Capitolul I starea instanţei în anul 015 I. Activitatea instanţEI

Practica de casare în materie penală

La Judecătoria Târgu Secuiesc, numărul cauzelor penale soluţionate în anul 2015, s-a ridicat la cifra de 330 dosare, dintre care au fost atacate cu apel şi cu contestaţie un număr de 81 de cauze. Analiza practicii de casare s-a efectuat pe baza dosarelor restituite din căile de atac şi evidenţiate în registrul de practică de casare ţinut la nivelul judecătoriei.

În cursul anului 2015 s-au pronunţat un număr de 330 de sentinţe penale, comparativ cu un număr de 235 de sentinţe penale în anului 2014.

În ceea ce priveşte practica de casare, s-au înregistrat 81 cauze (comparativ cu 65 cauze în anul 2014), fiind atacate aşadar un număr de 81 de sentinţe, din care cu apel un număr de 68 de sentinţe, iar cu contestaţie -13.

Comparativ, în anul 2014 au fost atacate un număr de 65 hotărâri, din care cu recurs un număr de 18 hotărâri, iar cu apel – 39 de sentinţe, iar cu contestaţie – 8 sentinţe.

Astfel, în cursul anului 2015, numărul hotărârilor atacate raportat la numărul hotărârilor pronunţate a reprezentat un procent de 24,55%, iar în cursul anului 2014, numărul hotărârilor atacate raportat la numărul hotărârilor pronunţate a reprezentat un procent de 27,66 %. Se remarcă o scădere cu 3,11 % a numărului de cauze atacate, în contextul în care numărul de hotărâri pronunţate, a fost mai mare cu 95 , în anul 2015.

Din cele 81 de hotărâri atacate au fost desfiinţate un număr de 56 de hotărâri, din care 50 în apel şi 6 în calea de atac a contestaţiei, respectiv, au fost menţinute un număr de 25 de hotărâri.

Raportat la numărul soluţiilor atacate, 81, numărul hotărârilor desfiinţate, reprezintă un procent de 69,13%, iar raportat la numărul de soluţii pronunţate, reprezintă un procent de 16,97 %.

Comparativ cu anul 2014, când au fost desfiinţate un număr de 51 de hotărâri, din care o hotărâre a fost casată cu trimitere, în anul 2015, nu s-au înregistrat în materie penală cauze trimise spre rejudecare.

Faţă de anul precedent, au fost pronunţate cu 95 de hotărâri mai mult, au fost atacate cu 16 hotărâri mai mult, au fost desfiinţate cu 6 hotărâri mai mult, dar au fost menţinute cu 11 hotărâri mai mult.

Se remarcă o scădere a indicelui de casare faţă de anul 2014, cu 9,33 %, dacă ne raportăm la soluţiile atacate, şi cu 4,73 %, în cazul soluţiilor pronunţate.

Această scădere a indicelui de casare are drept cauză cristalizarea practicii judiciare în domeniu, în contextul schimbărilor radicale intervenite sub aspect legislativ în anul 2014, coroborată cu pregătirea continuă a judecătorilor, ceea ce a condus la o îmbunătăţire a actului de justiţie desfăşurat la nivelul judecătoriei noastre.

Privit în mod individual, pe fiecare dintre judecătorii care şi-au desfăşurat activitatea în anul 2015 la Judecătoria Târgu Secuiesc, comparativ cu anul 2014, trebuie arătat următoarele:

- pentru doamna judecător Forro-Fazakas Csilla Rita numărul hotărârilor desfiinţate a scăzut de la 23 la 20, nu s-au mai înregistrat casări cu trimitere, iar numărul hotărârilor menţinute a rămas constant, fiind în număr de 3;

- pentru domnul judecător Raicea Liviu numărul hotărârilor desfiinţate a crescut de la 11 la 16 hotărâri, fără casare cu trimitere, iar numărul hotărârilor menţinute a rămas constant- 5;

- pentru doamna judecător Kovacs Simona numărul hotărârilor desfiinţate a scăzut de la 17 la 4, fără casare cu trimitere, numărul hotărârilor menţinute fiind cu 5 mai multe ( 11 faţă de 6);

- pentru doamna judecător Buta Mihaela Carla, nu se poate face comparaţie cu anul precedent, când dosarele soluţionate de aceasta nu se întorseseră din calea de atac, însă din totalul de 16 hotărâri atacate, 10 au fost reformate în calea de atac, iar 6 au fost menţinute.

