Cod-f-pc-4 revista presei 11 17 martie 2017 cuprins


Apă şi canalizare cu fonduri europene, la Dobrosloveni. Proiect de trei milioane şi jumătate de euro



Yüklə 0,69 Mb.
səhifə52/52
tarix27.12.2018
ölçüsü0,69 Mb.
#87475
1   ...   44   45   46   47   48   49   50   51   52

Apă şi canalizare cu fonduri europene, la Dobrosloveni. Proiect de trei milioane şi jumătate de euro


Localnicii din Dobrosloveni vor avea posibilitatea să se racordeze la sistemul de apă şi canalizare, după ce primăria a accesat un proiect cu fonduri europene în valoare de trei milioane şi jumătate de euro. Cu excepţia satului Frăsinet, întreaga comună a fost prinsă în proiect. Veşti bune pentru locuitorii comunei Dobrosloveni care vor avea apă şi canalizare. Edilul comunei, Gheorghe Tudoraşcu, a declarat că Frăsinet este singurul sat care nu a putut fi cuprins în proiectul de trei milioane şi jumătate de euro. Pentru acest sat, care are mai puţin de 500 de locuitori, a fost întocmit un proiect separat.

„Avem trei milioane şi jumătate, fără TVA, fonduri europene pentru alimentare cu apă şi canalizare, plus modernizarea unui drum rural. Toate satele sunt cuprinse în acest proiect, mai puţin Frăsinet, pentru care urmează să depunem un proiect separat pe PNDL, acesta a fost deja scris. Acest sat este izolat, iar populaţia lui este sub 500 de locuitori. Satele Potopini, Dobrosloveni sunt pe 7.2, alimentare cu apă şi canalizare, iar Reşca şi Reşcuţa pe Compania de Apă. Nu avem apă în comună, acesta este primul proiect. Este singurul proiect pe care l-am prins pe apă şi canalizare, care este eligibil, cu cererea de finanţare semnată”, a spus primarul. /GazetaNoua, http://gazetanoua.ro/index.php?mod=stiri&id=40960&title=Apa-si-canalizare-cu-fonduri-europene--la-Dobrosloveni--Proiect-de-trei-milioane-si-jumatate-de-euro-.html



49 de localităţi vâlcene vor beneficia de finanţare pentru apă şi canalizare


Preşedintele ADI Apa Vâlcea, Robert Schell ne-a declarat că, din totalul de 81 de localităţi vâlcene membre în ADI Apa Vâlcea, 49 vor beneficia de fonduri pentru introducerea sistemului de apă şi canalizare prin programul POS Mediu 2. Schell mai spune că, începând cu anul acesta, este convins că toate localităţile din judeţ vor adera la ADI Apa pentru că a gestiona un sistem de apă la nivel local este o piatră de moară şi de gâtul primarului, dar şi pentru comunitate: „În prezent avem 81 de localităţi în asociaţie. Celelalte 8 nu au dorit, din motive diverse, să adere la această asociaţie. Cred că, într-un viitor apropiat toate vor adera, pentru că acesta este mersul. În Legea Serviciilor Publice, care a fost din nou modificată, sunt prevederi foarte stricte, pe care o localitate mică nu va putea să le ducă la îndeplinire. Ei se pot autoriza ca operatori de apă şi canalizare în localităţile lor, există cadru legal, dar nu pot îndeplini condiţiile legale, care sunt destul de stricte referitor de numărul de angajaţi, la modul în care supraveghezi sistemul de apă, la felul cum faci analizele la apă, laboratoare cu oameni specializaţi, etc. Începând de anul acesta, toate investiţiile care se fac pentru apă şi canalizare din fonduri guvernamentale sau europene trebuie să aibă un amortisment, pe care trebuie să-l bagi în preţul apei. Până acum amortismentul era suportat de administraţia locală. Sunt convins că acesta va fi viitorul şi, începând de anul acesta, toate localităţile vor adera la asociaţie, pentru că nu vor avea încotro. A gestiona un sistem de apă la nivel de localitate este o piatră de moară şi de gâtul primarului, dar şi pentru comunitate”, spune preşedintele ADI Apa Vâlcea, Robert Schell.

Robert Schell: „Avem multe solicitări de preluare a sistemelor de către Apavil”

Primarul oraşului Brezoi mai spune că cea mai mare parte a administraţiilor locale din judeţ au înţeles că trebuie să predea sistemul de apă şi canalizare operatorului regional Apavil, singurul autorizat pentru întreţinerea unui astfel de sistem: „În ultima vreme sunt foarte multe solicitări la asociaţie şi la ADI Apa, de preluare a sistemelor de către Apavil. Numai luna aceasta avem 17 cereri prin care se doreşte predarea serviciilor către Apavil, după ce s-au convins că nu vor mai putea funcţiona în condiţiile acestea. Până acum s-au mai închis ochii la faptul că nu avem staţii de epurare, că deversam în râuri canalizările fără să epurăm apa, că apa nu este tocmai în regulă, dar probabil nu va merge aşa mult timp”, a mai argumentat Schell. În urma solicitărilor, prin POS Mediu 2, 49 de localităţi vor primi finanţare europeană pentru a beneficia de apă şi canalizare. Celelalte localităţi, până la 60 câte s-au dorit a intra la finanţare ori nu au dat hotărâri de consiliu prin care să adere la ADI Apa Vâlcea sau nu au îndeplinit criteriile de eligibilitate. De precizat că oraşele au fost finanţate prin POS Mediu 1, un proiect aflat în faza de finalizare. Cel de-al doilea proiect derulat de ADI Apa Vâlcea are o valoare de peste 100 de milioane de euro, iar lucrările propriu-zise ar putea începe la jumătatea anului 2017. /Impact Real, http://www.impactreal.ro/index.php/2017/03/13/49-de-localitati-valcene-vor-beneficia-de-finantare-pentru-apa-si-canalizare/

Oltchim nu se vinde pe bucăți! Promisiunea a fost făcută de ministrul Economiei, Mihai Tudose, și de administratorul Piperea


Ministrul Economiei, Mihai Tudose, a fost joi, 9 martie, la combinatul Oltchim Râmnicu Vâlcea, pentru a discuta despre stadiul vânzării de active cu administratorii judiciari şi cu sindicatele, au declarat reprezentanţii ministerului. El a fost însoțit de administratorul judiciar al combinatului chimic, Gheorghe Piperea, și de Bogdan Codruț Stănescu, administratorul special. Toți au declarat că SC Oltchim nu se va vinde pe bucăți și nici nu va ajunge la fier vechi.

Ministrul a avut discuții cu reprezentanți ai sindicatelor și cu şi cu administratorii judiciari despre stadiul procesului de vânzare a activelor Soccietății Comerciale Oltchim. Mihai Tudose spune că procesul de privatizare al Combinatului Chimic este destul de avansat și că urmează depunerea ofertelor angajante. Atât reprezentantul Guvernului Grindeanu, cât și administratorii spun că nu iau în calcul ca Oltchimul să se vândă pe bucăți și nici să ajungă la fier vechi.

“Am avut o întâlnire cu toate sindicatele din Oltchim. Ei au acuzat vicii de comunicare. Le-am promis și am rugat partea de management de la Oltchim să fie atentă la comunicare, toată lumea să știe ce se întâmplă. Am mai promis că peste două săptămâni o să revin să văd dacă totul este bine. Procesul de vânzare este complicat, va dura câteva luni doar transferul. Va dura, până la finalul acestui an, cel puțin, timp în care vom comunica în permanență tot ce se întâmplă. Oltchimul este un pol important pentru județ, îmi dau seama ce ar însemna căderea acestei societăți comerciale. Ce s-a întâmplat pe 6 martie este rezultatul a ceea ce s-a întreprins de către niște deștepți, nu mă feresc de termene. Noi am votat în 205 strategia de privatizare, care prevedea vânzarea la pachet. Au venit niște băieți deștepți care au venit și au zis că vorbesc ei să se vândă pe bucățele. Din ce am discutat cu toți cei implicați nu se va vinde pe bucățele, acest combinat trebuie să trăiască, va avea prioritate cine face ca Oltchimul să funcţioneze așa cum este acum. Nu se pune problema ca cineva să cumpere o bucată și să o ducă la fier vechi. Se va vinde doar atunci când vom avea certitudinea că Oltchim va funcționa în continuare”, spune Mihai Tudose, ministrul Economiei.

