87
refuzat pînâ atunci, iar celălalt va lua din interior ceea ce a exclus odinioară. Această răsturnare a fiinţei înseamnă o lărgire. o elevare şi o îmbogăţire a personalităţii, dacă valorile precedente mai persistă în răsturnare, în măsura în care nu erau pure iluzii. Dacă ele nu sînt păstrate, cădem în cealaltă parte şi trecem de la aptitudine la inaptitudine, de la adaptare la inadaptare. de la sens la nonsens şi chiar de la raţiune la tulburare mentală. Acest drum este primejdios. Orice lucru valoros este costisitor, iar dezvoltarea personalităţii trece printre lucrurile cele mai oneroase. Se pune problema de a te împăca cu tine însuţi, de a te lua în seamă ca pe una din cele mai importante sarcini, de a rămîne întotdeauna conştient de ceea ce faci şi de a avea constant în faţa ochilor cele mai echivoce din faptele tale există aici, într-adevăr, o sarcină care solicită totul din noi"'.
Chinezul se poate raporta în întregime In cultura sa. Dacă împrumută drumul cel lung. el face ceea ce este recunoscut ca fiind cel mai bun lucru pe care l-ar putea face. Dar occidentalul se confruntă cu autorităţile din domeniul intelectual, moral şi religios, presupunînd că el vrea într-adevăr să apuce pe acest drum. Iată de ce este infinit mai simplu să imiţi calea chineză şi să te descotorseşti de pisălogul european, sau. de ce nu. un lucru nu Ia fel de simplu: să cauţi drumul care duce înapoi la Evul Mediu european al Bisericii creştine şi să reclădeşti zidul care trebuie să-i separe pe adevăraţii creştini de sărmanii pagini şi de celelalte curiozităţi etnografice care locuiesc prinprejur . Flirtul estetic sau intelectual cu viaţa şi cu destinul îşi găseşte aici un sfîrşit brutal. Mersul spre o conştiinţă mai înaltă conduce în
27 "Totul din noi", nu numai ca efort şi concentrare ci, mai ales. ca exer
ciţiu de integrare a elementelor disociate ale personalităţii noastre. (N .Tr.)
28 Jung s-a străduit să o apuce pe ambele cărări: pe cea chinezească (Uw-
istă). ca şi pe cea creştină. (N. Tr.)
Dostları ilə paylaş: |