Principalele motive de nelegalitate şi netemeinicie pentru care s-au reformat şi casat cu trimitere hotărârile, au fost următoarele:

- reindividualizarea pedepsei principale şi a modalităţii de executare a pedepsei, de către instanţa de apel;

- omisiunea instanţei de fond de a dispune prelevarea de probe biologice, modalitatea de soluţionare a acţiunii civile, redimensionarea cheltuielilor judiciare acordate unei părţi civile;

- reindividualizarea măsurilor de supraveghere impuse inculpatului;

- omisiunea instanţe de fond de a dispune pedeapsă accesorie inculpatului, în condiţiile în care a stabilit o pedeapsă complementară;

- omisiunea instanţei de a indica numărul sentinţei şi a infracţiunii pentru care a fost aplicată amenda înlocuită cu închisoarea şi greşita obligare a inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat;

- greşita calificare a sesizării Biroului de executări penale, ca fiind contestaţie la executare, în loc de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere;

- reindividualizarea măsurii preventive de către instanţa de control judiciar;

- greşita obligare a contestatorului la plata cheltuielilor judiciare către stat, deşi i-a fost admisă contestaţia;

- aplicarea greşită a procedeului de contopire a pedepselor şi a pedepsei rezultante, reţinerea greşită a infracţiunii continuate în cadrul încadrării juridice;

- omisiunea de a se reţine în dispozitivul sentinţei a dispoziţiilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală;

- neaplicarea pedepsei complementare, a pedepsei accesorii, a omisiunii constatării perioadei de reţinere şi arestare preventivă, a omisiunii de a comunica hotărârea către ARR, a modului de stabilire a duratei termenului de încercare;

- omisiunea instanţei de fond de a scădea din pedeapsa aplicată a duratei arestării preventive din străinătate;

- achitare a inculpatului ca urmare a pronunţării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 363/07.05.2015;

- omisiunea instanţei de fond de a aplica una sau mai multe dintre obligaţiile prevăzute de art. 93 alin. 2 Cod penal, aplicarea fiind obligatorie;

- încheierea unui acord de mediere, între inculpat şi partea civilă, depus în apel;

- omisiunea de a se dispune confiscarea de la inculpat a sumei de bani reprezentând contravaloarea bunului folosit la comiterea infracţiunii.

I.3.2. Durata de soluţionare a cauzelor

În materie penală

Doamna judecător Kovacs Simona a soluţionat 103 de cauze, în medie, perioada de soluţionare calculată în zile a fost de 115,94. Din totalul de 103 cauze un număr de 63 cauze au fost soluţionate într-o singură şedinţă de judecată, iar în restul de 40 cauze fiind fixate mai multe termene de judecată. Media perioadelor în care au fost fixate termene de judecată este de 98,8 zile, a perioadei de pronunţare de 52,61 zile iar cea a redactării de 63,33 zile.

Doamna judecător Buta Mihaela Carla a soluţionat 67 de cauze, în medie, perioada de soluţionare calculată în zile a fost de 183,03. Din totalul de 67 cauze un număr de 26 cauze au fost soluţionate într-o singură şedinţă de judecată, iar în restul de 41 cauze fiind fixate mai multe termene de judecată. Media perioadelor în care au fost fixate termene de judecată este de 129,34 zile, a perioadei de pronunţare de 124,35 zile iar cea a redactării de 58,68 zile.

Domnul judecător Raicea Liviu a soluţionat 93 de cauze, în medie, perioada de soluţionare calculată în zile a fost de 193,88. Din totalul de 93 cauze un număr de 33 cauze au fost soluţionate într-o singură şedinţă de judecată, iar în restul de 60 cauze fiind fixate mai multe termene de judecată. Media perioadelor în care au fost fixate termene de judecată este de 127,92 zile, a perioadei de pronunţare de 111,37 zile iar cea a redactării de 82,51 zile.

