Cod-f-pc-4 revista presei 07 09 aprilie 2012 cuprins

VREMEA REA - PROBLEME - O viitura a acoperit cu aluviuni DN18, in Feresti

Chiar inainte ca avertizarea meteo transmisa autoritatilor din Maramures sa intre in vigoare, in judet s-au inregistrat deja probleme. Purtatorul de cuvant al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta Maramures, Dan Buca, a declarat ca precipitatiile abundente cazute in cursul dupa-amiezii de azi, 6 aprilie, in localitatea Feresti au provocat o viitura care a dus la inundarea drumului national 18. "Torentii formati pe versant au crescut debitul unei vai, care a transportat aluviuni si materiale ce au colmat un podet. In conditiile date, apa s-a reversat pe DN18, la intersectia cu DJ109F, spre localitatea Ocna Sugatag. Aluviunile transportate de apa au ajuns pe carosabilul drumului national", a precizat Dan Buca. Potrivit acestuia, nu a fost perturbata circulatia rutiere. "Prefectul Sandu Pocol a fost anuntat de situatie. La fata locului a fost prezent un echipaj de politie si pompieri militari", a mai aratat purtatorul de cuvant al CJSU Maramures, care a mai precizat ca soseaua a fost curatata de aluviunile transportate de viitura. /emaramures, Ioana Osan

http://www.ziarmm.ro/maramures-dn18-acoperit-de-aluviuni/

Bătaie de joc pe râul Someş

După ani buni de când mai multe balastiere îşi fac de cap pe râul Someş în zona localităţii Cociu, locuitorii mai trag un semnal de alarmă. În 2009 locuitorii din Cociu au ieşit în stradă, întrucât balastierele din zonă le-au secat fântânile şi au crescut riscul de inundaţii după ce au distrus total malurile râului. La 3 ani situaţia este la fel de jalnică, dovadă stau câteva poze şi un filmuleţ trimise de un cetăţean din localitate.

Cele trei societăţi comerciale care desfăşoară activităţi pe râul Someş şi respectiv Şieu sunt Prisma Prod din Şieu Măgheruş, SC Ovi Agro Sort Chiuza şi Comlorela, firma preferată de Primăria Bistriţa, judecând după numeroasele contracte încheiate cu instituţia. Pozele trimise de locuitorii localităţii Cociu stau mărturie la dezastrul pe care aceste balastiere îl fac în zonă: malurile sunt distruse, podurile afectate, barajul de la Săsarm rupt, iar cetăţenii spun că şi casele încep să se crape din cauza greutăţii maşinilor de mare tonaj care transportă balastul. Problemele au ajuns să se agraveze atât de tare încât podul feroviar de pe râul Şieu a rămas cu pilonii pe o rocă argiloasă, ca urmare a adâncirii albiilor cu peste zece metri, necesitând o investiţie masivă din partea CFR pentru adâncirea cotei de fundare, acoperirea cu beton a pilonilor şi consolidarea celor două maluri şi a albiei. Drept dovadă stă şi circulaţia cu restricţie de viteză a trenului care este nevoit să treacă pe acest pod. Tot în această zonă au căzut parapeţii de beton care susţineau malul drept al Şieului, determinând şi un deal din apropiere să o ia la vale. Efectul cel mai distructiv pe care l-au avut aceste balastiere a fost ruperea digului de pe malul stâng al Someşului, în dreptul barajului de la Săsarm, pe o porţiune de aproximativ 100 de metri.

E clar că momentul pentru găsirea responsabililor nu e acum, când de la Garda de Mediu am aflat, prin vocea comisarului şef Ioan Borş, că oficial totul e în regulă, că balastierele de care are cunoştinţă ar exista în zona Cociu au autorizaţii de la Apele Române şi Agenţia de Protecţie a Mediului, plătesc redevenţe la stat şi, prin urmare, din punctul de vedere al autorităţilor, în respectivul perimetru nu se întâmplă nimic nefiresc, comenta pe un forum un localnic din Cociu. Potrivit localnicilor în tot acest timp a fost găsit un singur vinovat, amendat pentru exploatări haotice Ioan Purcsa, care însă nu mai exploatează în zonă de ceva vreme. Pentru restul societăţilor comerciale care exploatează de zor râul Someş s-au închis ochii. /Bistriţa24, Bianca Sara

