Importanta proiectului pentru domeniul vizat este determinata de faptul ca in prezent nu se cunoaste o abordare cognitiva, fie si incipienta, a sistemelor tehnologice. Prin cercetarile propuse in cadrul prezentului proiect se vor obtine progrese conceptuale si metodologice importante, in directia realizarii a unui sistem cognitiv, prin punerea in evidenta a modelelor ce descriu ansamblul proces – masina, a relatiile dintre aceste modele si a modului in care acestea pot fi monitorizate si controlate.
Impactul estimat al proiectului
Din punct de vedere stiintific, impactul proiectului se concretizeaza in:
- dezvoltarea la nivel conceptual a unor idei noi privind tratarea integrala si interdisciplinara a notiunii de cognitie a sistemului tehnologic utilizand extrapolari si abordari inovative ale conceptelor de perceptie, invatare, rationament (din biologie si din psihologia umana), aplicate apoi domeniului tehnic;
- dezvoltarea la nivel conceptual a unei metodologii de proiectare a sistemelor tehnologice cognitive, prin evidentierea metodelor de proiectare a functiilor operationale de recunoastere, analiza si actiune cat si, a metodelor de proiectare a functiilor preparatorii de perceptie, invatare si rationament;
- dezvoltarea ideii de conducere bazata pe procesarea informatiei obtinuta de la ansamblul proces – masina, prin modelarea elementelor, a interactiunilor dintre aceste elemente si invatarea online. In acest context impactul major al proiectului consta in abordarea intr-o maniera originala, comprehensiva si analitica, a conducerii ansamblului proces-masina,si anume conducerea cognitiva, care deschide noi orizonturi stiintifice, avansate spre imaginarea unor sisteme de conducere, capabile a opera comportamental cu aspecte tehnice, economice, manageriale si comerciale, prin aceasta acoperind un domeniu de studiu neexplorat pana acum, ce leaga sistemul de manufacturare de mediul economic.
Din punct de vedere industrial, impactul proiectului se concretizeaza in dezvoltarea unei generatii de sisteme tehnologice, capabile sa valorifice complet informatiile rezultate din cunoastere, promovand un nou echilibru intre tehnologie, economie si societate.
Aceasta noua generatie de sisteme tehnologice va imbunatati capacitatea de realizare in conditii economice a unor produse competitive, la nivelul cerut de piata.
Noua generatie de sisteme tehnologice, dezvoltata in proiect, va asigura cresterea semnificativa a adaptabilitatii sistemelor tehnologice la cerintele actuale si, data fiind naturaletea abordarii, poate chiar la cerintele viitoare.
Caracterul interdisciplinar
Obiectivele, continutul stiintific, si abordarea proiectului au caracter interdisciplinar, deoarece satisfac conditiile de baza pentru atribuirea acestui caracter, si anume:
1. referirea la aspecte stiintifice care apartin unor domenii diferite, formand un ansamblu coerent, cu o arhitectura proprie;
2. ansamblul format se poate dezvolta de sine statator, avand potentialul de a deveni in timp un nou domeniu, cu obiective, actiuni si legi proprii.
Domeniile din care proiectul preia aspectele stiintifice de plecare sunt (Fig. 7): teoria sistemelor informatice, pentru ca se refera la un nou concept de analiza si modelare a sistemelor bazat pe o noua abordare; econometria si analiza economica, pentru ca este vorba de aplicarea respectivei abordari la sistemul economic al intreprinderii in toata complexitatea sa; managementul si managementul calitatii, pentru ca nu se poate studia un proces de productie decat impreuna cu procesele de management si numai in contextul calitatii totale; ingineria tehnologica, pentru ca nu se poate atinge scopul central al proiectului si anume acela de competitivizare a sistemelor tehnologice, decat prin prisma coexistentei aspectelor tehnico-economice-manageriale; data mining, pentru ca se extrag cunostinte din baze de date; cognitie pentru ca procesul de conducere, asa cum este preconizat in conceptia proiectului, se bazeaza pe un sistem cognitiv, prin care cunostintele utilizate in conducere sunt preluate de la elementul condus.
