Bazele utilizarii calculatoarelor


Utilizarea Floppy discului (dischetei)



Yüklə 0,74 Mb.
səhifə11/20
tarix03.04.2018
ölçüsü0,74 Mb.
#46595
1   ...   7   8   9   10   11   12   13   14   ...   20

4.6Utilizarea Floppy discului (dischetei)

În orice calculator există o serie de dispozitive care nu sunt esenţiale pentru funcţionarea computerului, dar care sunt utile pentru diverse operaţii. Este vorba, printre altele, de dispozitivele de tipul removable device (dispozitive care pot fi scoase din computer). Dacă scoatem aceste dispozitivecalculatorul va funcţiona în continuare şi va putea fi folosit fără câteva funcţiile suplimentare conferite de prezenţa dispozitivelor respective.

Un dispozitiv foarte util acum tot mai rar folosit, este discheta (numită şi floppy-disk). Pentru a folosi dischete pe computer, acesta trebuie să fie dotat cu o unitate de dischetă (floppy-drive). Este acel dispozitiv cu ajutorul căruia informaţia de pe dischetă poate fi citită sau scrisă. Cele mai frecvent folosite sunt dischetele de 3.5 inci. Unitatea floppy nu este indispensabilă pentru pornirea şi folosirea computerelor moderne, care au sistemul de operare şi aplicaţiile instalate pe hard-disk, dar pentru anumite operaţii (stocare de fişiere, copii de siguranţă, transport de fişiere de la un computer la altul) se mai folosesc încă dischete.

Ca să poţi folosi o dischetă trebuie să o introduci în unitatea de dischetă, cu partea metalică înainte şi cu eticheta în sus. De fapt, dacă încerci să introduci discheta într-o poziţie greşită, aceasta nu va intra în unitate decât forţând-o, ceea ce poate să defecteze unitatea. Introdu discheta cu grijă, fără să forţezi. În timpul operaţiilor de citire/scriere pe dischetă, ledul (indicatorul luminos) de pe unitatea de dischetă este aprins. Ca să scoţi discheta din unitate, aşteaptă ca ledul să se stingă (foarte important, altfel rişti să întrerupi operaţiile de citire/scriere şi astfel să alterezi informaţii pe dischetă) apoi apasă butonul de pe unitatea de dischetă. Discheta va fi împinsă automat afară din unitate.

Ca să vezi ce informaţii se află pe discheta introdusă, deschide My Computer şi dă dublu click pe icoana unităţii floppy (de obicei este notat cu A:). Dacă există două unităţi de dischetă pe computer, a doua va fi notată cu B:, prima îşi păstrează notaţia A:. Astfel vei putea explora sistemul de fişiere de pe discheta respectivă, se pot face transferuri de fişiere/directoare sau orice alte operaţii cu acestea.

Pentru a transfera date pe dischetă este necesar ca protecţia la scriere a acesteia să fie dezactivată. Este vorba de acel mic zăvor pătrat aflat într-un colţ al dischetei, într-un locaş dreptunghiular în care poate culisa dacă îl împingi cu unghia sau cu un alt obiect ascuţit. Când zăvorul este împins spre colţul dischetei, protecţia este activă şi nu se pot face modificări pe dischetă. În acest caz, orice operaţie de scriere pe dischetă va eşua apărând un mesaj de eroare. Dezactivarea protecţiei se face împingând zăvorul în celălalt capăt al locaşului dreptunghiular.

O operaţie importantă pentru o dischetă, înainte utilizare, este formatarea dischetei. Dacă se acţionează prin click-dreapta pe icoană unităţii de dischetă din My Computer, în meniu apare comanda Format. O formatare completă (Full) durează mai mult, dar este recomandată în cazul unei dischete aflate la prima utilizare sau care nu a mai fost folosită de mai multe luni. Dischetele noi se vând, la ora actuală, pre-formatate. Dacă discheta nu este formatată, chiar sistemul de operare îţi va propune să o formatezi. Formatarea şterge toate informaţiile de pe dischetă.

Se poate face formatarea rapidă (Quick) a dischetei atunci când pe ea sunt multe fişiere pe care vrei să le ştergi ca să foloseşti discheta pentru alte fişiere. Formatarea rapidă a dischetei va dura mult mai puţin decât ştergerea tuturor fişierelor de pe dischetă, unul câte unul.

Durata de viaţă a unei dischete este, în medie, de câţiva ani, dar aceasta poate varia de la o dischetă la alta, în funcţie şi de intensitatea utilizării ei. O dischetă folosită des, pe care s-au scris şi re-scris de multe ori, poate avea o durată de viaţă mai scurtă, de numai un an sau câteva luni. Dacă o dischetă începe să aibe erori (nu se poate citi un fişier de pe ea, de pildă), este posibil să fi apărut defecte fizice, sau calitatea înregistrării magnetice să fi scăzut. Se pot preveni sau amâna astfel de situaţii dacă fereşti discheta de lovituri şi zgârieturi, ca şi de surse de căldură, de câmpuri electromagnetice şi de lichide sau praf. Un câmp magnetic poate altera de asemenea înregistrările de pe dischetă..