Teme similare

Ministrul Laszlo Borbely, suspectat de trafic de influenţă

ACUZE ŞI LA LUCRĂRILE HIDROTEHNICE DIN MARAMUREŞ. Procurorii DNA îl acuză pe ministrul Mediului, Laszlo Borbely, că a favorizat o firmă, în schimbul unor lucrări (în valoare de 20.000 euro) la un apartament. Firma respectivă aparţine unui om de afaceri sătămrean (Ion Ciocan), ginerele fostului prefect de Satu Mare, Gheorghe Ciocan şi, potrivit agenţiei Mediafax (care citează site-uri de specialitate) a fost înfiinţată în 1994. Cifra de afaceri este impresionantă, în 2008 fiind de 51.955.000 lei, iar un an mai târziu 57.303.454 lei.

Bani frumoşi cu angajaţi... puţini

Ascensiunea firmei este legată (şi) de numele ministrului Laszlo Borbely, Lescaci Com SRL primind, în ultimii patru ani, 37 de lucrări publice, 34 dintre ele de la „Apele Române”, în Valoare de peste 310 de milioane de lei. 18 dintre acestea au fost primite în timpul mandatului lui Laszlo Borbely. Valoarea totală a contractelor publice câştigate de firmă din 2007 până în prezent este de 298.938.544 de lei şi 2.307.078 de euro. Cele mai multe licitaţii câştigate de firma din Negreşti Oaş au fost organizate de Direcţia de Apă Someş-Tisa, nouă la număr, alte lucrări fiind organizate de direcţiile de ape Prut-Bârlad, Jiu şi Siret (cinci lucrări), Olt, Banat sau Dobrogea-Litoral.

O zi norocoasă pentru firmă…

Direcţia de Ape Someş Tisa a atribuit firmei şase contracte în aceeaşi zi, în 9 februarie 2010. Toate contractele vizau diferite lucrări la cursul râului Vişeu şi au avut valori de 465.609 de lei, 1.900.121 de lei, 376.375 de lei, 479.309 lei, 784.438 de lei şi 920.194 de lei. Firma a mai primit, în 12 decembrie 2007, un contract pentru amenajarea Văii Poienilor din comuna Poienile Izei, judeţul Maramureş, valoarea lucrării fiind de 5,1 milioane de lei. Tot atunci a primit un contract pentru lucrarea de apărare a municipiului şi platformei industriale Zalău împotriva inundaţiilor, dar şi altul pentru amenajarea pârâului Crasna, în comuna Bistra, sat Crasna, judeţul Maramureş, în valoare de 987.442 de lei.

Malul Tisei, rupt... după terminarea inundaţiilor

Pe site-ul Direcţiei de Ape Someş Tisa este dată situaţia catastrofală înregistrată în Maramureş, după inundaţiile din 2008. Ziaruldeinvestigatii.ro a constatat un paradox: distrugerile de mal erau mai mari... la solicitarea executării lucrărilor. Pentru consolidarea malului râului Tisa, în Săpânţa, în procesul-verbal de calamitate întocmit de autorităţile locale a fost constatată o breşă de aproximativ 380 m, pentru care s-au estimat fonduri de reparaţii de 510.000 de lei. Apele Române au transmis, însă, la Ministerul Mediului o situaţie în care figurează o breşă de 1.200 m, valoarea estimată pentru lucrări fiind de peste 11,87 milioane de lei. Acelaşi lucru este constatat la lucrarea de consolidare a malului Tisei, la „Lacul Raţelor” (240 m, fonduri necesare pentru consolidare - 590.000 de lei, constatate; 2.250 m, fonduri cerute - peste 10,5 milioane de lei). Controlorii Curţii de Conturi spun că „negocierile directe purtate pentru contractarea serviciilor de proiectare, a lucrărilor de construcţii-montaj şi a serviciilor de supraveghere tehnică de şantier s-au purtat, în majoritatea situaţiilor, cu aceleaşi firme de profil care au mai executat astfel de lucrări în anii anteriori, lucrări care s-au dovedit a fi de o calitate îndoielnică şi care nu au rezistat la calamităţile survenite ca urmare a inundaţiilor produse în anii anteriori”. Sunt enumerate firmele Repcon SA Oradea, Hidroconstrucţia SA Bucureşti şi Socot SA Târgu-Mureş, dar şi firma Lescaci Com SRL este pomenită. /infomm, Ioan Buda Ţeţu