Doamna judecător Forro Fazakas Csilla Rita a soluţionat 67 de cauze, în medie, perioada de soluţionare calculată în zile a fost de 106,74. Din totalul de 67 cauze un număr de 29 cauze au fost soluţionate într-o singură şedinţă de judecată, iar în restul de 38 cauze fiind fixate mai multe termene de judecată. Media perioadelor în care au fost fixate termene de judecată este de 100,18 zile, a perioadei de pronunţare de 83,48 zile iar cea a redactării de 23,26 zile.

Per instanţă, în medie, perioada de soluţionare calculată în zile a fost de 149. Din totalul de 330 cauze un număr de 151 cauze au fost soluţionate într-o singură şedinţă de judecată, iar în restul de 179 cauze au fost fixate mai multe termene de judecată.

Media perioadelor în care au fost fixate termene de judecată este de 114 zile;

Media perioadei de pronunţare este de 92 zile.

Media perioadei de redactare este de 56 zile.
În materie civilă

Doamna judecător Kovacs Simona a soluţionat 741 de cauze, în medie, perioada de soluţionare calculată în zile a fost de 93,21. Din totalul de 741 cauze un număr de 513 cauze au fost soluţionate într-o singură şedinţă de judecată, iar în restul de 228 cauze fiind fixate mai multe termene de judecată. Media perioadelor în care au fost fixate termene de judecată este de 82,69 zile, a perioadei de pronunţare de 85,04 zile iar cea a redactării de 8,17 zile.

Doamna judecător Buta Mihaela Carla a soluţionat 791 de cauze, în medie, perioada de soluţionare calculată în zile a fost de 116,67. Din totalul de 791 cauze un număr de 552 cauze au fost soluţionate într-o singură şedinţă de judecată, iar în restul de 239 cauze fiind fixate mai multe termene de judecată. Media perioadelor în care au fost fixate termene de judecată este de 68,78 zile, a perioadei de pronunţare de 98,32 zile iar cea a redactării de 18,35 zile.

Domnul judecător Raicea Liviu a soluţionat 730 de cauze, în medie, perioada de soluţionare calculată în zile a fost de 127. Din totalul de 730 cauze un număr de 507 cauze au fost soluţionate într-o singură şedinţă de judecată, iar în restul de 223 cauze fiind fixate mai multe termene de judecată. Media perioadelor în care au fost fixate termene de judecată este de 101 zile, a perioadei de pronunţare de 100 zile iar cea a redactării de 27 zile.

Doamna judecător Forro Fazakas Csilla Rita a soluţionat 672 de cauze, în medie, perioada de soluţionare calculată în zile a fost de 162,33. Din totalul de 672 cauze un număr de 521 cauze au fost soluţionate într-o singură şedinţă de judecată, iar în restul de 151 cauze fiind fixate mai multe termene de judecată. Media perioadelor în care au fost fixate termene de judecată este de 107,60 zile a perioadei de pronunţare de 100,60 zile iar cea a redactării de 61,77 zile.

Per instanţă, în medie, perioada de soluţionare calculată în zile a fost de 106,56. Din totalul de 2120 cauze un număr de 1798 cauze au fost soluţionate într-o singură şedinţă de judecată, iar în restul de 322 cauze au fost fixate mai multe termene de judecată.

Media perioadelor în care au fost fixate termene de judecată este de 170,53 zile;

Media perioadei de pronunţare este de 97,68 zile.

Media perioadei de redactare este de 8,89 zile.

Datele arătate la acest punct rezultă din cele două tabele anexă.

I.3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare

Se pune un accent deosebit pe unificarea practicii judiciare, fiecare judecător urmărind permanent soluţiile instanţelor de control judiciar.

Sunt efectuate întâlniri săptămânale, pe marginea discutării tuturor problemelor ce ar duce la implementarea unei practici unitare.

Toţi cei patru judecători au participat la seminariile desfăşurate în cadrul Curţii de Apel Braşov.

Se consultă şi se prelucrează lunar practica judiciară la care avem acces prin sistemul EMAP.
1.3.4. Soluţiile pronunţate în anul 2015 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, motivele care au determinat adoptarea acestora şi impactul asupra sistemului judiciar.

Dintre soluţiile pronunţate în anul 2015 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi care au impact asupra sistemului nostru judiciar, amintim:

- două cauze în materia dreptului la proprietate din 3 martie 2015 şi anume cauzele Toscuta si alţii impotriva României  şi cauza Trofim impotriva României. 

Judecătorii europeni au constatat încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie, privind dreptul la proprietate, conform căreia "Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in condiţiile prevăzute de lege si de principiile generale ale dreptului internaţional. Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinţa bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii, sau a amenzilor".

-cauza Zaieţ împotriva României, din 24 martie 2015, în care Curtea a constatat o ingerinţă în dreptul reclamantei la respectarea vieţii sale de familie, garantat de art.8 din Convenţie. S-a constatat încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie. (Anularea adopţiei după 31 de ani de când aceasta se încheiase, la cererea surorii adoptatei);
-cauza Monory împotriva României, în care s-a statuat conformarea autorităţilor tuturor obligaţiilor impuse de art.7 şi art.11 din convenţia de la Haga, cu privire la luare tuturor soluţiilor chiar şi extrajudiciare pentru prevenirea de noi pericole pentru copil sau de pagube pentru părţile interesate şi soluţionarea cererii de înapoiere copil răpit de părintele căreia nu i-a fost încredinţat, într-un termen de 6 săptămâni.

Soluţia Curţii europene a Drepturilor Omului a fost constatarea încălcării dreptului la viaţa de familie, protejat prin art.8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, ca urmare a faptului că autorităţile Române nu au acordat sprijin suficient reclamantului pentru încredinţarea copilului său minor, aflat în România, împreună cu mama acestuia.

-cauza Cutan contra României publicat din 2 decembrie 2014, prin care s-a statuat că potrivit principiului nemijlocirii, într-un proces penal hotărârea trebuie luată de judecătorii care au fost prezenţi la procedură şi la procesul de administrare a probelor. În speţă, Curtea a constatat că schimbarea completului de judecată care nu l-a ascultat pe reclamant şi pe martori echivalează cu privarea reclamantului de dreptul la un proces echitabil, fiind încălcată art. 6 din Convenţie.

-cauza Mateiuc împotriva României din 28 aprilie 2015 cu privire la folosirea în procesul penal a declaraţiei unui coinculpat dat în faţa organelor de poliţie, în lipsa unui avocat, s-a stabilit că nu constituie motiv de încălcare al art. 6 paragraful 1 din Convenţie,

-cauza Pruteanu împotriva României, s-a stabilit încălcarea art. 8 din Convenţie, datorită atingerii dreptului reclamantului la respectarea vieţii private ca urmare a înregistrării convorbirilor sale telefonice. În speţă s-a pus în discuție dreptul la viață privată al unui terț ale cărui convorbiri sunt interceptate în temeiul unui mandat emis de judecător pe numele altei persoane.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât că, pentru ca astfel de interceptări să fie conforme cu art. 8 al Convenţiei (dreptul la respectul vieţii private), terțul trebuie să poată exercita un ”control efectiv” asupra interceptărilor, chiar și a posteriori, în ceea ce priveşte legalitatea lor, dar și în ceea ce priveşte posibilitatea de a solicita ştergerea înregistrărilor.

I.3.5. Pregătirea profesională a judecătorilor şi a grefierilor

În ceea ce priveşte formarea profesională, în cursul anului 2015, atât judecătorii cât şi personalul auxiliar de specialitate au participat la seminariile profesionale organizate atât la nivel centralizat cât şi la nivel descentralizat.

Judecătorii au participat la seminariile organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, Curtea de Apel Braşov, Curtea de Apel Târgu Mureş în colaborare cu Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş, Baroul Mureş şi Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureş.

De asemenea, judecătorii au participat la seminariile organizate la Curtea de Apel Braşov pe probleme de practică neunitară.

