C. G. Jung Psihanaliza fenomenelor religioase

L 'Energetique psychique, trad. franc, Geneve, 1956.

²³ Aceasta este explicaţia pe care am propus-o pentru unele fenomene.

²⁴ Trebuie să trimit aici la studiile lui Frazer din "Creanga de aur"
privitoare la pericolele care ameninţă sufletul, şi la tabuuri.

²⁵ Putem observa acest fenomen, la o scară mai mică, dar nu mai puţin
clar. sub forma angoasei şi depresiei care preced anumite eforturi psihice par­
ticulare, ca de pildă un examen, o conferinţă, o întîlnire importantă, etc.

²⁶ Atunci cînd nigredo esteîdentificat cu putrefacţia, el nu se situează la
începutul operei [alchimice]: este cazul de pildă în seria de gravuri din
"Rosarium philosophorum" {Artis Auriferae, II, p. 254). La Mylius

150

151

(Philosophia Reformata, Franc fort. 1624, p. 116), nigredo apare tocmai în stadiul al cincilea al operei, concomitent cu "putrefactio, care este celebrat în i nbra purgatoriului ^putrefacţia qnae in umbra purgatorii celebrator"), iar mai departe (p. 118) găsim această frază care contrazice ceea ce precede: "Iar această înnegrire este începutul operei , indicele putrefacţiei", etc. ("Et haec denigralio este. operis initium, putrefactionis indicium...")

²⁷ Identitatea inconştientă este acelaşi lucru ca şi "participarea mistică" descrisă de Levy-Bruhl, Les fonctions mentales dans Ies societes inferieures, Paris, 1912.

Găsim o reprezentare simbolică a acestui moment sub forma tunetului care trăzneşte şi a 'naşterii din piatră" în studiu] meu despre procesul de indi-viduaţie, Gestaltungen des Unbewussten, ! 950, p. 206.

Este vorba de tema "tatăl necunoscut" frecventă în gnosticism. Cf. Wilhelm Bousset, op. cit., chap. II. p. 58-91.

³⁰ Compară cu viziunea lui Nicolas de Flue, în care un triplu izvor ţîşneşte într-un bazin pătrat. (M. B, Lavaud: Vie profonde de Nicolas de Flue, Fri-bourg, 1942, p. 67, şi Alban Stockli. Die Visionen des Seligen Bruder Klaus, Einsiedeln, 1933, p. 19.) Citim într-un tratat gnostic: "în al doilea Tată (a doua paternitate) se arată cei cinci arbori şi în mijlocul lor se află o masă (tpâ7ic^a). Pe această masă se arată un Verb fiu unic (A.yo<; uovoyevtic)". Cf.Charlotte Baynes: A Ccptic Gnostic Trealise contained in the Codex Bru-cianus - Bruce M. S. 96, Bodleian Library, Oxford (Cambridge, 1933, p. 70.) Cuvîntul ipâiieyz este forma prescurtata a lui TETpdjteCa, masă cu patru pi­cioare sau podium (vezi loc. cit., p. 71). Vezi privitor la acest subiect pasajul din Irineu: Adv. Haer., HI, 11, în care el compară "Evanghelia cu patru forme'¹, cu cei patru heruvimi din viziunea lui Ezechiel, cu cele patru puncte cardinale şi cu cele patru vuituri, "prin care s-a adeverit că cel care este autorul tuturor lucrurilor, verbul case tronează peste heruvimi şi conţine toate lucrurile, ne-a dat Evanghelia sub patra forme , aceea care este conţinută toată într-un spirit unic'". ("El quihus manifestum est, quoniam qui este om-nium artifex Verbuni, qui sedet super Cherubim et continet omnia, dedit no-bis quadriforme Evangelium, quod uno spiritu continetur".) Apropo de bu­cătărie, cf. Lavaud, op. cit, p. 66 şi A. Stockli, op. cit., p. 18. ■'' Nu este o afirmaţie metafizică, ci o constatare psihologică. ³² Apropo de această pasăre care poartă o ramură înflorită . a se vedea ravurile din Rosarium

³³ Arthur A valon, La Puissance du serpent, trad. franc. Lyon, 1959- p
243.

³⁴ Se ştie că tantra yoga descrie în fiinţa umană trei curente sau canale
(nădis) principale, unul care urcă pe partea dreaptă şi ajunge la ochiul drept
(solar), celălalt, pe partea stingă, la ochiul stîng (lunar), iar al treilea, numii
sushumna, situat în centru şi ajungînd la al treilea ochi. unde se operează uni­
rea celor două principii (N. Tr. s.)

³⁵ Se ştie că Freud întruchipează problema transferului din punctul de
vedere al unei psihologii personaliste, şi că el neglijează conţinuturile colec­
tive de natură arhetipală, caracteristice esenţei transferului. Aceasta se explică
prin atitudinea sa negativă binecunoscută vizavi de realitatea psihică a for­
maţiunilor arhetipale pe care le respinge ca "iluzie". Această prejudecată pro­
venind din viziunea sa despre lume îl împiedică să aplice cu rigoare prin­
cipiul fenomenologic, fără de care o explorare obiectivă a psihicului ar fi pur
şi simplu imposibilă. Maniera mea de a considera problema transferului in­
clude, lontrar a ceea ce se întîmplă la Freud, aspectul arhetipal care dă naş­
tere la o imagine diferită a fenomenului. Maniera raţională cu care tratea/ă
Freud această problemă este desigur perfect logică, în limitele care sînt cele
ale orientării pur personaliste, dar ea este insuficientă, atit pe planul practic
cit şi pe cel teoretic, pentru că ea nu ţine cont de adăugarea evidentă a facto­
rilor arhetipali..

³⁶ Raportul statistic dintre psihoza latentă şi cea manifestă pare a fi cam
acelaşi care există între cazurile de tuberculoză latentă şi cele de tuberculoză
manifestă.

³⁷ Violenta rezistenţă faţă de lichidarea raţională a transferului,
menţionată de Freud, vine adeseori din faptul că un transfer cu un conţinut
sexual deţine şi conţinuturi ale inconştientului colectiv care se opun intenţiei
de lichidare raţională. Sau se produce - atunci cînd separarea dorită [dintre
psihanalist şi pacient] a avut loc - o detaşare de inconştientul colectiv care se
resimte, cu timpul, ca o pierdere.

³⁸ Cf. Raymond Lull, "Testamentum", Bibliotheca Chemica Cunosa, 1. p.
790 şi urm., şi Michael Maîer, Symbol a aurea mensae duodecim nationum,
Francfort, 1617. p. 379 şi urm.

³⁹ Trad. rom., Teora, 1996.

⁴⁰ Sau recunoscut, păstrînd totodată "secretul", după cum o vroiau circum­
stanţele sociale. (N Tr. s.)

153

⁴¹ Cf. în această privinţă eseul meu: "Spiritul lui Mercur'" în Symbolik des
Geistes, Zurich, 1948.

⁴² Astfel se face că a doua parte din 'Aurora consurgens" {Artis auriferae,
1. p. 246 şi urm.) se încheie cu aceste cuvinte: "Et haec est probata medicina
Philosophorum, quam omni investiganti fideli et pio volenti praestare
dignetur Dominus noster Jesus Christus, qui cum Patre et Spiritu Sancto vivit
et regnat, Dens unus, per infinita seculorum secula. Amen", (Şi aceasta este
medicina încercată a filozofilor, acordată tuturor cercetătorilor sinceri şi pioşi
prin binecuvîntarea Domnului Nostru Isus Christos, care trăieşte şi îm­
părăteşte cu Tatăl şi Sfintul Duh. unul Dumnezeu, în vecii vecilor. Amin.)
Mai citim şi: "Qui humanitatis nostrae fieri dignatus est particeps, , Jesus
Christus, Filius tuus, Dominus noster: qui te cum vivit et regnat in unitate
Spiritus Sandi Deus per omnia saeaila saeculorum. Amen". (Cel care a
binevoit să se facă participant la umanitatea noastră, Isus Christos, Fiul tău
Doamne, care, fiind Dumnezeu, traiste şi împărăteşte cu tine în unitatea
Sfintului Duh, în vecii vecilor. Amin.)

⁴" Athanase Kircher, Uedipus Aegyptiacus. Roma, 1652, II, clas. X, cap. 5, p. 414. Există o legătură între acest text şi Tableta de Smarald (Cf. Julius 1-erdinand Ruska, Tabula Smaragdimi, berlin, 1931.)

⁴⁴ Rozeria Filozofilor spune (Artis auriferae, II, 230): "Et scias, quod
haec este longissima via, ergo patientia et mora sunt necessariae in nostro
magistero ". ("Să ştiţi că această cale este o cale foarte lungă şi că răbdarea şi
încetineala sînt necesare în lucrarea noastră".) Cf. "Aurora consurgens", I,
cap. X: "Tria sunt necessaria, videlicet patientia, mora et aptitudo instru-
mentorum". (Kalid Minor.) ("Trei lucruri sînt necesare, anume, răbdarea,
încetineala şi aptitudinea instrumentelor".)

⁴⁵ "Rosarium philosophorum"', Artis auriferae, II, p. 231. Ceea ce le apare
alchimiştilor sub "formă metalică", psihoterapeutului i se prezintă sub forma
omenească.

⁴⁶ Trebuie să subliniez aici în mod expres că nu mă ocup de metafizică şi
nu discut chestiuni religioase: eu fac psihologie. Oricare ar putea fi în sine