Biblioteca Central Universitara "Mihai Eminescu"

Obiectiv turistic: Manastirea Cetatuia

Prezentare:


O cetatuie la capatul paduricii de pe coasta colinei cu acelasi nume isi profileaza silueta eleganta pe azurul indepartat al cerului. Aici, de pe aceasta colina inverzita, inconjurata de padure, vii si livezi, vizitatorul poate contempla Iasul in splendida lui panorama, din turnul "Cina Pelerinului", aflat in cladirea staretiei.
Un remarcabil monument de arta feudala din a doua jumatate a secolului al XVII-lea, locasul monastic Cetatuia e ctitorie a lui Gheorghe Duca, domnitorul Moldovei, inchinata Sfantului Mormant de la Ierusalim si ridicata intre 1669-1672.
"..Luata in ansamblu, pare o adevarata fortareata care si astazi strajuieste Iasul, asa cum, in veacurile anterioare intemeierii Moldovei, vechea Cetatuie a strajuit asezarea de la poalele colinei. Zidurile i-au ramas in picioare in lupta cu vremurile.."
Manastirea Cetatuia, cu toate constructiile anexe, este una din cele mai reusite opere de arta arhitecturala din Moldova veacului al XVII-lea.
Numele releva masivitatea zidurilor, folosite ca loc de refugiu domnilor Moldovei si rezistenta armata impotriva invaziilor tatatre. Zidul este inalt de 7m si lat de 1.4m construit din piatra masiva, turnuri de colt, metereze. Intrarea in incinta se face printr-un tun clopotnita.
Ca plan si proportii ctitoria lui Duca Voda este asemanatoare bisericii Sfintii Trei Ierarhi, insa nu are decoratiile exuberante ale acesteia. Dar, asa cum se exprima G.Bals, lipsa unei bogate decoratii exterioare ii da bisericii de la Cetatuia "o infatisare mai linistita".
Planul este cel traditional, avand cunoscuta impartire in altar: naos, pronaos si pridvor, iar absidele sunt semicirculare in interior si poligonale in exterior, fiecare absida cu cate 3 ferestre.
Ca si la Trei Ierarhi, contraforturile, in numar de sapte, sprijina zidurile exterioare ale bisericii Cetatuia.
In timpanul usii, intr-o cruce cu bratele egale si rotunjite, este sculptata stema Moldovei: capul de bour care sustine o coroana ce este prevazuta cu o cruce pe mijloc, avand cate un leu de o parte si de alta.
Pridvorul inalt, de forma dreptunghiulara si cu bolti sferice pe pandantivi, este luminat de doua ferestre.
De o mare valoare artistica este si ansamblul pictural, reprezentat nu numai prin compozitiile sale monumentale, ci si prin cele mai reduse ca intindere sau chiar prin medalioane. Observand frescele din interiorul bisericii Cetatuia, se constata o tratare vioaie, prin care pictorii au reusit sa imprime personajelor o puternica expresivitate, sa sugereze ansambluri de perspectiva si sa redea dramatismul uman. Pictura rurala moldoveneasca e realizata de fratii Mihai, Dima si Gheorghe din Ianina(Grecia) si trateaza teme ca "Judecata de apoi" si "Arborele Iesei.
Biserica manastirii Cetatuia, cu hramul Sf. Apostoli Petru si Pavel, monumentul principal al intregului complex arhitectonic de pe colina sudica a Iasului, este plasata in mijlocul incintei si "se remarca prin eleganta, simplitate si justetea proportiilor".
Casele voievodale fortificate, pivnitele boltite la subsol, biserica, casa domneasca ce adaposteste un muzeu de arta feudala, sala gotica(trapeza), alcatuiesc intregul complex arhitectonic Cetatuia. O alta cladire veche din curte este baia domneasca, de forma patrata si incheiata cu o bolta semisferica pe care se inalta un turn lanterna cu 8 ferestre si o calota semisferica, cu o deschidere circulara deasupra.
In nisa din peretele sudic al bisericii se afla osemintele ctitorului, Gheorghe Duca (Duca Voda cel Batran), iar ceva mai la Est se afla o lespede funerara mica si frumos sculptata, asezata pe mormantul Mariei, una din fiicele domnitorului.
La Cetatuia a functionat o tiparnita adusa, de patriarhul Ierusalimului Dosoftei, de la Venetia, cu litere grecesti. Printre alte lucrari, aici a aparut in secolul al XVIII-lea opera completa a Sf. Simion al Tesalonicului.
Complexul monastic a fost renovat in intregime intre anii 1970 - 1980 cu staruinta si jertfa staretului Arhim.
Cetatuia e o oaza spirituala si o puternica atractie pentru mii de asceti care gasesc aici sprijin spiritual.
Inca o data, o alta constructie dovedeste ca Iasul e mai mult decat te astepti... In jurul fiecarui colt se pare ca licareste o splendida ruina, constructie ce ascunde un tezaur care indica o istorie glorioasa.