Exerciţii



  1. Etichetează dischetele pe care le ai, lipind pe ele o etichetă şi dând câte un nume fiecărei dischete. Astfel vei putea să ţii, într-un fişier, evidenţa fişierelor stocate pe dischete. Dacă ai multe dischete şi dacă ţii la zi această evidenţă, îţi va fi uşor să găseşti discheta pe care se află un anumit fişier, altfel ar trebui să cauţi pe fiecare dischetă, punând-o în unitate.

  2. Dacă ai dischete pe care vrei să păstrezi fişiere timp îndelungat, o dată la câteva luni este bine să reîmprospătezi datele de pe dischetă, ca să eviţi scăderea calităţii înregistrării magnetice cu timpul. Se pot face aceasta copiind conţinutul dischetei pe hard-disk, formatând discheta şi apoi copiind pe ea din nou conţinutul iniţial.



4.7UTILIZAREA COMPACT DISCURILOR

Calculatorul modern este aproape de neconceput fără o unitate CD-ROM, deoarece pe compact discuri se înregistrează multe programe utile, documente, muzică şi imagini. Folosirea unităţii CD-ROM este destul de simplă, dar trebuie grijă pentru a nu scurta viaţa acesteia sau a CD–urilor printr-o utilizare neglijentă.

Cele mai răspândite (şi mai ieftine) sunt CD-urile care sunt scrise o singura dată, micro-cavităţile produse prin scrierea pe suprafaţa lor fiind ireversibile. Există şi CD-uri Rewritable (re-inscriptibile), care suportă mai multe scrieri în sesiuni succesive. Înregistrările pe CD sunt foarte fiabile şi pot fi folosite mulţi ani, spre deosebire de înregistrările magnetice, care se pierd în timp. Ele se pot altera doar dacă discul este zgâriat sau este deformat.

Pentru a utiliza un compact disc acesta trebuie introdus în unitatea de citire. Pe partea frontală a unităţii există câteva butoane, dintre care unul este butonul Eject. Butoanele sunt funcţionale numai dacă unitatea este alimentată, deci dacă este pornit calculatorul. Apăsând pe butonul Eject se deschide platanul pe care trebuie aşezat CD-ul. Se pune CD-ul în platan cu atenţie, aşezat corect în locaş, cu faţa activă (de obicei cea fără etichetă, pe care se vede invers seria înscrisă aproape de centrul discului) în jos. Se apasă din nou butonul Eject, sau împinge uşor platanul, pentru ca acesta să se închidă.

Sistemul Windows poate lansa automat în execuţie CD-ul, dacă există activată o opţiune numită Autoinsert Notification. Dacă este vorba de un CD audio, se lansează automat programul CD-Player (un accesoriu instalat odată cu sistemul Windows) sau un alt program de tip audio-player care a fost configurat ca player implicit pentru CD-uri audio, acesta începe să redea muzica de pe CD în boxele sau căştile conectate la placa de sunet. Dacă este un CD cu programe, autoexecutabil, atunci intră automat în execuţie un program de pe CD. Pentru ca citirea CD-ului să nu se activeze automat se pot folosi:

O soluţie permanentă, care va face ca CD-ul să nu intre niciodată în execuţie automată, acţionează prin dezactivarea opţiunii Autoinsert Notification. Se deschide Control Panel/System, apoi meniul Device Manager. În arborele de dispozitive, la CD-ROM, se selectează unitatea CD-ROM şi se activează Properties. În rubrica Settings există opţiunea Autoinsert Notification, care se poate dezactiva.

O soluţie de moment, pentru evitarea citirii automate a compact discului introdus, constă în acţionarea tastei Shift în momentul în care CD-ul intră în unitate. Nu va mai fi lansat automat nici un program, chiar dacă este activată opţiunea Autoinsert Notification.

Pe unitatea CD-ROM se găseşte şi o mufă pentru căşti, alături de un potenţiometru pentru reglarea volumului sonor. Acestea permit redarea muzicii scrise pe CD-uri audio direct la unitatea CD-ROM, conectând căştile (sau chiar boxele) fără să fie necesară prezenţa plăcii de sunet.

Uneori un CD nu este citit corect, sau este citit cu greutate. Dacă unitatea citeşte bine alte CD-uri, atunci mai degrabă este o problemă cu CD-ul respectiv. Dacă se citirea se face greu şi cu alte CD-uri, atunci este probabil „vinovată” unitatea.

Compact discurile se păstrează cu grijă în huse sau casete care să le ferească de praf, de zgârieturi. Nu se scrie direct pe ele, deoarece vârful pixului sau al creionului poate zgâria suprafaţa CD-ului, făcându-l inutilizabil. Se poate scrie pe CD-uri folosind un marker cu vârf moale, care nu zgârie.

Şi unitatea trebuie ferită de praf, fiindcă acesta se va depune pe capul de citire şi după o vreme ea nu va mai putea citi informaţia.

Exerciţii



  1. Observă cum reacţionează calculatorul când introduci un CD în el. Dacă nu vrei să pornească automat CD-Playerul din Windows sau un program de pe CD, dezactivează opţiunea Autoinsert Notification.

  2. Dacă ai multe CD-uri cu programe, ca să găseşti programele de pe ele adesea trebuie să cauţi pe mai multe CD-uri până le găseşti. Fă o listă cu programele de pe CD-uri, într-un fişier de pe hard-disk




Yüklə 0,74 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   7   8   9   10   11   12   13   14   ...   20




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin