Carol davila

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 3.86 Mb.
səhifə2/54
tarix26.08.2018
ölçüsü3.86 Mb.
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   54

Virusuri neclasificate: agentul Delta - viroid, virus defectiv - care prodice hepatita D



CHLAMIDII

• genul Chlamydia - familia Chlamydiaceae, ordinul II Chlamydiales;

- parazitism strict intracelular;

- au ambii acizi nucleici - ARN şi ADN;

- dimensiuni mari - 250-500 nm;

- sensibilitate la antibiotice: tetraciclină, cloramfenicol;

- antigene RFC, specifice de grup

- peptidoglican caracteristic peretelui bacterian;

- gram-negative, cu caractere între virusuri şi bacterii;

- 2 specii - chlamydia psittaci: Ornitoza; Psitacoza; pneumonii severe la păsări şi animale;

- c. trachomatis mai multe serotipuri: trahom, uretrită cu incluzii, limfogranulomatoză benignă veneriană, pneumonie la sugari.

MICOPLASME

- 4 tipuri umane, 15 specii:

• ordinul Mycoplasmatales familia Mycoplasmataceae gen Mycoplasma

Mycoplasma pneumoniae este patogenă la om.

• gen Ureaplasma - specia urealiticum produce uretrite şi infecţii genitale feminine;

• familia Acholeplasmataceae, specia laidlawii fac parte din microflora saprofită normală la om, şi sunt microorganisme mici de 150 nm, pleomorfe, nu au perete celular, au rezistenţă la beta-lactamine, sunt sensibile la tetracicline şi macrolide; se evidenţiază cu coloraţia GIEMSA.



RICKETTSII

Ocupă o poziţie intermediară între virusuri şi bacterii, sunt pleomorfe (bacilare, sferoidale, halteră), cu perete bacterian şi enzime, cu diametrul de 300-1000 nm, au parazitism intracelular obligatoriu asemănător virusurilor. Se transmit prin artropode.

Familia Rickettsiaceae are 3 genuri:

- gen Rickettsia - R. Prowazekii (tifosul exantematic), R. mooseri, akari, conori, orientalis;

- gen Coxiella - burneti - febra Q;

- gen Rochalimaea - quintana.



BACTERII

Sunt organisme unicelulare - genul Procaryotae, clasificate în părţi, ordine, familii, genuri, specii, după următoarele criterii:

configuraţie-coci, bacili, forme curbate;

proprietăţi tinctoriale: gram pozitiv - (GP), gram negativ - (GN), acidorezistenţi;

tolerenţa la oxigen: aerobi, anaerobi, facultativ aerobi sau anaerobi;

morfologic: coci-sferici, bacili - bastonaşe, spirochete - spiralate.



CLASIFICAREA BACTERIILOR (Tabel 1.7 - I, II, III)




TABEL 1.7 Clasificarea bacteriilor patogene la om (I)







Coloraţia Gram

Parte şi ordin

Familie

Gen şi specie

Boala produsă la om







pozitiv

Coci

MICROCOCCACEAE (aerobi)

Staphylococcus

(s. aureus)

(s. coagulazo-negativ)

(s. epidermidis)



abcese, septicemii, şoc toxic

endocardite

infecţii

nosocomiale















STREPTOCOCCACEAE

Streptococcus

(s. pyogenes)

(s. agalactiae)

(s. pneumoniae)

Enterococus

(s. faecalis)



angine, scarlatină,

şoc toxic

meningite neonatale

pneumonii, meningite

endocardite














PEPTOCOCCACEAE (anaerobi)

Peptococcus

Peptostreptococcus



septicemii postabostum







negativ

Coci

NEISSERIACEAE (aerobi)


Neisseria (meningococ)

(gonococ)



meningită

gonoree














VEILLONELLACEAE (anaerobi)

Veillonella parvula

plăgi infectate




TABEL 1.7 Clasificarea bacteriilor patogene la om (II)

Coloraţia Gram

Parte şi ordin

Familie

Gen şi specie

Boala produsă la om

Pozitiv

Bacili

PROPIONIBACTERIACEAE (aerobi)

Corynebacterium diphteriae (aerob)

difteria







BACILLACEAE (spori)

Bacillus anthracis (aerob)

antrax










Clostridium-Tetani (anaerobi)

tetanos










Clostridium Perfringens

gangrena gazoasa










Clostridium Botulinum

botulism










Clostridium Difficile

colita pseudomembranoasă







LACTOBACILLACEAE (aerobi)

