Buletinul Clubului Român din Chattanooga Numărul 43 (patruzeci şi trei) Mai 2015

Buletinul Clubului Român din Chattanooga



Numărul 43 (patruzeci şi trei)________ Mai 2015

www.romclub.wordpress.com
Din istoria comunismului românesc: 1 Aprilie 1941 – Masacrul de la Fântâna Albă - de Marius Cosmeanu

Din ziarul România Liberă 1 Aprilie 2015

Acum 74 de ani, la 1 aprilie 1941, sute de români bucovineni au fost împușcați în încercarea lor de a ajunge în România trecând grația Uniunii Sovietice.

În 1940, România a fost forțată să cedeze Uniunii Sovietice un teritoriu locuit de peste trei milioane de locuitori, în urma ultimatumului primit în luna iunie a aceluiași an. Imediat ce administrația și armata română au fost evacuate, trupele din Armata Roșie și NKVD au ocupat teritoriul. Multe familii au fost luate prin surprindere de această desfășurare rapidă a evenimentelor cu membri de ambele părți ale noii granițe. În această situație, mulți dintre ei au încercat să se reunească cu familiile trecând granița în mod legal sau, dacă nu era posibil, ilegal.

Conform datelor oficiale sovietice, în zona patrulată de Unitatea 97 de grăniceri sovietici, 471 de persoane au trecut granița ilegal din zonele Hliboca, Herța, Putila și Storojineț. Zona acestei unități era pe o distanță de 7.5 km la sud de Cernăuți.

Din zonele mai îndepărtate, Vășcăuți, Zastavna, Noua-Suliță, Sadagura și Cernăuți-rurală, 628 de persoane au trecut granița pentru a se refugia în România. Acest fenomen a fost prezent în toate grupurile sociale și etnice din teritoriile ocupate. În primul an de ocupație sovietică, estimările ucrainene dau ca cifră un număr de peste 7.000 de refugiați în România, dar acest număr ar putea fi mult mai mare.

Autoritățile sovietice au reacționat în două moduri: în primul rând au întărit patrularea granițelor, în al doilea rând au făcut liste cu cei care aveau rude în România, declarându-li trădători de țară și deportându-i la muncă forțată. Listele Unității 97 de patrulare numărau, la 1 ianuarie 1941, 1.085 de persoane. Listele altor localități includeau numele a peste 1.294 de persoane (la 7 decembrie 1940). Din acest moment au început să fie considerate trădătoare de țară chiar și persoanele care erau doar bănuite că ar avea intenții să fugă în România.

La începutul anului 1941, NKVD a lansat zvonuri potrivit cărora sovieticii ar fi permis trecerea graniței în România. Drept urmare, la 1 aprilie, 1941 un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții-de-Sus, Pătrăuții-de-Jos, Cupca, Corcești, Suceveni), purtând în față un steag alb și  icoane, prapuri și cruci din cetină, a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane, și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici i-au somat să se oprească. După ce coloana a ignorat somația, sovieticii au tras în plin cu mitraliere, încontinuu, secerându-i. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia.

După masacru răniții au fost legați de cozile cailor și târâți până la cinci gropi comune săpate dinainte, unde au fost ingropați, unii fiind în viață încă: bătrâni, femei, copii, sugari - vii, morți sau muribunzi. Câțiva, „mai norocoși”, au fost arestați de NKVD din Hliboca (Adâncata) și, după torturi înfiorătoare, au fost duși în cimitirul evreiesc din acel orășel și aruncați de vii într-o groapă comună, peste care s-a turnat și s-a stins var.

NE: Primul teritoriu din România care a luat contact cu regimul comunist criminal al USSR a fost Bucovina de Nord, cedată ruşilor ca urmare a pactului Molotov- von Ribentrop în anul 1940. Imediat după ocupare, ruşii au început “sovietizarea” noii achiçiţii teritoriale, dar au trebuit să se retragă datorită înaintării armatei germane. Au revenit în anul 1944, când ocuparea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord au devenit definitive.

Carte: Profilul psihologic al românilor – de Daniel David

Românii sunt cinici, sceptici, defensivi şi intoleranţi

Scoala trebuie sa puna accent pe toleranta, pe increderea in oameni, daca vrem sa schimbam profilul psihologic al romanilor. Suntem cinici, sceptici, cu o neincredere cronica in oricine depaseste spatiul familiei, ceea ce genereaza gasti si clanuri de siguranta. Dar "orice societate moderna este bazata pe comunitati formate din oameni care au incredere in alti oameni", spune psihologul Daniel David. Intr-un interviu acordat HotNews.ro, David sustine ca ideea ca elevii romani invata in scoala mai mult decat occidentalii "este un alt stereotip".

Daniel David este directorul fondator al Departamentului de Psihologie Clinica si Psihoterapie din cadrul Universitatii Babes-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca si coordoneaza grupul de psihologi ce reface lucrarea filosofului Constantin Radulescu Motru - "Psihologia poporului roman". Psihologul Daniel David este profesor de stiinte cognitive clinice la UBB, profesor universitar adjunct la Mount Sinai School of Medicine New-York, SUA, si formator in psihoterapie rational-emotiva si cognitiv-comportamentala la Albert Ellis Institute, SUA.

Rep: De la ce a pornit studiul si a cui a fost ideea refacerii lucrarii lui Constantin Radulescu Motru, "Psihologia poporului roman"?
Daniel David: Ideea imi apartine mie. Studiul a pornit de la faptul ca eu, ca psiholog clinician, de-a lungul timpului am adaptat foarte multe teste psihologice in tara. Astfel incat atunci cand adaptez un test psihologic, eu vad cum se manifesta anumite trasaturi psihologice la romani in comparatie cu culturile in care s-a mai folosit testul respectiv. De-a lungul timpului am adunat o serie de astfel de informatii. In acelasi timp, in paralel, vedeam ca in spatiul public apareau tot felul de prezentari despre cum sunt romanii, ce cred altii despre noi, samd, care, practic, nu erau corecte, erau false, raportat la ceea ce noi stiam din studiile stiintifice. Si atunci, vazand cate informatii false apar despre romani, e o chestie si stiintifica, si o oarecare doza de patriotism sa incerci sa corectezi aceste lucruri.

Rep: Ce mituri v-au deranjat cel mai tare?
Daniel David: Erau foarte multe. Spre exemplu, discutam fie despre exagerare - adica prezentam lucrurile prea negativ, maximizarea negativului, fie vorbeam despre maximizarea pozitivului. Pe maximizarea pozitivului o duceam cu acelasi lucru: ca noi suntem prietenosi, suntem omenosi, suntem foarte toleranti cu oamenii, ceea ce nu este un lucru bun, pentru ca daca tu crezi acest lucru si nu este adevarat, atunci nu faci efort sa il corectezi. De exemplu: eu sper ca in scoala accentul pe toleranta, accentul pe increderea in oameni samd sa fie pus mult mai puternic decat pana acum, daca vrem intr-adevar sa schimbam acest profil psihologic al romanilor. Fiindca orice societate moderna este bazata pe comunitati formate din oameni care au incredere in alti oameni. Daca nu ai incredere in alti oameni, mereu vei construi gasti si clanuri. Ori daca noi credem despre noi ca deja suntem toleranti, suntem increzatori in oameni samd, nu mai facem eforturi sa dezvoltam aceasta caracteristica. Si intr-o maniera programatica as spune ca trebuie sa o dezvoltam.

Rep: Concret, ce sa facem?
Daniel David: Eu va spun foarte simplu ce as face. Am spus ca miscarea noastra spre modernitate si normalitate poate beneficia de un motor foarte important, care este educatia. Mediul educational este un motor pentru intreaga societate. Ca sa schimbi ceea ce se intampla in educatie, trebuie sa pornesti acest motor. Cum? Printr-o reforma fundamentala de curriculum.

Rep: HotNews.ro a prezentat o paralela intre curriculumul de Matematica de clasa a IV-a din Anglia si cel din Romania si am constatat ca, la acest nivel, elevii britanici invata mai mult decat elevii romani.
Daniel David: Invata mai mult, desigur. Asta este un alt stereotip. Chiar asa sta situatia: noi ne tot plangem ca ii incarcam cu prea multe teme, cu prea multe lucruri. Cred ca oamenii nu stiu cat este de invatat la master si doctorat din Vest. De exemplu, studentii nostri se plang ca vor sa fie ca in Vest, sa nu li se dea exercitii, lucruri pentru acasa. Tu nu stii cat lucreaza un student din Vest! Noi nu lucram la nivelul lor, chiar daca avem impresia ca lucram prea mult.

Elemente metodologice - cum a fost realizat studiul

Rep: Referitor la metodologie, spuneti ca totalul subiectilor care au intrat in studiile analizate/derulate depaseste 50.000 de romani, din diverse zone ale tarii. Vorbim de cel mai mare sondaj facut in Romania?
Daniel David: 50.000 este totalul subiectilor analizati. Noi am facut lucrurile intr-un alt mod: am analizat toate publicatiile existente in bazele de date internationale in care Romania sau romanii erau comparati cu alte tari si culturi, in toate revistele de specialitate. Deci, practic, nu inseamna ca eu, Daniel David, am intervievat 50.000 de subiecti. Nu. Eu am analizat toate studiile publicate de-a lungul timpului pana in ianuarie 2015, pe teme legate de aspecte psihologice ale romanilor in comparatie cu alte culturi si tari. Acolo unde informatiile nu erau suficiente, am inceput noi sa facem studii ca sa completam informatiile respective. Si punand cap la cap toate aceste cercetari, rezulta acei peste 50.000 de subiecti. Noi am facut analizele secundare ale datelor, pentru ca atunci cand am comparat si am integrat studii diferite, a trebuit sa venim cu o noua teorie prin care sa integram datele, a trebuit sa facem analize secundare in care sa combinam date din studii diferite, dar aceste studii existau deja, sunt publicate in reviste de top, in reviste internationale.

Noutatile studiului, fata de lucrarea de acum aproape 100 de ani a lui Constantin Radulescu Motru

Rep: Care este principala modificare in psihologia poporului roman pe care ati identificat-o, fata de situatia de acum aproape 100 de ani reflectata de Motru?
Daniel David: Adevarul este urmatorul: Constantin Radulescu Motru a ramas ca punct de reper, alaturi de Dumitru Draghicescu, prin faptul ca a facut maximum ce se putea face in perioada lor. Dar ei n-aveau acces la date statistice complexe, n-aveau acces la masuratori psihologice. De aceea foarte multe concluzii de acolo sunt concluzii care se bazeaza mai degraba pe autoreflectie, pe experientele pe care le-au avut, destul de limitate, nu pe esantioane reprezentative de populatie, de exemplu. Prin perspectiva metodologiei de astazi, multe concluzii pe care ei le-au formulat sunt, mai degraba, concluzii preliminare sau ipoteze. Pentru ca cercetarea noastra este mult mai complexa si pentru ca noi beneficiem de faptul ca psihologia a evoluat - ai teste riguroase, ai date culese in sute de studii -, practic imi este destul de greu sa fac comparatii. Fiindca abordarea noastra este mult mai complexa.

Ei au cateva variabile. De exemplu, la Motru, daca faci sinteza, sunt 4 sau 5 axe pe care discuta: perseverenta/neperseverenta, individualism/colectivism si alte cateva componente. Noi avem mult mai multe axe, astfel incat, daca ar fi sa ma raportez la lucrarile din trecut, as spune asa: au aparut multe lucruri noi in lucrarea noastra, care n-au fost abordate nici de Motru, nici de Draghicescu. De exemplu: trasaturi de personalitate, stilul de gandire rational sau irational, problemele legate de tulburari psihologice si multe multe altele. Deci sunt lucruri noi, care n-au aparut in lucrarile vechi.

Apoi, avem lucruri care erau in lucrarile vechi, dar n-au fost bine validate si pe care noi le-am validat. De exemplu: Motru vorbea despre gregarism, pe care il discuta, il teoretizeaza, dar niciodata n-a avut o masuratoare concreta, care sa-i spuna: “Da, domne’. Chiar suntem un popor cu spirit gregar”. In studiul nostru, noi am masurat cu testul psihologic elementul de extraversiune si de gregarism si, intr-adevar, am confirmat ca ceea ce Motru a spus - adica ceea ce el a prezentat ca ipoteza - este de fapt cunoastere validata stiintific, adica asta este. Deci am confirmat unele lucruri de acolo.

Apoi am nuantat sau am invalidat unele lucruri prezentate acolo. Ce am invalidat: Constantin Radulescu Motru isi asuma elemente de autostereotip, cum ar fi spre exemplu ospitalitatea, toleranta, ca fiind caracteristici ale romanilor. Noi am aratat ca aceste caracteristici sunt parti ale autostereotipului, nu sunt parti care tin de realitatea psihologica.

Apoi am nuantat cateva concluzii din studiile mai vechi. Spre exemplu, Constantin Radulescu Motru se intreba si incerca sa isi explice discrepanta asta intre faptul ca romanul e si perseverent, si neperseverent in munca; el considera ca, la baza, romanul este perseverent, pe baza unui fond genetic, iar neperseverenta a aparut ca urmare a unor modificari institutionale din secolul XIX. Ei bine, studiile noastre arata ca apare aceasta contradictie, dar perseverenta/neperseverenta nu are legatura cu factorul genetic, ci are legatura cu altceva: munca este mijloc de emancipare sociala. Si atunci daca munca imi aduce un venit, de exemplu, suficient ca sa ma pot emancipa social, voi fi foarte perseverent. Daca munca imi aduce un venit care nu are efect in emanciparea sociala, voi munci cat ma platesti, las’ ca merge si asa. De aceea acelasi roman in tara poate sa fie neperformant in munca, sa nu fie motivat, sa gandeasca las’ ca merge si asa, dar cand merge in strainatate si primeste un salariu care ii permite sa isi ia o casa in tara, de exemplu, si acolo sa traiasca bine, o sa vedeti ca e cel mai punctual, merge primul la serviciu, pleaca ultimul de acolo si respecta toate regulile. 
Rep: Ce inseamna ca suntem defensivi si avem complexe de inferioritate si superioritate, in functie de caz?
Daniel David: In analiza lui Hofstede, este un psiholog olandez, mediul socio-cultural romanesc este definit ca un mediu evitativ. Ce inseamna un mediu evitativ? Ne sperie schimbarea, ne sperie noul si atunci evitam astfel de lucruri, incercam sa ramanem mai conformisti, intr-un traditionalism pe care il simtim mai protector. Sigur ca ai sentimentul de siguranta, numai ca asta nu te ajuta sa evoluezi. Atunci foarte probabil acest mediu psiho-cultural poate genera, aveam noi ca ipoteza, si trasaturi psihologice de acest tip. Si intr-adevar am vazut ca stima de sine, de exemplu, a romanilor in unele segmente este mult mai scazuta decat stima de sine a altor culturi cu care am comparat noi. De aceea am spus ca apare aceasta stima de sine negativa. Stima de sine negativa inseamna, in termeni psihologici, complex de inferioritate. Nu toti ramanem cu acest complex de inferioritate. Adesea, unii dintre noi il compensam. Dar daca tu compensezi o stima de sine scazuta, automat o formulezi ca fiind o stima de sine prea mare fata de nivelul la care esti.

Spre exemplu, intr-o analiza comparativa intre romani si americani, ca sa intelegeti si cum se exprima stima de sine scazuta, noi avem aspiratii generale legate de afiliere, confort, munca, destul de similare celor ale americanilor. Numai ca atunci cand am fost intrebati: care este probabilitatea sa le si obtinem, sa le si atingem? - scorurile romanilor au fost mult, mult mai mici decat cele ale americanilor. Deci si noi vrem lucrurile pe care le vor americanii, dar noi credem ca n-o sa le putem obtine sau ca nu le putem obtine.