În cadrul şedinţelor de învăţământ profesional planificate lunar aceştia şi-au susţinut propriile referate

Participarea judecătorilor la programele de formare profesională continuă organizate în cursul anului 2015, va fi evidenţiată mai jos, după cum urmează:

În data de 16.03.2015 doamna judecător Forro Fazakas Csilla a participat la seminarul cu tema”Noul Cod penal” organizat la sediul Curţii de Apel Braşov.

În perioada 27-28.04.2015 doamna judecător Kovacs Simona a participat la seminarul cu tema „Noul Cod de procedură penală” organizat la sediul Curţii de Apel Braşov.

În data de 08.05.2015 judecătorii Kovacs Simona şi Buta Mihaela Carla au participat la seminarul cu tema „Răspunderea civilă delictuală” organizat la sediul Curţii de Apel Braşov.

La seminarul din 11-12.05.2015 organizat la sediul Curţii de Apel Braşov cu tema „Managementul judiciar şi comunicare” a participat doamna judecător Forro Fazakas Csilla.

La seminarul din 08-09.06.2015 organizat la sediul Curţii de Apel Braşov cu tema „Noul Cod de procedură civilă” a participat domnul judecător Raicea Liviu.

În perioada 24-25.09.2015 doamna judecător Kovacs Simona a participat la seminarul cu tema „Noul Cod civil” organizat la sediul Curţii de Apel Braşov.

La seminarul din 20.11.2015 cu tema „Comunicarea în instanţă” organizat la sediul Curţii de Apel Braşov a participat doamna judecător Forro Fazakas Csilla.

La conferinţa comună organizată de Curtea de Apel Târgu Mureş în colaborare cu Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş, Baroul Mureş şi Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureş, ce a avut loc în data de 13.11.2015 la Târgu Mureş, a participat doamna judecător Forro Fazakas Csilla.

Judecătorii Forro Fazakas Csilla şi Buta Mihaela Carla au participat la seminarul din data 04.12.2015 organizat la sediul Curţii de Apel Braşov cu tema „Etică şi deontologie profesională”.
Grefierii acestei instanţe au participat la seminariile organizate în cadrul instanţei, sub coordonarea judecătorului delegat, precum şi la seminariile organizate la sediul Curţii de Apel Braşov.

La seminarul din data de 22.05.2015 cu tema „Statistică – STATISECRIS” organizat la sediul Curţii de Apel Braşov a participat Gavay-Gall Anna Maria şi Balazs Laszlo.

La seminarul din 30.09.2015 cu tema „Drept procesual penal – Separarea funcţiilor judiciare – Judecătorul de drepturi şi libertăţi” organizat la Curtea de Apel Braşov au participat Cîrstian Edit şi Bakcsi Olga Elisabeta.

La seminarul din 01.10.2015 cu tema „Drept procesual penal – Camera preliminară. Judecata în procesul penal” organizat la Curtea de Apel Braşov au participat Nagy Elena Cecilia, Voiculescu Monika.

La seminarele din 05 şi 06.11.2015 cu tema „Drept procesual civil – Proceduri specialel” organizat la Curtea de Apel Braşov au participat Voiculescu Monika, Nagy Elena Cecilia, Pascu Edith Susana şi Cseh Eva.
CAPITOLUL II
PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE CU IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII SISTEMULUI JUDICIAR ÎN ANUL 2014
În cursul anului 2015 au intervenit următoarele măsuri legislative care au fost de imediată aplicare:

1. Decizia nr. 363 din 07.05.2014 a Curţii Constituţionale prin care s-a dezincriminat infracţiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005, pentru motivul că art.6 din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale a fost declarat neconstituţional integral.

Consecinţa acestei decizii a fost achitarea inculpaţilor în baza art. 16 lit. b) Cod procedură penală, cu lăsarea ca nesoluţionată a acţiunii civile formulate de Stat prin Agenţia Naţională de administrare fiscală.

În cauzele soluţionate nedefinitiv s-a invocat pe calea apelului necesitatea achitării, iar în cauzele soluţionate definitiv s-a formulat de către inculpat cerere de revizuire, în baza art. 453 alin.1 pct. f coroborat cu art.456 C. proc pen.

2. Decizia nr. 19/2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recursul în interesul legii, prin care s-a statuat că procedura prevăzută de art. 1050 şi urm. Cod procedură civilă pentru uzucapiune se aplică doar uzucapiunilor întemeiate pe noul Cod civil (judecată fără pârât când proprietarul tabular este decedat fără moştenitori sau cu moştenitori necunoscuţi, publicitate timp de 6 luni şi obligativitatea depunerii actelor prevăzute de art. 1050 Cod procedură civilă).

Consecinţa a fost că în cauzele aflate pe rolul instanţei având ca obiect uzucapiunile întemeiate pe Decretul – Lege nr. 115/1938 s-a fixat termen de judecată pentru ca după publicitatea efectuată timp de o lună (art. 130 din Decretul – Lege nr.115/1938) să se poată trece la administrarea probelor şi judecată. De asemenea, nu s-au mai solicitat toate actele prevăzute de art. 1050 Cod procedură civilă. Dacă proprietarul tabular a decedat fără moştenitori sau cu moştenitori necunoscuţi, cauza se poate judeca fără pârât.

În cauzele având ca obiect uzucapiuni întemeiate pe vechiul Cod civil s-a solicitat reclamantului să indice pârâtul şi nu s-a mai efectuat nici o publicitate.

3. S-a majorat venitul minim pe economia naţională, potrivit HG nr. 1091/2014, publicată in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 902 din 11 decembrie 2014. în două tranşe şi anume începând cu data de 1 ianuarie 2015, salariul minim pe economie a crescut la suma de 975 de lei lunar, iar de la data de 1 iulie 2015 de la 975 lei la 1050, ceea ce a cauzat cereri de majorare a pensiei de întreţinere.

4. S-a reglementat listingul ca mijloc de probă, în sensul că în Noul Cod de procedură penală se renunţă la enumerarea limitativă a mijloacelor de probă, revenindu-se la principiul libertăţii probelor consacrat de Codul de Procedură penală de la 1936, prin prevederea faptului că pot fi folosite în cadrul procesului penal „orice mijloace de probă care nu sunt interzise de lege”..

5. Prin hotărârea CSM nr. 1375/17.12.2015, s-a adoptat noul Regulament de ordine interioară al instanţelor de judecată, care a adus clarificări în domeniul registrelor instanţei, al repartizării aleatorii, al programării permanenţei, al compartimentelor instanţei.

Astfel, în ce priveşte registrele instanţei, ele cu unele excepţii se ţin în format electronic, adăugându-se în plus registrul pentru mijloace materiale de probă (util pentru că permite transpunerea de pe un an pe altul reportarea, fără să fie necesară transcrierea manuală), registrul ordinelor de protecţie (util pentru că numărul cauzelor cu acest obiect a sporit, având un mod aparte de punere în executare prin comunicări la organele de poliţie, prin durata anume pentru care sunt pronunţate ordinele de restricţie), al protestelor.

În cazul unor registre, s-a hotărât ţinerea doar pe suport de hârtie fiind vorba de registrul de evidenţă a sesizărilor privind supravegherea tehnică, registrul de evidenţă a cererilor de încuviinţarea percheziţiilor şi registrul de evidenţă privind măsurile preventive dispuse în cursul urmăririi penale ori în camera preliminară şi în cursul judecăţii, registrul privind confiscarea, registrul de evidenţă şi punerea în executare a hotărârilor penale, registrul privind amânarea sau întreruperea executării pedepselor privative de libertate şi a măsurii educative a internării minorului într-un centru educativ ori într-un centru de detenţie şi alte registre ce se ţin de biroul de executări penale.

CAPITOLUL III

INDEPENDENŢA ŞI RĂSPUNDEREA JUDECĂTORILOR
III.1. Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a personalului auxiliar

Cazurile de răspundere disciplinară sunt prevăzute de art. 98 din Legea nr.303 din 2004, referindu-se la răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor.

Cazurile de răspundere disciplinară a personalului auxiliar este reglementată de art. 82 şi urm. din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.

Aceste dispoziţii legale au fost respectate de judecătorii şi personalul auxiliar al instanţei, lucrările fiind efectuate potrivit procedurii şi regulamentului, în termenele prevăzute, cu respectarea cerinţelor calitative.

Atitudinea faţă de justiţiabili a fost corespunzătoare, fiind manifestată în acest mod atât în sala de judecată cât şi în cadrul compartimentelor instanţei.

Conduita judecătorilor şi a personalului auxiliar a respectat codul deontologic, obligaţia de respect faţă de justiţiabili, obligaţia de confidenţialitate, imparţialitatea şi independenţa judecătorilor.

În materie civilă s-au formulat cereri de abţinere pentru cazurile de nulitate absolută prevăzute de art. 41 Cod procedură civilă, legate de faptul că judecătorul pronunţase anterior în cauză, înainte de trimiterea spre rejudecare. În aceste situaţii s-au admis cererile de abţinere dacă judecătorul s-a pronunţat anterior pe fond.

De asemenea, s-au formulat cereri de abţinere pe motivul că judecătorul şi-a spus anterior părerea, fiind cauze cu obiect asemănător sau parţial tranşat anterior sau cauze în care intervenea chiar autoritatea de lucru judecat. S-a lămurit aspectul că a-şi spune părerea anterior se referă la cu totul alte situaţii şi nu s-au mai formulat cereri de abţinere pe acest motiv.

S-au mai formulat cereri de abţinere pe motivul că judecătorul este în relaţii de prietenie cu partea, care ar pute apune la îndoială imparţialitatea sa, cereri de abţinere acre au fost admise.

Cererile de recuzare formulate de părţi pentru diverse motive au fost respinse, ca fiind străine de natura cauzelor de recuzare.

Permanenţa a fost organizată săptămânal, iar din iunie 2015 s-a organizat pe zile, iar pentru materia drepturilor şi libertăţilor şi pentru situaţiile temeinice care împiedică judecătorul să participe la judecată (cereri formulate după program, în zile nelucrătoare, în perioada concediului de odihnă, etc.) programarea s-a realizat pe zile prin participarea unui singur judecător, ceilalţi trei asigurând permanenţa prin rotaţie.

Atunci când judecătorul de permanenţă a intrat în cauze în locul judecătorului titular al completului s-a respectat principiul nemijlocirii în ce priveşte probele esenţiale ale cauzei, potrivit Hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului din 2 decembrie 2014 pronunţată în Cauza Cutean împotriva României.

În fiecare caz de înlocuire a judecătorului cauzei a fost întocmit proces verbal ataşat la dosar şi la mapa privind modificările intervenite cu privire la compunerea completelor de judecată.

În anul 2015 nu au fost cazuri de angajare a răspunderii disciplinare a judecătorilor sau personalului auxiliar. Nu au avut loc abateri disciplinare.

III.2 Răspunderea penală a judecătorilor şi personalului auxiliar

În anul 2015 judecătorii sau personalul auxiliar al instanţei nu au fost în situaţii de natură a atrage răspunderea lor penală.

CAPITOLUL IV
ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI EUROPEAN ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ
Dispoziţiile din tratatele la care România este parte sunt obligatorii şi se aplică cu prioritate faţă de dispoziţiile din legislaţia internă care sunt în contradicţie cu acestea (art. 3 şi 4 din Codul de procedură civilă).

Prin adresarea întrebărilor preliminarii instanţei europene, prin aplicarea dispoziţiilor comunitare transpuse în dreptul intern sau prin preluarea lor în urma interpretărilor date, prin respectarea drepturilor stabilite în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, din prisma deciziilor Curţii Europene a Drepturilor Omului, instanţa are un rol unificator al spaţiului naţional faţă de spaţiul european.

Prin corelarea permanentă a dispoziţiilor legale interne cu cele comunitare, se respectă garanţiile proporţionalităţii între interesul general şi cel privat, raportat la necesitatea măsurilor într-un stat de drept.

În ceea ce priveşte cooperarea judiciară internaţională, s-a aplicat decizia – cadrul, atât în materie civilă, cât şi penală.

Prin intermediul instanţei s-au efectuat comunicări, notificări, în calitate de stat solicitat.

S-au efectuat comisii rogatorii în state ale Uniunii Europene, în calitate de instanţă solicitantă.

S-au recunoscut hotărâri străine, atât pentru sancţiuni penale, cât şi contravenţionale.

CAPITOLUL V
RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ
În anul 2015 instanţa a cooperat eficient cu toate instituţiile cu care este în legătură.

Cu Baroul de Avocaţi instanţa a avut o cooperare bună, caracterizată prin îndeplinirea reciprocă a cererilor fiecăreia din cele două entităţi.

în ce priveşte îndeplinirea solicitărilor instanţei de desemnare a avocaţilor din oficiu, cu respectarea dispoziţiilor art. 385 Cod procedură penală care prevede desemnarea câte unui avocat separat în cazul mai multor inculpaţi. De asemenea, s-a clarificat în materie penală că este suficient să se solicite o delegaţie avocaţială pentru faza camerei preliminare şi una pentru faza judecăţii. Separat se solicită în cazul măsurilor preventive.

În hotărârile pronunţate în materie penală, cât şi în materia ajutorului public judiciar prin asigurarea asistenţei, cât şi în materia ordinelor de protecţie, s-a menţionat avansarea onorariului desemnat din oficiu din fondul Ministerului Justiţiei, avocaţii încasând onorariul pe baza referatelor întocmite şi semnate de judecătorul cauzei.

Avocaţii au exercitat cu profesionalism asistenţa în cauze, au asigurat prezenţa la timp, au îndeplinit obligaţiile procedurale ce le reveneau, solicitările de a se lăsa cauza la a doua strigare au fost respectate, atât instanţa cât şi avocaţii conlucrând pentru buna îndeplinire a justiţiei.

A avut loc lămurirea aspectului legat de onorariul curatorilor speciali desemnaţi în baza art. 58 din Codul de procedură civilă.

S-a concluzionat că acest onorariu nu poate fi asimilat celor prevăzute pentru asistenţa acordată în cadrul ajutorului public judiciar, nici celor prevăzute pentru asistenţa din oficiu în materie penală.

Cu Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Secuiesc instanţa a avut o cooperare bună, caracterizată prin participarea Parchetului la şedinţele de judecată în cauzele prevăzute de lege, prin comunicarea minutelor şi a hotărârilor de către instanţă, prin soluţionarea la timp şi în termenul prevăzut de lege a urgenţelor în materia drepturilor şi libertăţilor.

Raporturile instanţei cu experţii judiciari au fost pozitive, fapt ce a condus la soluţionare cu celeritate ale cauzelor în care s-a impus numirea de experţi.

În anul 2015 din partea mass – mediei nu a fost depusă nici o solicitare de studierea vreunui dosar.

Nu au fost semnalate nemulţumiri în privinţa calităţii relaţiilor cu justiţiabilii.

CAPITOLUL VI

CONCLUZII
În cursul anului 2015 ne-am însuşit criticile Curţii de Apel Braşov, respectiv ale d-lui preşedinte al Tribunalului Covasna, şi am depus toate eforturile pentru eliminarea greşelilor sesizate şi îmbunătăţirea calităţii activităţii.

Printr-o comunicare permanentă între cei patru judecători din cadrul instanţei şi prin referatele lunare am reuşit să ne ţinem la curent cu practica CEDO şi cea a instanţelor superioare.

În pofida creşterii numărului de dosare înregistrate am reuşit să obţinem o operativitate mărită faţă de anii precedenţi dublată de o îmbunătăţire a indicelui de calitate în condiţiile creşterii semnificative a numărului de cauze şi a numărului de hotărâri pronunţate.

În efortul de a soluţiona cu celeritate cauzele aflate pe rolul acestei instanţe se remarcă şi faptul că avem o singură cauză solicitată recent de a fi repus pe rolul instanţei, cu o vechime mai mare de 5 ani.

De asemenea se remarcă din partea întregului colectiv dorinţa de îmbunătăţire a întregului act de justiţie înfăptuit la Judecătoria Târgu Secuiesc.
12 ianuarie 2016

PREŞEDINTE

FORRO FAZAKAS CSILLA