Listeria Monocytogenes

meningita neonatală










Erysipelothrix Rhusiopathiae

rujetul porcului

Negativ

Bacili

PSEUDOMONADACEAE

Pseudomonas aeruginosa

i. nosocomiale










Brucella abortus, melitensis

bruceloza










Francisella tularensis

tularemia










Bordetella pertussis

tusea convulsivă







LEGIONELLACEAE

(aerobi)


Legionella pneumophila

legioneloza

pneumonii









ENTEROBACTERIACEAE (aerobi, facultativ anaerobi)

Escherichia coli, Citrobacter, Salmonella, S. typhi, Shigella, Klebsiella, Enterobacter, Haffnia, Serratia, Proteus mirabilis, Yersinia, Aeromonas, Providencia

boli digestive, urinare, septicemii

i. nosocomiale

pneumonii





TABEL 1.7 Clasificarea bacteriilor patogene la om (III)

Coloraţia Gram

Parte şi ordin

Familie

Gen şi specie

Boala produsă la om

Negativ




VIBRIONACEAE (aerobi, facultativi anaerobi)

Vibrio cholerae, parahaemolyticus

holera

toxiinfecţii alimentare









PASTERUELLAE

Pasteurella multocida

Haemophilus influenzae



boală după muşcătura de pisică

meningite

pneumonii





Bacterii spiralate

SPIRILLACEAE

Spirillium, Campylobacter jejuni şi Fetus

Helicobacter pylori



diaree infantilă

septicemii neonatale

ulcer gastric








BACTERIODACEAE (anaerobi)

Bacteroides fragilis

Fusobacterium

Leptotrichia

Prevotella melaninogenica



infecţii odontogene

Pozitiv

Actinomicete

ACTINOMYCETACEAE

Actynomices israelii (anaerob)

actinomicoza








MYCOBACTERIACEAE (acido-alcoolo-rezistenţi)

Mycobacterium tuberculosis, avium, intracellulare;

M. leprae



tuberculoza

infecţii în SIDA

lepra








SPIROCHAETACEAE

Treponema pallidum

Leptospira interrogans

Borrelia burgdorferi


lues

leptospiroze

boala Lyme




Coci gram-pozitivi (GP) - aerobi şi facultativ anaerobi.

Familia Micrococcaceae - gen Staphylococcus: stafilococ auriu, stafilococ coagulazo-negativ, sau stafilococ alb, s. epidermidis, s. saprophiticus;

Familia Streptococcaceae - gen Streptococcus şi Leuconostoc: - streptococ beta-hemolitic grup A; streptococi grup B, C, D, G; streptococi orali: s. salivarius - grup viridans, s. mutans, s. sanguis; s. pneumoniae - pneumococ; s. Bovis - grup D;

gen Enterococcus: faecalis, faecium, durans, avium.

Coci GP anaerobi

Familia Peptococcaceae - gen Peptococcus: Sarcina, Peptostreptococcus.

Coci gram-negativi (GN) şi cocobacili GN aerobi

Familia Neisseriaceae - gen: Neisseria: meningococ şi gonococ, Branhamella catarrhalis;

- Moraxella, Acinetobacter.



Coci GN - anaerobi

Familia Veillonellaceae - gen - Veillonella - plăgi infectate;

Clasificarea bacililor după E. Pilly, (1997)

Bacili GP aerobi, facultativ anaerobi - B anthracis, B. cereus, C. diphteriae, E. rhusiopatiae, L.monocytogenes, N. asteroides.

Bacili GP anaerobi - A. israelii, C. perfringens, C. tetani, C. botulinum, C. difficile, Lactobacillus, Propionibacterium acnes, Eubacterium.

Bacili GN aerobi care fermentează lactoza /glucoza (L/G); E. coli, (ECEC, ECET, ECEH), P. mirabilis, S. typhi, para A, para B, para C, STM, S. Enteritidis, Shigella, Klebsiella, Enterobacter, Citrobacter, Serratia, Providencia, Yersinia, Aeromonas, Vibrio;

Bacili GN aerobi care nu fermentează L/G - Pseudomonas, B. cepacia, S. maltophila, Acinetobacter;

alţii: Brucella, Pasteurella, B. pertussis, Legionella, Campylobacter;

Bacili GN aerobi care fermentează L/G - exigenţi: Haemophilus, Actinobacillus, Capnocytophaga, Eikenella.

Bacili GN anaerobi Bacterioides sp. (fragilis), Prevotella sp. Fusobacterium sp. (nucleatum, necrophorum).

Bacterii spiralate şi incurbate:

Familia Spirillaceae - gen Spirillium: Campylobacter jejuni, fetus;

Familia Spirochaetaceae - gen Treponema: Borrelia, Leptospir;

Actinomicete:

Familia Actinimycetaceae - gen Actinomyces: israelii;

Familia Mycobacteriaceae - gen Mycobacterium: tuberculosis (BK), avium, intracellulare;

Familia Nocardiaceae - gen Nocardia;

Familia Streptomycetaceae - gen Streptomyces;

Familia Micronosporonaceae
BACTERII EMERGENTE

Genul Bartonella s-a îmbogăţi cu 2 specii (emergente), patogene pentru om: B. henselae şi B. elisabethae (1994).



Manifestările clinice (Bartoneloza) cuprind sindroame diverse corelate cu statutul imunitar al pacientului de la limfadenopatii, la boli de sistem. La imunocompetenţi infecţia cu B. Henselae (B.H.) este reprezentată de boala "ghearelor de pisică", pe când bolnavii imunocompromişi (SIDA, t. imunosupresoare, alcoolism cronic) prezintă: boli sistemice (bacteriemii, endocardite, angiomatoză bacilară = neoplazie a ţesuturilor microvasculare ale pielii, leziuni extracutanate, pelioză hepatică); boli ale SNC - la bolnavii cu encefalopatie SIDA, în cadrul unei boli sistemice.

Boala "ghearelor de pisică" (limforeticuloza benignă de inoculare) apare la copii şi adulţi tineri (80%) cu o papulă eritematoasă la locul de inoculare, limfadenopatie, febră, astenie, cefalee. Complicaţiile includ abcese hepatice, splenice, encefalopatii, nevrite ale nervilor cranieni sau periferici, sindromul oculo-glandular Parinaud, pneumonii, pleurezii, osteomielită. În SUA incidenţa se ridică la 9.,3/100.000 locuitori, sezonalitate de toamnă şi iarnă.

Genul Bartonella a apărut prin contopirea genului ROCHALIMAEA cu B. baciliformis, sunt microorganisme Gram negative, cultivă pe medii aerobe, îmbogăţite cu sânge, în prezenţa CO2 (50%). Se transmit prin vectori (păduchi, purici).

FUNGI PATOGENI

- ciuperci, micete - 50 specii patogene şi condiţionat patogene la om;

- genul Candida, Histoplasma capsulatum Cryptococcus neoformans, Torula hystolitica, Coccidioides immitis, Actinomyces israelii, genul Nocardia, genul Aspergillus;

- micoze - superficiale - gen Mycrosporum, Epidermophyton, Trichophyton;

- profunde - sistemice: Histoplasma capsulatum;

PROTOZOARE

• microorganisme unicelulare

- rizopode - Entamoeba histolytica;

- flagelate - Leishmania, Trypanosoma, Trichomonas vaginalis, Giardia lamblia

- ciliate - Balantidium coli

- sporozoare - gen Plasmodium (malaria umană), Babesia, Toxoplasma gondii, Isospora, Cyptosporidium;



Pneumocystis carinii.

METAZOARE

• organisme multicelulare (viermi): Trichinella spiralis

- trematode - Schistosma, Ancylostoma duodenalis, Necator americanus (ankilo-stomiaza);

- nematode Strongyloides;

- cestode - Taenia - cisticercoza.

PARAZIŢII EMERGENŢI

În ultimii ani au fost descrişi următorii paraziţi emergenţi:



Isospora belli produce diareea turiştilor; în SIDA - diaree apoasă, profuză, cu pierdere în greutate, crampe, dureri abdominale, subfebrilitate, cu evoluţie luni, ani.

Cyclospora cayetanensis produce diareea turiştilor; în SIDA cu evoluţie de la 7-8 săptămâni la 4 luni.

Toxoplasma gondii - în SIDA produce encefalită, cu recăderi; febră, limfadenopatii, limfocitoză persistentă - boală sistemică.

Microsporidiile (1985) sunt responsabile de 70% din diareile din SIDA; diaree cronică cu SDA 10%, zeci de luni cu mortalitate 56%; la un număr de limfocite CD4 < 100/ml. De asemenea produc keratite, sinuzite, conjunctivite, hepatite, peritonite, miozite, afectare SNC, nefrite.

Cryptosporidium infestează apa potabilă.