Fig.7 Interdesciplinaritatea
Aceasta abordare interdisciplinara poate conduce la dezvoltarea unui domeniu de studiu nou, avand ca obiectiv crearea sistemelor tehnologice cognitive, competitive, tinand seama de intregul sistem de relatii ale acestora cu: piata (flexibilitate, adaptabilitate, reconfigurabilitate), investitorul (economicitate, profit) si clientul (calitate). In aceasta noua arie de studiu se intalneste Cognitia cu Ingineria, Econometria cu Managementul si Data mining cu Sistemele informatice (Fig. 7).
ANEXA 4
9. Modul de organizare a proiectului (managementul proiectului):
9.1. Planul de lucru. Obiective si activitati
An *
|
Obiective
(Denumirea obiectivului)
|
Activitati asociate
|
2008
|
1
|
Elaborarea conceptului de tehnologie cognitiva – un nou concept tehnologic general
|
1.1 Modelarea operatiilor de prelucrare ca procese cognitive
|
1.2 Identificarea principiilor definitorii ale unei tehnologii cognitive
|
1.3 Elaborarea conceptului de tehnologie cognitiva si stabilirea domeniilor si modalitatilor operationale de implementare a noului concept
|
2009
|
2
|
Conceperea unor sisteme tehnologice de noua generatie – sisteme tehnologice cognitive
|
2.1 Definirea si proiectarea conceptuala a unei noi clase de sisteme tehnologice, care sa implementeze conceptul de tehnologie cognitiva
|
2.2 Elaborarea si caracterizarea atributelor conceptuale ale sistemelor cognitive
|
2.3 Conceperea arhitecturii unui sistem tehnologic cognitiv
|
3
|
Conceperea algoritmului de conducere a sistemelor tehnologice cognitive
|
3.1 Definirea functiilor specifice ale acestor sisteme tehnologice
|
3.2 Conceperea algoritmului general de conducere a sistemelor tehnologice cognitive
|
3.3 Particularizarea algoritmului in cazul sistemelor tehnologice cognitive reconfigurabile
|
2010
|
4
|
Dezvoltarea unei metodologii de proiectare a sistemelor tehnologice cognitive
|
4.1 Conceperea metodelor de proiectare a functiilor operationale de recunoastere, analiza si actiune
|
4.2 Conceperea metodelor de proiectare a functiilor preparatorii de perceptie, invatare si rationament
|
4.3 Elaborarea metodologiei de proiectare a sistemelor tehnologice cognitive
|
5
|
Realizarea “proof-of-concept”, in laborator, a unui sistem tehnologic cognitiv experimental
|
5.1 Conceperea sistemului tehnologic cognitiv experimental
|
5.2 Conceperea si executia produselor informatice care implementeaza functiile bazice operationale si preparatorii ale sistemului cognitiv experimental
|
5.3 Realizarea structurii fizice si asamblarea sistemului tehnologic cognitive experimental
|
2011
|
6
|
Testarea in conditii de laborator a sistemului tehnologic cognitiv experimental
|
6.1 Testarea sistemului pentru a definitiva descrierea si a valida experimental conceptul
|
6.2 Testarea sistemului pentru a valida experimental metodele de proiectare a functiilor bazice
|
6.3 Evaluarea experimentala a performantelor potentiale oferite de sistemele tehnologice cognitive
|
9.2. Fezabilitatea si credibilitatea proiectului, tinandu-se cont de resursa umana (expertiza)
si materiala implicate in proiect
Prezentul proiect apare ca fezabil din urmatoarele motive:
-
Tinta stiintifica propusa reprezinta o evolutie fireasca, de la particular, la general si conceptual, a activitatii stiintifice desfasurata pana in prezent de echipa proiectului, ceea ce inseamna ca nu sunt necesare activitati preparatorii extinse, asa cum este cazul cand tinta stiintifica nu are legatura cu activitatea anterioara.In plus este de asteptat sa apara un efect sinergic semnificativ.
-
Testele experimentale derulate in scopul pregatirii acestei propuneri de proiect pledeaza pentru ideea ca abordarile preconizate in cadrul proiectului sunt realiste.
-
Domeniile de competenta si experienta membrilor echipei proiectului sunt complementare si acopera complet spectrul de probleme stiintifice care pot aparea in derularea proiectului.
-
Exista o buna corelatie intre timpul disponibil pentru lucrul la acest contract al fiecarui membru al echipei, pe de o parte si nivelul problemelor pe care fiecare membru al echipei urmeaza sa il rezolve, pe de alta parte.