“Noua strategie a fost aprobată de creditori și a fost impusă după discuțiile cu cei de la Comisia Europeană. Dincolo de asta, ceea ce se vinde este un ansamblu în stare de funcționare, o afacere, înseamnă tot de la licențe până la contractele de muncă cu angajații. Vreau să corectez ce a mai apărut și în mass media. Aici nu este vorba de privatizare, este vorba de o vânzare, prevăzută în planul de reorganizare. Dacă se va întâmpla să fie o ofertă de nerefuzat, dintre ghilimele, iar cel care cumpără să ducă Oltchimul la fiare vechi, procedura este oprită de creditori”, completează Gheorghe Piperea, admistrator judiciar.

Până la termenul limită din 27 ianuarie, Oltchim a primit oferte neangajante din partea unor operatori industriali şi a unor investitori financiari, patru dintre ofertele primite acoperind pachetele operaţionale, care includ activităţi de fabricare de produse chimice, în timp ce celelalte sunt doar pentru active, potrivit unui anunţ al combinatului. În 2016, statul român a scos Oltchim la vânzare pe nouă pachete de active. Planul de reorganizare al Oltchim prevede vânzarea combinatului pentru cel puţin 307 milioane euro. Oltchim a intrat în procedură de insolvenţă la 30 ianuarie 2013, iar consorţiul format din Rominsolv SPRL şi BDO Busines Restructuring SPRL a fost numit administrator judiciar. /Eveniment Valcean, http://evenimentvalcean.ro/oltchim-nu-se-vinde-pe-bucati-promisiunea-fost-facuta-de-ministrul-economiei-mihai-tudose-si-de-administratorul-piperea/

Teme de mediu

BRAȘOV. Tot mai multe păsări în Delta din Carpați!!!


Așa cum s-a relatat de curând pe contul de Facebook Delta din Carpați, pe bălțile din Dumbrăvița au fost consemnate ieri multe specii de păsări, însă și cifre destul de mari la unele dintre ele.

Astfel, printre altele, s-au observat următoarele exemplare: corcodel de iarnă (2), egretă mare (85), barză neagră (1), călifar alb (73 - aproape de recordul zonei), gârliță mare (peste 1100 - record absolut al zonei, mai ales că niciodată primăvara nu s-au observat mai mult de câteva zeci), rață fluierătoare (300), rață cu cap castaniu (475), rață roșie (8), codalb (1), cioc-întors (6), nagâț (200). /Transilvania Expres, http://www.mytex.ro/stiri/544-eco/546302-brasov-tot-mai-multe-pasari-in-delta-din-carpati.html



Direcţia Silvică Vâlcea marchează debutul Lunii Plantării Arborilor


În fiecare an, între 15 martie şi 15 aprilie, este o lună în care activităţile ecologice în general şi cele silvice, în special, capătă o importanţă aparte, odată cu începutul primăverii. Această perioadă este instituită, prin Codul silvic, drept Luna Plantării Arborilor, o lună în care acţiunile silviculturale se împletesc cu activităţi publice de popularizare şi educare privind rolul şi importanţa pădurii şi activităţi practice de realizare de plantaţii forestiere.

Acţiunile noastre au ca obiectiv conştientizarea populaţiei despre necesitatea asigurării integrităţii şi dezvoltării pădurilor, împădurirea terenurilor forestiere goale, participarea tineretului şi în special a elevilor la aceste acţiuni.

În anul 2017, Direcţia Silvică Vâlcea reîmpădureşte 138 ha, folosind în acest scop 553.000 de puieţi forestieri din diverse specii: molid, larice, stejar, gorun, paltin de munte, frasin, salcâm, plop, toţi aceşti puieţi fiind produşi în pepinierele proprii.