Rep: Ati analizat in studiu si problema tulburarilor psihologice, cu rezultate comparative cu alte tari/culturi. Cum stam la acest capitol?
Daniel David: Aici pot sa va spun ca, din fericire, stam mult mai bine, cel putin in cazul adultilor, in comparatie cu americanii, pe diverse tulburari psihologice. Am luat in calcul zeci de tulburari psihologice - romanii stau mult mai bine. Avem un profil legat de sanatatea psihologica destul de bun. 

Totdeauna ne-am raportat, pe cat posibil, ca punct de start, la Statele Unite. De ce? Fiindca este modelul planetar astazi de democratie. Unde au mai fost date suplimentare, am adaugat si alte tari. Am luat tari din familia latina: Franta, Italia, Spania, Portugalia; vecini: Ungaria, Ucraina, samd, dar numai acolo unde au fost date. Ori pe partea asta de tulburari psihice, cele mai multe informatii la care ne-am putut noi raporta au fost cu populatia americana si britanicii.

Daca am reusi sa avem in mediile academic si economic oameni cu profil vestic, autonomi, tara asta ar evolua mult mai repede

Rep: In afara mediului academic - studiul a stirnit interesul in mediul de afaceri (ca baza pentru cercetari de piata pentru companii, studii de piata etc)?
Daniel David: Au fost multe companii care ne-au scris ca sunt interesate de lucrare pentru a-si face politica de promovare a produselor. Eu, ce pot sa spun, ma bucur. Va spun sincer, sper ca aceasta lucrare, sigur pentru mine are un interes academic. Este si o inovatie teoretica pe care am impins-o in fata cu profilele psihologice de suprafata si de adancime, deci este un interes academic, este si un tribut adus academicianului Constantin Radulescu Motru, dar sper si mi-as dori sa aiba si un impact pentru societate. Toata lumea discuta despre proiecte de tara, ca sa faci un proiect de tara care sa aiba succes el trebuie sa potriveasca psihologia oamenilor acelei tari, altfel proiectul de tara va fi respins. Sper ca cei care fac politici publice, cand scriu textele si incep sa le gandeasca sa ia in calcul trasaturile populatiei careia i se adreseaza. Ca daca stii ca populatia respectiva are un grad atat de mare de cinism, de scepticism, de intoleranta, trebuie sa ai grija cum scrii textul, sa il faci transparent, sa il pui in discutie publica, sa fie simplu, sa nu ascunzi nimic. Si in aceasta lucrare, eu am facut o avanpremiera intr-un articol de revista in care nu poti prezenta rezultatele statistice cu grafice, ca alea sunt zeci-sute de pagini. Eu am selectat concluziile. A fost si un mini-experiment, intr-un fel, fiidca am vrut si sa vad cum vor reactiona cititorii. Si cititorii au reactionat conform profilului pe care l-am descris acolo. Uitandu-se la concluzii, un american ce ar fi facut? Ar fi zis: sunt aceste concluzii, asta este un cercetator, a mai scris si alte lucrari de psihologie, destul de cunoscut, deci ii dau credit omului respectiv. Ori la noi, pe buna dreptate, logica a fost inversa: niste concluzii, ce se ascunde sub ele? unde-s rezultatele?

Rep: Cand lansati cartea?

Daniel David: Cartea ar trebui sa apara la sfarsitul lunii iunie.

(fragmente din interviul cu psihologul Daniel David, publicat pe platforma www.hotnews.com pe 3 Aprilie 2015)

Poetul lunii: Romulus Bucur

Omul cu chitara

nu vei isteriza multimile cu ea

si nici macar albastra nu e
(plaja pustie
cinematograful pustiu
cu coji de seminte pe jos
urletul pustiu
in care stai si canti
cu jale cumplita
viata lumii
scrisa pe foi jupuite
de pe inimi vii
canti despre o femeie
muscand dintr-un mar
la o fereastra
despre micile vitejii duminicale
ale bunilor tati de familie
despre tine "blazat
circar
fanatic"
pierzandu-te ca niste urme
de salbaticiune
in campie vazut de sus vazut de departe omul parea ca n-are moarte vazut de departe vazut de sus omul parea ca e in plus

in mica lume de plastilina cand ironia era regina)

Un cântecel micuţ