-
Membrii echipei au determinarea de a aborda cu toata energia acest proiect, intrucat, pentru unul dintre acestia, obtinerea titlului de doctor este conditionata de succesul proiectului, iar pentru alti doi, acest proiect poate constitui piatra unghiulara a carierei lor stiintifice.
-
Infrastructura necesara pentru cercetare este in cea mai mare parte disponibila in acest moment si exista experienta practica necesara pantru utilizarea acesteia.
-
Echipa proiectului are importante legaturi cu colective de cercetare din strainatate, care lucreaza in domenii conexe prezentului proiect si unde se pot derula stagii de documentare-cercetare fructuoase.
-
Managementul proiectului este bine pregatit inca din aceasta faza, prin aceea ca obiectivele sunt bine delimitate si au fost deja atribuite unor grupe de cercetare alcatuite din membrii echipei proiectului. Fiecare grupa are sarcina de a atinge un obiectiv si fiecare rezultat asteptat este in responsabilitatea unui membru al echipei proiectului (cel cu numele subliniat in prezentarea “Metodologia cercetarii”). Interactiunea dintre obiective este, in cazul prezentului proiect, peste tot liniara, incat derularea in timp a acestora este succesiva de la obiectivul 1 la obiectivul 6. Directorul de proiect, dar si alti membrii ai echipei, au o buna experienta stiintifica si industriala incat se poate administra in bune conditii derularea activitatilor din proiect.
|
9.3. Modul de diseminare a rezultatelor pe baza capacitatii dovedite anterior
Planul de diseminare a rezulatatelor pleaca de la observatia ca in acest proiect obiectivele au putut fi foarte bine delimitate, desi sunt componente ale unui intreg coerent. Ca urmare, si rezultatele obtinute vor fi usor atribuibile unuia sau altuia dintre obiective. In plus, fiecare rezultat sau grup de rezultate cade in responsabilitatea unuia dintre membrii echipei. In tabelul de mai jos se prezinta modul in care vor fi diseminate rezultatele fiecarui obiectiv.
Modul de diseminare ce va fi utilizat
|
Obiectivele din care decurg rezultatele ce vor fi diseminate
|
Ob.1
|
Ob.2
|
Ob.3
|
Ob.4
|
Ob.5
|
Ob.6
|
Articole publicate in reviste ISI
|
1 art.
|
2 art.
|
2 art.
|
|
Articole publicate in reviste BDI
|
|
|
|
1 art.
|
Lucrari prezentate la manifestari stiintifice
|
1 lucr.
|
1 lucr.
|
1 lucr.
|
|
Brevete
|
|
|
1 brevet
|
1 brevet
|
Prezentare pe site-ul proiectului
|
Se va realiza un site dedicat acestui proiect, care va cuprinde o prezentare la zi a rezultatelor obtinute (mai putin cele brevetabile)
|
Organizare simpozion cu tema proiectului
|
In cel de al doilea an al proiectului va fi organizat un simpozion tematic in care echipa proiectului va prezenta rezultatele obtinute iar alti participanti vor face prezentari apartinand domeniului temei.
|
|
9.4. In situatia in care exista activitati de cercetare aplicativa se vor mentiona respectivele
activitati si bugetul alocat realizarii lor
9.5. Masurile prevazute pentru respectarea normelor deontologice ale cercetarii
1. Pentru respectarea normelor deontologice ale cercetarii se vor lua urmatoarele masuri:
a) delimitarea clara a aspectelor pe care fiecare membru al echipei le abordeaza, asociata cu raspunderea personala privind atingerea obiectivelor propuse, va permite atribuirea cu claritate a paternitatitii rezultatelor obtinute;
b) directorul de program nu va permite ca in lista autorilor unei anumite lucrari sa apara persoane care nu au contribuit la obtinerea rezultatelor publicate;
c) desi directorul de program coordoneaza activitatea de cercetare, numele acestuia nu trebuie sa apara decat la acele lucrari in care a adus o contributie semnificativa, recunoscuta de toti membrii colectivului de cercetare;
d) contributia unui membru al echipei de cercetare la obtinerea unor rezultate va fi recunoscuta numai daca aportul acestuia consta in idei si actiuni inovatoare de cercetare si nu in simpla acordare a unui sprijin logistic;
e) directorul de program va veghea ca toata informatia stiintifica preluata din rezultatele obtinute de alti cercetatori si invocata sau folosita in cadrul unei lucrari ce cercetare curente sa fie clar evidentiata ca apartinand autorilor care au furnizat-o.
Intrucat directorul de program aplica in mod curent aceste masuri pentru respectarea normelor deontologice ale cercetarii este de asteptat ca acest lucru sa se intample, in mod firesc, si in cursul derularii prezentului program.
2. Proprietatea intelectuala asupra proiectului va fi atribuita precum urmeaza:
a) articolele stiintifice si prezentari la congrese, simpozioane si alte manifestari stiintifice – apartine in intregime colectivului de autori;
b) brevetele de inventie vor fi cesionate Universitatii Dunarea de Jos din Galati, colectivului de autori ai unui brevet ii vor reveni dreptului prevazut de lege pentru acest caz;
c) colectivele de autori de la punctele a si b de mai sus, vor putea include si alte persoane care nu fac parte din echipa proiectului dar care au contribuit la obtinerea rezultatelor.
3. Prezervarea mediului.
Intreaga conceptie a proiectului va fi subordonata exigentei de a nu contribui la dezvoltarea unor noi agresiuni asupra mediului de nici un fel. Aceste exigente se vor referi atat la protectia mediului cat si la protectia persoanelor.
4. Prevederi legale.
In pregatirea propunerii de proiect, membrii echipei au studiat Legea nr. 206/2004 si au retinut ca inacceptabile urmatoarele manifestari legate de activitatea stiintifica.
a) ascunderea sau înlaturarea rezultatelor nedorite;
b) confectionarea de rezultate;
c) înlocuirea rezultatelor cu date fictive;
d) interpretarea deliberat distorsionata a rezultatelor si deformarea concluziilor;
e) plagierea rezultatelor sau a publica•iilor altor autori;
f) prezentarea deliberat deformata a rezultatelor altor cercetatori;
g) neatribuirea corecta a paternitatii unei lucrari;
h) introducerea de informatii false în solicitarile de granturi sau de finantare;
i) nedezvaluirea conflictelor de interese;
j) deturnarea fondurilor de cercetare;
k) neînregistrarea si/sau nestocarea rezultatelor, precum si înregistrarea si/sau stocarea eronata a rezultatelor;
l) lipsa de informare a echipei de cercetare, înaintea începerii proiectului, cu privire la: drepturi salariale, raspunderi, coautorat, drepturi asupra rezultatelor cercetarilor, surse de finantare si asocieri;
m) lipsa de obiectivitate în evaluari si nerespectarea conditiilor de confidentialitate;
n) publicarea sau finantarea repetata a acelorasi rezultate ca elemente de noutate stiintifica.
Termenii de mai sus sunt definiti dupa cum urmeaza:
a) frauda în stiinta - actiunea deliberata de confectionare, falsificare, plagiere sau înstrainare ilicita a rezultatelor cercetarii stiintifice;
b) confectionarea de date - înregistrarea si prezentarea unor date din imaginatie, care nu sunt obtinute prin metodele de lucru folosite în cercetare;
c) falsificare - masluirea materialelor de cercetare, a echipamentelor, proceselor sau rezultatelor; omiterea unor date sau rezultate de natura a deforma rezultatele cercetarii;
d) plagiat - însusirea ideilor, metodelor, procedurilor, tehnologiilor, rezultatelor sau textelor unei persoane, indiferent de calea prin care acestea au fost obtinute, prezentându-le drept creatie personala;
e) conflict de interese - situatia de incompatibilitate în care se afla o persoana care are un interes personal ce influenteaza impartialitatea si obiectivitatea activitatilor sale în evaluarea, monitorizarea, realizarea si raportarea activitatilor de cercetare-dezvoltare; interesul personal include orice avantaj pentru persoana în cauza, sotul/sotia, rude ori afini, pana la gradul al patrulea inclusiv, sau pentru institutia din care face parte.
5. Observatie
Datele contradictorii, diferentele de conceptie experimentala sau de practica, diferentele de interpretare a datelor, diferentele de opinie sunt factori specifici cercetarii dezvoltarii si nu constituie abateri de la buna conduita.
|
PROIECTE DE CERCETARE EXPLORATORIE PCE - Cod: PO-01-Ed1-R0-F25
Dostları ilə paylaş: |