În această perioadă, Direcţia Silvică Vâlcea pune la dispoziţie puieţi forestieri şi ornamentali produşi la Pepiniera Ioneşti. Pentru detalii, se poate consulta pagina web a direcţiei silvice, la adresa: http//valcea.rosilva.ro. De asemenea, Direcţia Silvică Vâlcea asigură, prin ocoalele silvice, asistenţă tehnică gratuită persoanelor fizice şi juridice, interesate.

În acest context, dorim să subliniem rolul pe care-l joacă prezenţa pădurii în viaţa noastră, având în vedere, pe de o parte, suprafaţa ocupată de aceasta din totalul suprafeţei de teren, precum şi numeroasele sale beneficii sociale, de mediu şi economice.

Prin procesul de fotosinteză, arborii absorb dioxidul de carbon produs de activităţile umane şi eliberează oxigenul, pădurea fiind o adevărată fabrică de biomasă. Datorită arborilor, pădurea funcţionează ca un scut în calea vânturilor puternice, rădăcinile acestora fixează solul şi împiedică alunecările de teren. Pădurile reglează temperaturile extreme şi furnizează produse cum ar fi: lemn, frunze, fructe, seminţe etc.

Regenerarea pădurilor, conservarea şi protecţia acestora în scopul dezvoltării lor durabile sunt activităţi importante pe care le desfăşoară silvicultorii alături de care invităm să participe pe toţi iubitorii de natură. /Curierul de Ramnic, http://www.ramnic.ro/articole/directia-silvica-vlcea-marcheaza-debutul-lunii-plantarii-arborilor-83716/2017-03-16

/Infopuls, http://infopuls.ro/2017/03/15/directia-silvica-valcea-marcheaza-debutul-lunii-plantarii-arborilor/

Un munte unde altădată hălăduiau caprele negre e sfârtecat de utilaje. Ei mai vor 16 hectare!


Florin Stoican, preşedintele Asociaţiei Kogayon şi al Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti, trage un semnal de alarmă într-un interviu acordat României Curate, asupra riscului de modificare a limitelor Parcului Naţional Buila-Vânturariţa. Acesta declară că nu este de acord cu ”intenţia autorităţilor de a schimba politic harta Parcului Naţional şi fără fundamentare ştiinţifică, tehnică şi economică, doar pentru a pune la dispoziţia unei cariere de calcar a unei bucăţi de munte, în vederea excavării şi fără să se ţină cont de mediu şi viitorul zonei”. La dezbaterea de la Ministerul Mediului pe acestă temă, însă Florin Stoican spune că nu a fost invitat să participe.

Florin Stoican spune că dacă respectiva zonă va fi ”sustrasă” ariei protejate, cariera, a cărei licenţă de exploatare urma să expire în 2020, se va extinde şi îşi va prelungi activitatea ani buni de-acum încolo. Cariera respectivă se află în exploatarea sucursalei locale a Societăţii Naţionale a Sării ”Salrom SA – Exploatarea Minieră Râmnicu Valcea”.

Calcarul exploatat din cariera lipită de Parcul Naţional constituie una din materiile prime pentru industria chimică de pe platforma Râureni, alături de sarea exploatată în soluţie la Ocnele Mari tot de Salrom SA. Calcarul nu ajunge direct la Oltchim SA, ci via Chiech Soda SA, companie cu capital polonez. În 2009, pe când administra Parcul Naţional Buila-Vânturariţa, Florin Stoican a realizat un raport oficial, actualizat în 2016, care propune recomandări pentru operatorul minier. ONG-istul de mediu declară că deşi a trimis respectivul document la toate autorităţile competente, acesta a fost ignorat de către autorităţi, care încearcă ”să rezolve problema politic”.

În present, potrivit lui Florin Stoican, în carieră lucrează 146 angajaţi, majoritatea din comunităţile locale. Consiliul Judeţean Vâlcea, dramatizând situaţia, a comunicat în presă că necontinuarea extinderii carierei ar presupune o reducere cu 90% a activităţii în carieră, cu 70% la salina Ocnele Mari, deci 200 de locuri de muncă, posibila închidere a uzinei de sodă Chiech, disponibilizarea a 860 angajati de la Oltchim şi reducerea cu 69% a productiei CET Govora. Tot Consiliul Judeţean Vâlcea sustine că “angajaţii direcţi şi cei ai sub-furnizorilor, împreună cu familiile, reprezintă 30.000 persoane”.