ACŢIUNI PATOGENE ALE AGENŢILOR MICROBIENI

Bacterii

- adeziunea

- acţiune obligatorie de penetrare în organism;

- flora bacteriană rezidentă se opune ca o "barieră" proliferării bacteriene exogene;

- participă adezinele bacteriene: prin fimbrii;

- există receptori corespunzători pe mucoase;

- invazia - prin endocitoză;

- achiziţia factorilor nutritivi;

- secreţia toxinelor;

- exotoxine - proteice: tetanos, difterie, botulism, scarlatină, gangrenă, holeră;

- endotoxine - lipopolizaharidice, constituente ale peretelui BGN - antigen O somatic, eliberate prin liza bacteriană, şoc endotoxinic;

• sinteza de enzime: coagulaza - S. aureus, streptokinaza - S. pyogenes, betalactamaze - S. aureus, H. influenzae, (inactivează betalactaminele);

• multiplicarea bacteriană: mecanism principal, bacterii cu multiplicare extracelulară;

• acţiune antifagocitară prin: polizaharidul capsulei S. pneumoniae - (serotipuri), proteina M a peretelui S. pyogenes,- piogene - (septicemii, supuraţii, abcese);

• bacterii cu multiplicare intracelulară facultativă: în macrofage; micobacterii, brucele, produc boli lente, cu recăderi, hipersensibilizare de tip întârziat; vaccin cu microorganism viu BCG;

• bacterii cu multiplicare intracelulară obligatorie: chlamydia;

• reacţii de hipersensibilizare (patogenia poststreptococică: RAA, GNDA);

- tip I - imediată;

- tip II - anticorpi, citotoxici;

- tip III - complexe imune;

- tip IV - h. întârziată;

VIRUSURI

- efect citopatogen care duce la inactivarea funcţiilor celulei, sau la distrugerea ei:

- epiteliu bronşic - M. influenzae;

- neuroni - v. rabic;

- limfocit T - CD4 - V. I. H. (HIV);

- persistenţa latentă - VHS, VVZ;

- integrare în genomul gazdei - VIH (HIV).

FUNGI

- legate de penetrarea lor intratisulară;

- multiplicare sub formă filamentoasă, cu distrugeri tisulare sau reacţie inflamatorie.

PARAZIŢI

- legate de multiplicarea intracelulară şi locul ei;

- macrofage - Leishmania;

- hematii - Plasmodium;

- metazoare - ciclu de migraţie şi fixare.
1.3. MIJLOACE DE APĂRARE ALE ORGANISMULUI

CONTRA INFECŢIILOR

Dr. Sorin Şefan Arama, Conf. Dr. Madelena I. Drăgan

Organismul uman este permanent supus agresiunilor bacteriene, virale, parazitare si fungice. Pentru protectie el poseda diversi factori de aparare specifici si nespecifici.

Cei mai importanti factori de aparare sunt prezentati in Tabelul 1.8




TABEL 1.8 Factorii de aparare antiinfectioasa

Factorii generali sau nespecifici

- flora microbiana normala

- barierele anatomice si secretiile

- reactia inflamatorie

- reactia febrila

- citokinele

- sistemul complementului

- celulele fagocitare

Factorii specifici

- raspunsul imun umoral

- raspunsul imun celular


Factorii nespecifici functioneaza identic indiferent de microorganismul infectant si confera o rezistenta naturala la unele infectii. Ei impiedica penetrarea in organism, persistenta si inmultirea agentilor infectiosi. Acesti factori sunt eficace mai ales asupra agentilor nepatogeni. Microorganismele patogene poseda sisteme care permit depasirea factorilor nespecifici de aparare. In majoritatea cazurilor ele sunt indepartate din organism cu ajutorul apararii specifice, reprezentata de imunitatea umorala si celulara.

Din ratiuni didactice factorii de aparare nespecifici si specifici se studiaza separat, dar in realitatea biologica, infinit mai complexa, acesti factori functioneaza intricat si sinergic.



Flora microbiana normala

Pielea, tubul digestiv si cavitatile naturale ale organismului sunt colonizate de un mare numar de bacterii saprofite, nepatogene pentru organismul imunocompetent. Principalele microorganisme care colonizeaza suprafetele corpului sunt prezentate in Tabelul 1.9 şi 1.10.

Flora normala comensuala a organismului detine un rol important, protejand gazda de invazia microbilor patogeni. Protectia se realizeaza prin mai multe mecanisme, directe si indirecte.



Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   54
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə