Centralizator

7. Capacitatea de a pregăti superior tineri cercetători (prin doctorat, post-doctorat) (10%)

Nr. crt.	Criteriul	n	Punctaj unitar	Punctajul acordat
1.	Institutul /centrul are dreptul de a organiza doctorate		20
2.	Un conducător de doctorat care lucrează în Institut/centru	2	20	40
3.	Un coordonator post-doctorat sau un expert pentru studii postdoctorale care lucrează în Institut/centru	1	20	20
4.	Un doctorand care lucrează în Institut/centru	2	10	20
5.	Un bursier post-doctorat care lucrează în Institut/centru	4	10	40
6.	Un cercetător angajat în Institut/centru care a susţinut teza de doctorat în intervalul supus evaluării		10
	Punctaj total pentru capacitatea de a pregăti superior tineri cercetători			120

8. Prestigiul ştiinţific (pentru toată perioada de activitate) (20%)

Nr. crt.	Criteriul	n	Punctaj unitar	Punctajul acordat
31.	Doctori în ştiinţe care lucrează în Institut / centrul de cercetare	11	10	110
35.	Un cercetător din Institut/centru membru în comitetele de redacţie ale unor reviste de specialitate internaţionale	1	20	20
36.	Un cercetător din Institut/centru membru în comitetele de redacţie ale unor reviste de specialitate ale Academiei Române sau ale unor reviste din ţară recunoscute în domeniul de specialitate	36	20	720
37.	Un cercetător din Institut/centru membru al Academiei Române	1	50	50
38.	Un cercetător din Institut/centru deţinător al titlului doctor honoris causa		20
38. a.	Un cercetător din Institut/centru membru de onoare al unei societăţi ştiinţifice naţionale/internaţionale	3	20	60
39.	Un cercetător din Institut/centru membru în conducerea unor organizaţii internaţionale de specialitate	2	20	40
40.	Un cercetător din Institut/centru membru al unor organisme sau asociaţii de specialitate din străinătate	17	20	340
41.	Un cercetător din Institut/centru membru în conducerea unor organizaţii sau asociaţii naţionale de specialitate	11	10	110
42.	Un premiu ale Academiei Române		30
43.	Un premiu (distincţie) al unei societăţi ştiinţifice internaţionale obţinut printr-un proces de selecţie		40
44.	Un premiu (distincţie) al unei societăţi ştiinţifice naţionale obţinut printr-un proces de selecţie	1	10	10
	Punctaj total pentru prestigiul ştiinţific			1460

Punctaj total pentru performanţa ştiinţifică, pentru capacitatea de a atrage fonduri de cercetare, pentru capacitatea de a pregăti superior tineri cercetători şi pentru prestigiu ştiinţific

4225

Punctajul acordat la fiecare grup de criterii trebuie corelat cu ponderea stabilită:

• 
  performanţa în cercetarea ştiinţifică – 40%
  
• 
  capacitatea de a atrage fonduri – 20%
  
• 
  capacitatea de a dezvolta servicii, tehnologii, produse – 10%
  
• 
  capacitatea de a pregăti tineri – 10%
  
• 
  prestigiul ştiinţific – 20%
  

Punctaj total acordat:

• 
  se referă la o perioadă strict determinată;
  
• 
  se raportează la numărul de cercetători atestaţi.
  

La punctajul de mai sus se poate adăuga:

• 
  aprecierea globală a activităţii Institutului/ centrului de către Secţia de specialitate;
  
• 
  punctajul suplimentar (reprezentând cel mult 15% din valoarea punctajului total obţinut) acordat de comisia de evaluare, după criterii unitare stabilite la nivelul Academiei Române pentru rezultate de excepţie consemnate în rapoartele de autoevaluare şi cu o justificare / argumentare scrisă.
  

ANEXA JUSTIFICATIVĂ

Secţiunea 4. Criterii de performanţă în cercetarea ştiinţifică
1. Participare la un program fundamental sau prioritar al Academiei Române şi realizarea integrală a sarcinilor asumate pentru perioada avută în vedere
1. Programul fundamental Cercetări fundamentale privind istoria oraşelor din România. Până în prezent, în cadrul acestui program au fost publicate cca 10 volume, majoritatea instrumente de lucru: atlase şi bibliografii tematice. Programul cuprinde două proiecte prioritare:

1. 
   Atlas istoric al oraşelor din România, proiect serial unic, de amploare naţională (fiind structurat în trei serii paralele, pe provincii istorice) şi de importanţă internaţională (atlasele sunt realizate după recomandările Comisiei Internaţionale pentru Istoria Oraşelor, sunt publicate bilingv, în română şi germană, şi în două variante editoriale, tipărit şi digital (pe internet), fapt care plasează România între cele 17 state europene care realizează astfel de proiecte (cu cca 450 de atlase publicate în total). Proiectul se derulează sub coordonarea Institutului de Cercetări Socio Umane Sibiu şi a Comisiei de Istorie a Oraşelor din România, ambele aflate în subordinea Academiei Române. Atlas istoric al oraşelor din România este menţionat între programele fundamentale şi prioritare ale Academiei Române (vezi Ionel Haiduc, Academia Română la 145 ani. Starea Academiei. Expunere prezentată în Adunarea Generală Festivă din 4 aprilie 2011, publicat şi în “Limba Română”, Anul XXI, nr. 3-6 [189-192], 2011, Chişinău, p. 151).
   
2. 
   Dicţionar istoric al oraşelor din România este un proiect prioritar al Comisiei de Istorie a Oraşelor din România (CIOR, subordonată Academiei Române), care îşi găseşte corespondent între proiectele majore ale Comisiei Internaţionale pentru Istoria Oraşelor. Dicţionarul va fi un instrument de lucru indispensabil specialiştilor în istorie urbană, arheologilor, istoricilor, arhitecţilor, istoricilor de artă. Proiectul este complementar cu Bibliografia istorică a oraşelor din România, publicat de ICSU Sibiu şi CIOR în 2008, la Editura Academiei Române.
   

2. Programul fundamental Dicţionarul graiurilor săseşti din Transilvania. Este un dicţionar tezaur dialectal publicat în mai multe volume şi cuprinde lexicul săsesc vorbit până de curând sub forma unor graiuri locale în aproximativ 240 de localităţi din Transilvania; este o sursă de mare valoare ştiinţifică pentru cercetări interdisciplinare din cele mai variate domenii (lingvistică, etnografie, folcloristică, istorie, sociologie etc.); are o mare însemnătate pentru istoria limbii germane – include atestări din limba documentelor transilvane (începând din secolul al XIII-lea până în mijlocul secolului al XIX lea)– aceşti martori sunt folosiţi pentru a arăta influenţa graiurilor asupra limbii literare în Transilvania şi, totodată, pentru studiul istoriei limbii germane. Lucrarea relevă totodată interferenţele culturale şi de limbă româno-săseşti şi maghiare-săseşti, rod al unei convieţuiri fertile de-a lungul veacurilor. [pe plan editorial este o cooperare între Editura Academiei Române şi Editura Boehlau: Koeln, Weimar, Viena]. Până în prezent au apărut 9 volume ale acestui dicţionar.
3. Programul fundamental Studii privitoare la istoria germanilor din România. Cercetarea istoriei germanilor din România a făcut progrese în ultimele două decenii. Au rămas însă o serie de aspecte de istorie (culturală, politică) şi arheologie care trebuie aprofundate sau reluate. De asemenea, trecutul minorităţii germane din România în secolul XX este prea puţin studiat până în prezent, chiar dacă au apărut o serie de volume de documente şi de studii pe această temă. Dintre proiectele importante care se derulează în cadrul acestui program menţionăm:

1. 
   Relaţiile româno-germane din perioada 1918–1940 reflectate în presa săsească,
   
2. 
   Arta plastică a minorităţii germane din România în perioada 1945–1989
   
3. 
   Sub semnul lui Apollo. Artiste din mediul german transilvănean în secolele XIX şi XX
   
4. 
   Colonizarea oaspeţilor germani în sudul Transilvaniei în secolele XII-XIII. Mărturii arheologice şi arhitectonice
   
5. 
   Mărturii arheologice de locuire şi convieţuire în Transilvania de Sud, secolele VIII-XIII
   

4. Programul prioritar Confluenţe europene în cultura şi civilizaţia transilvană. Obiectivele şi proiectele din cadrul programului constau în evidenţierea relaţiilor dintre cultura ţărilor germanofone şi spaţiul românesc, influenţe reciproce, alinierea, din punct de vedere cultural, la stadiul şi formele europene ale timpului. Relevarea liniilor directoare ale preocupărilor şi contribuţiilor în domeniile literaturii, artei, istoriei, limbii, teatrului şi etnologiei.
5. Programul prioritar Dinamica structurii sociale în România. Cei 20 de ani scurşi de la schimbarea fundamentală a tuturor structurilor sociale au produs mutaţii dintre cele mai diverse, unele studiate în profunzime, altele doar menţionate. Prin acest program se va încerca să se surprindă anumite tendinţe şi particularităţi specifice unui parcurs particular în raport cu procesele similare din ţările cu democraţii avansate, care se regăsesc în structura socială rezultată. Totodată aceste procese au fost şi sunt influenţate de procesul integrării europene care la rândul ei determină, chiar dacă într-un ritm mai lent decât cel al trecerii de la comunism la capitalism, noi mutaţii mai mult sau mai puţin sesizabile la ora actuală. Analizele care se vor întreprinde vor urmări evidenţierea impactului cumulat al celor două tipuri de procese asupra dinamicii structurii sociale. Dintre proiecte menţionăm: Rolul conştiinţei sociale în schimbarea socială a lumii contemporane.
2. Participare la un proiect de interes naţional şi / sau internaţional ce vizează conservarea patrimoniului cultural naţional
1. Proiectul internaţional European network for Coordinating Online Mapping Platforms Across Settlement Studies (EnCOMPASS), coordonat de Royal Irish Academy. Obiectul principal al proiectului european constă în realizarea unei platforme web comune care să reunească, în format digital, planurile istorice şi actuale ale oraşelor pentru care au fost realizate atlase. România se numără printre cele 10 state partenere invitate să participe la acest proiect, fiind cooptată prin intermediul proiectului Atlas istoric al oraşelor din România. Unul dintre obiectivele principale ale proiectului este de ordin recuperator (identificarea, redesenarea sau prelucrarea grafică şi publicarea planurilor istorice ale oraşelor din România), proiectul contribuind astfel la conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural naţional. Vizibilitatea şi valorificarea internaţională a acestui patrimoniu este apreciată pe plan internaţional, fapt pentru care coordonatorul proiectului, dr. Dan Dumitru Iacob, a fost cooptat din 2012 în Historic Towns Atlas Working Group (grupul de lucru pentru realizarea atlaselor istorice ale oraşelor, din cadrul International Commission for the History of Towns [ICHT], cu sediul la Bruxelles).

2. Proiectul internaţional „Time Limit”. La tutela dell'architettura contemporanea, coordonat de Ugo Carughi şi Massimo Visone (Università degli Studi di Napoli „Federico II”), 2012. ICSU Sibiu este reprezentat de dr. Spânu Anda-Lucia.

3. Proiectul naţional de cercetare CNCS PN-II-ID-PCE-2011-3-0744 finanţat prin Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2007-2013, Programul Idei, Subprogramul Cercetare Exploratorie înregistrat la UEFISCDI cu numărul 193/5.10: „South Transylvania Medieval Monuments: past – present – future. Between archeology, history and 3d modeling”. Proiectul este coordonat de conf. univ. dr. I. M. Ţiplic – Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu) şi se desfăşoară pe perioada octombrie 2011-4 octombrie 2014. Institutul este reprezentat de dr Maria-Emilia Ţiplic.

4. Proiectul naţional de restaurare şi valorificare a cetăţii Capidava. Iniţiator Consiliul Judeţean Constanţa în colaborare cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, prin Muzeul de istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, 2010-2012. ICSU Sibiu este reprezentat de dr Pinter Karl Zeno, Membru în colectivul de cercetare Capidava, coordonator Sector VIII.

5. Proiectul naţional Cercetare interdisciplinară asupra comunităţii slovacilor din Nădlac (jud. Arad) – patrimoniul cultural material şi imaterial, povestirea vieţii, reconstituirea obiceiurilor – coordonat de Asociaţia de Ştiinţe Etnologice din România şi Complexul Muzeal Arad (conf. univ. dr. Narcisa Ştiucă şi dr. Rodica Colta), 2010. ICSU Sibiu este reprezentat de drd Buzaş-Neagoe Andreea.

6. Promovarea şi valorificarea patrimoniului imaterial al judeţului Arad, desfăşurat de Centrul Cultural Judeţean Arad în zona etnografică Făget şi coordonat de dr. Rodica Colta (Complexul Naţional Muzeal Arad) şi dr. Narcisa Ştiucă (Universitatea din Bucureşti), 2012. ICSU Sibiu este reprezentat de drd Buzaş-Neagoe Andreea.

7. Cercetări etnologice organizate de „Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu” şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul-Junii” Sibiu pe Valea Târnavelor (2010). Coordonator Ilie Moise.

8. Cercetări etnologice organizate de „Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu” şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul-Junii” Sibiu pe Valea Hârtibaciului (2011). Coordonator Ilie Moise.

9. Patrimoniului cultural din România. Repertoriu, vol. II, Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional (2012). Colaborator dinpartea ICSU Sibiu: Ilie Moise.

10. Cercetări în Roşcani (jud. Hunedoara), cu scopul reeditării monografiei etnologice Roşcani – un sat pentru mileniul III, prin reevaluarea tradiţiilor şi urmărirea impactului pe care l-au avut cercetările efectuate, între 1998–2000, de către specialiştii Centrului National pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (2010). ICSU Sibiu este reprezentat de drd Buzaş-Neagoe Andreea.

3. Participare la un program naţional de cercetări arheologice
1. Programul Naţional Autostrada, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, (CNADR). Diagnostic arheologic A1, lot 3 Sălişte – Cunţa 23 km. Cercetare sistematică: A1, lot 3: Apoldu de Sus, Cunţa, lot 4: Rahău. ICSU Sibiu este reprezentat de dr Pinter Zeno Karl.

2. Cercetări arheologice la cetatea Capidava. Muzeul de istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. ICSU Sibiu este reprezentat de dr Pinter Zeno Karl, Membru în colectivul de cercetare Capidava, coordonator Sector VIII.

3. Cercetare arheologică a monumentelor de pe valea Hârtibaciului. Biserica fortificată de la Caşolţ. Punct Dealul Bisericii (2007-2011) – proiect de cercetare fără finanţare depus în cadrul Direcţiei Arheologie din cadrul Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, cercetări arheologice aprobate de Comisia Naţională de Arheologie. ICSU Sibiu este reprezentat de dr Maria Ţiplic.
4. Participare la o expoziţie internă şi / sau internaţională cu exponate de patrimoniu

1. 
   Pinter Zeno Karl, Gepizii. Războinici şi artizani. Alba Iulia, Muzeul Naţional al Unirii, 19 aprilie – 12 mai 2012.
   

5. Gestionarea şi conservarea unui fond cultural şi ştiinţific de interes naţional şi internaţional

1. 
   Arhiva Dicţionarului graiurilor săseşti din Transilvania, care numără peste un milion de fişe începând din anii 1900 până în prezent: fişe dialectale (care provini din anchete dialectale făcute în cele 240 de localităţi din Transilvania, unde s-a vorbit dialectul săsesc), transcrieri din literatură dialectală, transcrieri din documente istorice-arhivistice.
   
2. 
   Arhiva „Asociaţiei Folcloriştilor şi Etnografilor Sibiu” – fond care deţine culegeri, înregistrări şi filme etnografice realizate de importanţi cercetători ai culturii şi civilizaţiei tradiţionale sud-transilvănene, din ultima jumătate de veac.
   
3. 
   Biblioteca Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu (8900 volume şi 11328 volume periodice, cu un fond de carte veche şi periodice vechi).
   
4. 
   Depozitul de material arheologic din cadrul rezervaţiei arheologice Capidava. Coordonator şantier Capidava şi gestionar de depozit şi sector VIII Pinter Zeno Karl.
   

12. O carte de specialitate apărută în Editura Academiei Române sau într-o editură consacrată din ţară (carte de autor, ediţie critică de tip academic, ediţie critică a unui text inedit cu probleme de interpretare a grafiei, o traducere din limbi clasice)

1. 
   Gudrun-Liane Ittu, Artişti plastici germani din România. Între tradiţie, modernitate şi compromis ideologic. Anii 1933–1944, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2011, ISBN 978-973-27-2087-5.
   
2. 
   Maria Crîngaci Ţiplic, „Oaspeţii germani” în sudul Transilvaniei. Istorie, arheologie şi arhitectură (secolele XII-XIII), Bucureşti: Editura Academiei Române, 2011. 396 p. + 5 hărţi + 55 planşe.
   
3. 
   Niedermaier, Paul, Habitatul medieval în Transilvania, Editura Academiei Române Bucureşti, 2012, 382 p., ISBN 978-973-27-2193-3.
   
4. 
   Spânu, Anda-Lucia, Vechi reprezentări grafice ale oraşelor din România, Editura „ASTRA Museum”, Sibiu, 2012.
   
5. 
   Ilie Dăianu, Scrieri, Ediţie îngrijită, prefaţă, note şi bibliografie de Ilie Moise, Alba Iulia, Reîntregirea, 2010, 258 p.
   
6. 
   Ioan Dicu, Jurnal de front – (1939–1943), Ediţie îngrijită de Ilie Moise şi Andreea Buzaş, Alba Iulia, Altip, 2010, 92 p.
   
7. 
   Moise, Ilie, O lume în imagini. Cutul şi oamenii săi, Alba Iulia, Altip, 2011, 104 p.
   
8. 
   Moise, Ilie, Confrerii carpatice de tineret: ceata de feciori, Cluj-Napoca, Dacia XXI, 2011, 248 p. (Ediţia a II-a).
   
9. 
   Ilie Moise şi Gabriela Cenuşer, ASTRA între identitate şi aliniere europeană. Strategii culturale, Bucureşti, Academia Română, 2012.
   
10. 
    Morandău, Dorel şi Dumitru Batâr (coord.), Repere pentru construirea unei radiografii sociale a lumii contemporane. Sibiu, Editura Universităţii Lucian Blaga, 2011 ISBN 978-606-12-0266-9.
    
11. 
    Morândău, Dorel, Metodologia cercetării sociale. Ediţie revizuită şi adăugită. Sibiu, Editura ULBS, 2012.
    

13. O carte de referinţă (colectivă) apărută în Editura Academiei Române sau într-o editură consacrată din ţară (dicţionar, lexicon, enciclopedie, atlas, volum de izvoare, instrument de lucru)

1. 
   Atlas istoric al oraşelor din România, Seria A, Moldova, Fascicula 2, Siret, / Städtegeschichteatlas Rumäniens, Reihe A, Moldau, 2. Lieferung – Sereth; Text: Victoria Paraschiva Batariuc, Şerban Dragomirescu, Dan Dumitru Iacob (coord.), hărţi: Mariana Vlad, traducere: Sigrid Pinter, Academia Română. Comisia de Istorie a Oraşelor din România – Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2010, XII + 12 p. + 7 hărţi.
   
2. 
   Ciobanu Vasile, Cronologia minorităţilor naţionale din România, vol. 1, Albanezi, armeni, bulgari, croaţi, eleni, evrei, germani. Editor Gidó Attila, Cluj-Napoca, Editura Institutlui pentru Problemele Minorităţilor Naţionale, 2012, p. 303-365, (V. Ciobanu: Cronologia minorităţii germane din România 1989-2009, p. 303-365 ISBN 978-606-8377-08-7 ISBN 978-606-8377-09-4).
   
3. 
   Ciobanu Vasile, Sorin Radu, Nicolae Georgescu, Frontul Plugarilor. Documente, vol. I, 1944-1947, Bucureşti, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, 2011, 434 p. ISBN 978-973-7861-69-6.
   
4. 
   Ciobanu Vasile, Sorin Radu, Nicolae Georgescu, Frontul Plugarilor. Documente, vol.II, 1948-1950, Bucureşti, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, 2012, 434 p.
   
5. 
   Ciobanu, Vasile, Bibliografia istorică a României 2007-2008, XII, Partea a II-a. Bibliografie selectivă. Coord.: Stelian Mândruţ. Autori: Mihaela Bedecean, Bircea Birtz, Monica-Gabriela Culic, Stelian Mândruţ, Ottmar Traşcă, Lucia Turc, Varga Attila. Colaboratori: Vasile Ciobanu, Dénes Györffy, Vlad Popovici, Cosmin Rusu, Bucureşti, Editura Academiei Române, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2010, 873 p. ISBN 978-973271-922-0; 078-973-109-214-0.
   
6. 
   Ciobanu, Vasile, Bibliografia istorică a României 2009-2010, XIII, Bibliografie selectivă. Autori: Mihaela Bedeceanu, Bircea Birtz, Monica-Gabriela Culic, Stelian Mândruţ, Vlad Popovici, Ottmar Traşcă, Lucia Turc, Attila Varga. Colaboratori: Vasile Ciobanu, Nagy Anikó, Igor Şarov, Tamaás Ildikó Bucureşti, Editura Academiei Române, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2011, 797 p.
   
7. 
   Moise, Ilie, Bucur, Corneliu, Groza, Tiberiu, Găină, Mihai, Fotografia – document etnografic, Cluj-Napoca, Editura „Tradiţii clujene”, 2011, 152 p.