Din nou primează disperarea după voturi şi superficialitatea politicienilor

Desigur, nu se ia în calcul că totalul populaţiei judeţului se ridică la peste 350.000 de locuitori şi nu vedem de ce ar fi 30.000 de oameni care ar muri de foame în caz că această carieră nu ar fi extinsă, nu credem că părinţii, copiii, fraţii, nepoţii, bunicii sau mătuşile şi unchii celor care lucrează la exploatare, USG sau Oltchim sunt complet dependenţi material de jobul rudelor, de altfel, exploatarea în scop populist al unor informaţii şi date speram că a rămas de domeniul trecutului communist şi că este doar apanajul politicienilor prea puţin interesaţi de soarta oamenilor, ci exclusiv de beneficii materiale şi interese, care speculează situaţia la modul lacromigen şi umplu presa de articole şi comunicate mustind de devotamentul lor faţă de cauze precum Oltchim, CET, USG, în realitate ii pasionează doar dacă au de câştigat voturi sau material.

În concluzie, e vorba de încă 16 hectare care sunt suprapuse între perimetrul de exploatare şi parcul national, plus alte 13 hectare pe care le vor pentru drumuri tehnologice. E vorba de 14 ha de padure si 15 ha de islaz, cu care practic, se retează vârful muntelui. Apocaliptic, nu-I aşa?

Iată un cutremurător articol apărut în publicaţia România Curată:

“Guvernul se pregăteşte să ciuntească un Parc Naţional ca să extindă o carieră de calcar

Daniel Befu

Ministerul Mediului caută soluţii legale pentru a reteza 16 hectare din Parcul Naţional Buila-Vânturariţa ca să le poată oferi pe tavă unei profitabile cariere de calcar cu care zona protejată are neşansa să se învecineze.

In loc de Parc Naţional, vâlcenii se vor bucura de încă 16 hectare de carieră de calcar

Joi, 9 martie, la Ministerul Mediului a avut loc o discuţie pe această temă între autorităţile locale şi cele centrale, fără ca vreun reprezentant al ONG-urilor de specialitate să fie invitat.

România Curată a încercat să afle ce s-a convenit la Ministerul Mediului pe tema modificării limitelor Parcului Naţional Buila-Vânturariţa. Reprezentanţii Ministerului nu au răspuns demersurilor noastre repetate. În schimb, Prefectura a ieşit cu un comunicat în presa locală, în care rezumă concluziile dialogului: ”Prefectul Radu Renga a avut joi, 9.03.2017, la sediul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, o întâlnire cu domnul ministru, Daniel Constantin. La masa discuţiilor s-au aflat şi parlamentarii vâlceni, Dumitru Lovin şi Bogdan Matei, dar şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, Adrian Buşu, liderul Cartel Alfa-filiala Vâlcea, Ionel Vâncea şi directorul tehnic al Exploatării Miniere Râmnicu Vâlcea, Constantin Melinte. Tema principală a întrevederii a vizat posibilitatea continuării procesului de exploatare a calcarului din cariera Arnota-Costeşti într-o zonă de dezvoltare durabilă pe termen mediu şi lung. În urma analizei, s-a accentuat posibilitatea extinderii cu 16 hectare a suprafeţei de exploatare, urmând ca în perioada următoare să se facă demersurile legale impuse de legislaţia în vigoare pentru soluţionarea acestei situaţii”.

Practic semnalul de alarmă tras miercuri, 8 martie, de fondatorul Parcului Naţional Buila-Vânturariţa, Florin Stoican, preşedintele Asociaţiei Kogayon, este corect. În acest moment politicienii locali vâlceni încearcă strămutarea graniţelor Parcului Naţional, pentru a permite extinderea carierei de calcar a Salrom SA, care, conform lui Stoican, extrage calcarul şi îl livrează companiei poloneză Ciech Soda SA, operatorul fostelor uzine sodice Govora, unul din furnizorii majori ai Oltchim.

