frunzişul. b. Hai în codrul cu verdeaţă. c. Frunza codrului tremura în bătaia vântului. 2. Complement exprimat prin substantiv avem în exemplul: a. N-aţi salba cu flori. b. O dată importantă se notează în caiet. c. Trăia odată în pădurea deasă o zână bună.
1. Completează spaţiile punctate cu informaţiile corecte. Complementul este partea de .............................. care răspunde la întrebările....................................... 2. Notează pe spaţiile punctate la ce întrebare răspunde complementul. a.Iedul cel mare trage zăvorul. ..................................... b. Merge prea repede. ................................................. c. Izvoarele plâng în vale. ............................................ 3. Completează enunţurile în aşa fel încât să obţii întrebări la operele literare studiate. Unde?........................................................................................................................... Cum?............................................................................................................................ Când?...........................................................................................................................
1. Se dă textul: „Ţugulea aduse buzduganul său şi lovi pe zmeu apoi îi taie capul, îi luă armele,... şi plecă înaintea zmeului celui mijlociu.” („Fiul unchieşului şi al mătuşii” – P. Ispirescu)
………………………………………………….............................................
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………….................................. 2. Se dă textul: „Codrule, bătrânule, mişcă-ţi tu poienile şi-ţi ridică genele de priveşte în zare.” („Cântec vechi” – Şt. O. Iosif)
…………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………… 3. Se dă propoziţia: „Îl admira pe harnicul şi priceputul meşter.” a. Complementul din propoziţie este …………………………………………………………………………....................
………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………..
1.Construieşte enunţuri în care următoarele cuvinte să fie pe rând atribute şi complemente: băiat, floare. ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………... 2. Subliniaţi complementele din textul: „Când ajunseră în poiană, Măriuca arată cu degetul: -Uite căpiţa unde a ascuns mama pe Păunaş. Fânul era răvăşit de jur împrejur şi Păunaş nicăieri. (La Vulturi – G. Galaction) 3.Alcătuiţi patru propoziţii în care complementul să fie exprimat prin substantive sau altă parte de vorbire. …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….…
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..…………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Subiectul …………………………………………………………. 2 Predicatul …………………………………………………………10 Atributul …………………………………………………………..17 Complementul …………………………………………………….25
A. cu alegere duală 1. Substantivele sunt compuse şi proprii. Da Nu 2. Substantivele proprii se scriu cu literă mică. Da Nu 3. Unele substantive se formează prin compunere. Da Nu B. Itemi de tip pereche 1. Alegeţi din coloana B grupul de sunete potrivite substantivelor din coloana A. A B
iarbă oa iepure ea ninsoare ia roua ua
floare ie 2. Trece în locul punctelor grupul de consoane folosite în substantivele din prima coloană bomboane...................... hambar.......................... rampă............................ ştampilă......................... trompetă........................ 3. Trece în locul punctelor felul substantivelor din prima coloană. Dunăre................. Craiova................ munte.................. untdelemn........... Cluj......................
Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect. Cuvântul moşneag este complement în : a. Moşneagul fiind un gură-cască se uită în coarne făcându-i voia. b. Bătrâna îl alungă pe moşneag din casă. c. Atât baba cât şi moşneagul îşi doreau copii. 2. Substantivul „bunăvoinţa” s-a format prin: a. contopire; b. legat prin liniuţă; 3. În care din exemplele date, substantivele sunt la numărul plural: a. Mărgăritarele nu le putea suferi. b. Vasile era un cărpănos. c. Îngâmfat, se împiedică de gura leului.
1. Completaţi spaţiile libere cu informaţiile corecte. Partea de vorbire care denumeşte .......................................... se numeşte substantiv. 2. Completează spaţiile punctate cu substantive potrivite substantivelor care denumesc. fiinţe:................................................................................................................................................. lucruri:............................................................................................................................................... fenomene ale naturii:....................................................................................................................... 3. Completează spaţiile punctate cu substantive potrivite: comune:........................................................................................................................................... proprii:.............................................................................................................................................. compuse:..........................................................................................................................................
1. Se dă propoziţia: „M-or troieni cu drag aduceri-aminte.” („Mai am un singur dor”- M. Eminescu) a. Subliniază substantivele. b. Specifică felul lor. c. Arată funcţia lor sintactică. 2. Se dă textul: „Un tunet răzleţ răscoli clocotitor nemărginirile rotunde şi-un ropot nedesluşit vestea de pretutindeni apropierea prăpăstioasă a artileriei cereşti.” („Pe drumuri de munte”- C. Hogaş) a. Subliniază substantivele din text. b. Analizează cel de-al doilea substantiv. c. Grupează substantivele pe cele două numere. 3. Se dă textul: „Atunci Lacrima văzu doi soldaţi, care târau cadavrul unui muncitor şi-l treceau spre curtea Teatrului Naţional. Din susul străzii Campionul, se vede curgând spre club coloana imensă a muncitorilor de la calea ferată.” („Cei care plătesc cu viaţa” – Camil Petrescu) a. Subliniază substantivele. b. Grupează-le în substantive proprii, simple şi compuse. c. Analizează ultimul substantiv.
1. Construiţi enunţuri în care substantivele date să fie pe rând la numărul singular şi plural. patria ... primăvara... ochi... …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….. 2. Exemplifică în enunţuri felul substantivelor: comune; proprii; simple şi compuse. 3. Alcătuiţi propoziţii în care substantivul Mihai Vitezul să fie: subiect; să ajute la formarea predicatului; complement; atribut. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
1. Alcătuiţi o compunere cu ajutorul substantivelor: întrecere, lenea, entuziasmul, Rona de Jos. 2. Alcătuiţi o compunere cu titlul „Fetiţa rătăcită”. Subliniaţi substantivele proprii din text. 3. Scrie o scrisoare bunicilor tăi în care să foloseşti multe substantive comune. C. Eseu liber 1. Scrie o compunere pornind de la expresia:”Fulgilor parcă le părea rău după înălţimea din care veneau”. 2. Motivează într-o compunere proverbul: „Prietenul adevărat la nevoie se cunoaşte”. 3. Explică într-o compunere versurile: „ Ei plâng de dor,/ Ei plâng de drag.”
I. Itemi obiectivi A. cu alegere duală 1. Adjectivul se acordă în gen şi număr cu substantivul pe care îl determină. Da Nu 2. Adjectivul exprimă însuşiri fizice şi sufleteşti. Da Nu 3. Adjectivul determină un verb. Da Nu B. Itemi obiectivi de tip pereche 1. Treceţi adjectivele din coloana A la numărul plural în coloana B. A B argintiu ................. plumburiu ................. ambiţios ................. 2. Trece în coloana A adjectivele simple, iar în coloana B adjectivele compuse; galbene-pământii, harnic, atotştiutor, galben-cenuşiu, politico-socială, chibzuit, cumsecade. 3. Trece adjectivele din colona A în coloana B însoţite de substantive la genul masculin . A B albastru ............. negru ............. mândru ............ cenuşiu ............ argintiu ............ C. Itemi obiectivi cu alegere multiplă 1. Daţi exemple de propoziţii în care adjectivele să exprime: forma, culoarea, mărimea,gustul. 2. Enumeraţi însuşiri fizice şi sufleteşti. 3. Daţi exemple de propoziţii în care adjectivul să fie: atribut; să ajute la formarea predicatului. 4. Adjectivele care arată însuşiri sufleteşti avem în varianta: a. înalt, bălai, rotofei, roşiatic, tânăr; b. bun, generos, trist, tandru, milos; c. dulce, gălbui, vechi, jalnic; II.Itemi semiobiectivi A. cu răspuns scurt 1. Completează adjectivul cu substantivele potrivite: cenuşiile ........................................................... frumoasei ........................................................ mândrei ........................................................... glumeţul .......................................................... 