Obiectiv turistic: Manastirea Frumoasa

Prezentare:


"Pentru oaspeti ilustri si pentru trimisii Inaltei Porti este destinat, in partea sudica a orasului, un palat numit Frumoasa, pe malul unui incantator lac ce ne aduse oarecum aminte de splendidele peisaje ala lacului Albastru sau Ghioc-su din Anatolia". (1763, ministrul rus Ahmed Efendi)
Biserica noua(1836) a mai vechii manastiri Frumoasa, se afla situata la poalele dealului Cetatuia, pe un damb ce domina zona inundabila a paraului Nicolina.
Asa cum ne apare azi, manastirea Frumoasa si celelalte constructii ale complexului arhitectonic de aici sunt rezultatul unor lucrari care au inceput acum patru secole si au suferit, in epocile urmatoare, transformari radicale. Aceste locuri au intrat in istorie in timpul celei de-a doua domnii a lui Petre Schiopul, iar ctitorul primei biserici de la Frumoasa(1583) a fost Melentie Balica, boier ce a detinut inalte dregatorii in divanul Moldovei.
Numele manastirii Frumoasa trebuie pus in legatura cu "pitorescul de basm" al locului, unde se inaltau biserica si curtile domnesti. "Iazul inconjurator, care intregea splendoarea decorului natural, facea din manastirea Frumoasa o mica cetate de insula."
Dintre constructiile din timpul lui Grigore Ghica se mai pastreaza zidul cu metereze, ce inconjoara intregul complex arhitectonic de la Frumoasa. Acest zid a suferit unele transformari in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea avand o inaltime de 4m, exceptand latura de Vest care este mai inalta, o grosime de 0,80 m si un perimetru de o jumatate de kilometru. De asemenea, in partea sudica a zidului se pot vedea ruinele unuia din cele doua palate ce alcatuiau "Curtea scumpa" a domnitorului Grigore Ghica.
"Palatul de pe ziduri" din incinta manastirii imbina stilul clasic cu cel traditional moldovenesc si a fost ridicat intre 1818 -1819 dupa planurile arhitectului Martin Kubelka. Planul palatului este de forma dreptunghiulara, cu doua iesiri: una pe fata dinspre Sud, in interiorul incintei si alta pe fatada opusa, intercaland zidul incintei, de unde numele de "Palatul de pe ziduri". Marele salon al palatului se intinde peste zidul incintei, oferind de la etaj o vedere panoramica asupra Iasului.
Biserica actuala de la Frumoasa poarta din plin pecetea timpurilor in care a fost construita, impresionand prin monumentalitate. Ea este construita in forma de nava si se intinde pe o lungime de 37 metri si o latime de 15 metri.
Intrarea in biserica se face printr-un portic doric cu fronton triunghiular, prevazut cu patru coloane, cele din mijloc fiind legate intre ele printr-o arcada. Coloanele, pilastrii si arcadele, utilizate cu pricepere si ingeniozitate decoreaza fatadele, sporind eleganta impunatorului monument.
De un efect plastic deosebit este si turnul clopotnita care marcheaza intrarea in incinta manastirii. Peste registrul inferior, masiv si strapuns de gangul intrarii, se afla camera clopotelor, ale carei fatade sunt decorate de douasprezece coloane ionice.
Pe latura estica a zidului incintei se deschide o alta poarta inalta, cunoscuta sub numele de "Poarta Spanzuratilor". In zilele de iarmaroc, pe aici erau scosi, pe platoul din fata, condamnatii la moarte spre a fi ridicati in furci.
Tot in incinta manastirii Frumoasa, in partea nordica a bisericii, se afla un monument maret din marmura alba. Este cavoul ridicat de domnitorul Mihail Sturza "spre pomenirea preaslavitului logofat si cavaler Grigore Sturza, nascut in 1758 si savarsit in 1833" Acest cavou este alcatuit dintr-un grup statuar biblic, dominat de un inger care se sprijina gratios de un mic obelist. Soclul, de pe care se inalta statuia, este impodobit cu sculpturi reprezentand stema cu capul de bour si leul, steaguri, arme si o jerba de flori, iar la cele patru colturi ale acestui soclu ornamental vegheaza cate un alt inger care se roaga. Frumosul cavou mai adaposteste si criptele altor membri ai familiei Sturza: Dimitrie Grigore Sturza, Olga Vogoride Sturza, Olga Sturza(nascuta Ghica).
Lucrarile de restaurare din 1739 au fost atribuite lui Enache Kogalniceanu si definitivate de Ioan Mavrocordat care a construit si un foisor "foarte frumosu de cea parte a helesteului Frumoasei, sub Cetatuie" si o "cisme sub acelasi deal".
Cu anul 1863 averile bisericii sunt trecute in patrimoniul statului, iar casele domnesti de aici sunt transformate in cazarma si mai tarziu in spital militar.
Biserica Frumoasa este un edificiu care imbina, in favoarea esteticului, simplitatea si sobrietatea clasicismului cu traditionalismul local, monumentele, zidurile si locurile de la Frumoasa purtand ecoul indepartat al unor intamplari verosimile ce s-au perpetuat timp de patru secole.