2. Notează pe spaţiile punctate substantivele care determină adjectivul subliniat: a. Vioi ca o lăcustă. ............................................................................. b. Se-ghesuie şi-aleargă pe marginea îngustă. .................................. c. Şi-mbracă omenirea harnică de mii de ani. ................................... 3. Adjectivul poate îndeplini următoarele funcţii sintactice, exemplificaţi: a. atribut; b. ajută la formarea predicatului; B. Itemi semiobiectivi cu întrebări structurate 1. Se dă textul: „În ceasurile de scumpă nălucire, munţii noştri mi se păreau cei mai înalţi şi mai pitoreşti de pe faţa pământului, văile noastre cele mai îmbelşugate, apele noastre cele mai limpezi, cerul nostru cel mai senin, fraţii noştri de la munte cei mai voinici şi copilele românce cele mai frumoase la privit.” („Românii şi poeziile” V. Alecsandri) a. Adjectivele din text sunt: ............................................ b. Analiza gramaticală a primului adjectiv: ................... c. Funcţia sintactică a ultimului adjectiv: ....................... 2. Se dă enunţul: „ Avea împărăteasa o fată fălcoasă şi un trup scurt şi gros cât o buturugă.” („Meşterul de oglinzi” E. Gârleanu) a. Adjectivele sunt: ........................................................ b. Analiza gramaticală a ultimului adjectiv. c. Adjectivele care determină substantivele: ................ III. Itemi subiectivi (cu răspuns deschis) A. Itemi de tip rezolvare de probleme 1. Folosiţi în enunţuri cuvintele: ploaie, aur, vizită, leneş; cu valoare de adjectiv şi substantiv. 2. Folosiţi în propoziţii adjectivul „sperios” cu sensurile: sperios, urât, milos. 3. Alcătuiţi propoziţii cu adjectivele „ambiţios”, „îmbucurătoare”,care să aibă funcţia de atribut şi să ajute la formarea predicatului. B. Eseu structurat 1. Alcătuiţi o compunere în care să descrieţi o pisică. 2. Alcătuiţi o compunere în care să descrieţi anotimpul vara; folosiţi multe adjective în descriere. 3. Scrieţi o compunere în care să folosiţi următoarele adjective: subţire, însetaţi, harnic,lacomi. C. Eseu liber 1. Realizaţi o compunere care să înceapă cu adjectivul „frumoasă”. 2. Explică într-o compunere ce înseamnă harnic pentru tine. 3. Scrie o compunere cu titlul „Primăvara este cel mai frumos anotimp al anului”. 4. Avantajele şi dezavantajele utilizării itemilor Testul este un instrument de verificare cu structură şi însuşiri aparte; poate fi utilizat fie sub formă orală sau practică, fie de cele mai multe ori, sub o probă scrisă. Este o probă complexă, acoperind o arie mai mare de conţinuturi; asigură o măsurare mai exactă a performanţelor de care sunt capabili elevii, permite stabilirea unor criterii de notare standard; prezintă un grad ridicat de obiectivitate. Testul scris face posibilă verificarea tuturor în legătură cu însuşirea unui nou conţinut, ceea ce oferă compararea rezultatelor, permite o mai bună individualizare în ceea ce priveşte ritmul elaborării răspunsurilor. Testele aplicate la sfârşitul unui capitol reprezintă o notă aparte în condiţiile unei evaluări continue, rolul acestora fiind nu atât de a realiza o clasificare a elevilor după calificativele obţinute, ci de a oferi învăţătorului informaţii cu privire la calitatea procesului de predare-învăţare. Elaborarea testelor este o activitate complexă, presupunând precizarea obiectivelor pedagogice şi a conţinutului ce trebuie verificat; concordanţa între conţinutul probei şi obiectivele corespunzătoare materiei asupra căreia se face verificarea; analiza conţinutului materiei ce se verifică cu accent pe datele esenţiale şi analiza comportamentului în care se exprimă, în cele din urmă învăţarea; alcătuirea testelor prin redactarea itemilor, conform obiectivelor pedagogice ce se verifică. 1.Itemi obiectivi Avantaje: obiectivitatea ridicată în evaluarea rezultatelor învăţării, chiar dacă acestea se află de obicei, în zona inferioară a domeniului cognitiv. Dezavantaje: raţionamentul prin care elevul ajunge la răspuns nu poate fi evidenţiat; posibilitatea ghicirii răspunsurilor; familiarizarea elevilor cu această tehnică şi deci obişnuirea cu un anumit stil de învăţare. a. Itemi cu alegere duală Avantaje: elevul poate răspunde unui număr mare de itemi într-un timp scurt, ceea ce înseamnă că un test format numai din astfel de itemi evaluează un domeniu curricular extins; răspunzând itemilor obiectivi, în general, şi celor duali, în particular, elevii învaţă sau înţeleg date, noţiuni, fapte; evaluează un singur rezultat al învăţării. Dezavantaje: posibilitatea mare de ghicire a răspunsului corect. Dacă un test conţine mulţi itemi este greu de presupus că un elev poate obţine un calificativ bun numai pentru simpla ghicire a răspunsurilor corecte. b. Itemi de tip pereche Avantaje: permit evaluarea unui volum mare de rezultate ale învăţării într-un interval de timp redus şi utilizarea eficientă a timpului de notare; răspund unor reguli, cerinţe de bază minimale ale învăţării, chiar şi la elevii de vârstă şcolară mică. Dezavantaje: acest tip de itemi evaluează doar niveluri cognitive inferioare; lungimea testului alcătuit doar din itemi de tip pereche este prea mare, deoarece fiecare item ocupă un spaţiu destul de larg. c. Itemi cu alegere multiplă Avantaje: au fidelitate crescută, au o mare flexibilitate, eliminând în mare măsură ambiguitatea itemilor semiobiectivi şi subiectivi, sunt corectaţi rapid, dau posibilitatea ca şi elevii care nu sunt prea buni în exprimarea scrisă să îşi demonstreze cunoştinţele. Reduc subiectivismul corectorilor, pot evalua tipuri diferite de produse ale învăţării, de la simple noţiuni, cunoştinţe, până la rezultate complexe. Erorile comise de elevi pot furniza informaţii utile dascălului, permiţând prelucrarea şi interpretarea statică. Pot măsura o gamă diversă de rezultate de învăţare cum ar fi: cunoaşterea teminologiei, a unor date şi principii, capacitatea de a înterpreta relaţii cauză-efect, de a aplica cunoştinţe şi principii. Fenomenul de ghicire se reduce simţitor, pentru că numărul alternativelor este mai mare. Varianta celei mai bune alternative induce o creştere a gradului de dificultate, dar oferă şi posibilitatea măsurării unor rezutate de învăţare de nivel superior, a unor situaţii de interpretare, de argumentare. Evaluează un singur rezultat al învăţării. Dezavantaje: măsoară rezultate ale învăţării situate la nivelurile cognitive inferioare: cunoştinţe, priceperi şi capacităţi de bază. 2. Itemi semiobiectivi Avantaje: sunt utili în evaluarea cunoştinţelor şi măsoară mai mult decât simpla recunoaştere sau memorare. Testează o gamă mai largă de capacităţi intelectuale la un nivel de dificultate variabil şi o complexitate dorită. Pot fi utilizaţi în scop diagnostic, permiţând dascălului să identifice natura unor greşeli pe care le face. Solicită un anumit grad de coerenţă în realizarea răspunsurilor. Yüklə 341,51 Kb. Dostları ilə paylaş:
|