Potrivit unui cotidian local, autorităţile locale au făcut presiuni către ministrul Mediului, Daniel Constantin, în vederea promovării unei ordonanţe de urgenţă care să prelungească viaţa carierei de calcar Arnota Costeşti, în detrimentul Parcului Naţional.

“În urma analizei care s-a efectuat astăzi la Ministerul Mediului (…) a fost luată în calcul extinderea cu 16 hectare a suprafeţei de exploatare, aceste hectare urmând să fie disjunse din administrarea Parcului Naţional „Buila Vânturariţa”. Vâlcenii prezenţi la întâlnirea cu ministrul Daniel Constantin ar fi obţinut promisiunea clară că, în cel mult trei luni, va fi adoptată o hotărâre de Guvern prin care se vor modifica limitele parcului”, scrie Curierul de Vâlcea. /Curierul de Ramnic, http://www.ramnic.ro/articole/sosun-munte-unde-altadata-haladuiau-caprele-negre-e-sfrtecat-de-utilaje-ei-mai-vor-16-hectare-83664/2017-03-14

Protest împotriva tăierilor de arbori pe Transfăgărăşan


30 de activişti Agent Green, oameni de ştiiinţă şi alpinişti profesionişti au blocat vineri dimineaţă, pe Transfăgărăşan, camioanele încărcate cu arbori din Munţii Făgăraş, protestatarii cerând anchetă privind distrugerea pădurilor din zona Vidraru. Protestatarii au ocupat arborii cu corturi speciale şi au afişat bannere cu mesajul „Salvaţi Ultimele Păduri Virgine” în limbile română şi engleză, cerând Guvernului României să impună un moratoriu asupra exploatărilor în toate zonele unde mai există păduri potenţial virgine şi cvasivirgine. „Ne dorim ca Ministerul Pădurilor şi Apelor să facă din protejarea pădurilor virgine prioritatea anului 2017. Nu ne mai permitem să pierdem niciun hectar. În mod particular, ce se întâmplă la Vidraru este o chestiune de siguranţă naţională. Nu plecăm de aici până nu primim asigurări de la minister că se vor lua măsuri serioase”, a declarat Gabriel Paun, preşedintele Agent Green. /BUNA ZIUA BRASOV, http://www.bzb.ro/stire/protest-impotriva-taierilor-de-arbori-pe-transfagarasan-a109338

Inconstienta romanilor care arunca gunoaie pe unde apuca provoaca probleme uriase. Situatie de urgenta intr-o zona din tara


Inconstienta romanilor care arunca gunoaie pe unde apuca provoaca probleme uriase. Situatie de urgenta intr-o zona din tara

Odata cu topirea zapezii, au iesit la ivela si gunoaiele aruncate fara jena de romani pe unde au apucat. La marginea drumurilor, in jurul localitatilor, dar si in rauri, este plin de deseuri care otravesc totul in jur.

In judetul Brasov, de pilda, PET-urile au blocat in totalitate albia raului Olt si risca sa provoace inundatii. Imaginea este dezolanta.

Gunoaiele au inceput sa se adune sub podul dintre localitatile Comana si Crihalma de cateva saptamani. Toate aceste deseuri au ajuns in apa aruncate de oameni care considera albia raurilor un fel de groapa de gunoi. Autoritatile se chinuie acum sa gasesca o solutie pentru a le indeparta.

Localnica: "Eu le-am postat pe internet si speram ia masuri din partea cuiva dar nimic, va pot arata filmarile de acum doua saptamani cand nici nu erau atatea, acum s-a dublat.

Lumea ar trebui sa nu mai arunce, toti suntem vinovati, toata lumea"

Cei de la Garda de Mediu au evaluat situatia insa nu au pe cine sa amendeze. Oltul trece prin trei judete, iar resturile se aduna de pe tot cursul apei.

Mircea Paraschiv, comisar Garda de Mediu Brasov: "Rezolvarea problemei este in interiorul fiecaruia dintre noi, de fiecare data cand aruncam pe jos sau intr-un curs de apa trebuie sa constientizam ca cineva va trebui sa curete."

Localnicii spun ca gunoaiele se aduna aici in fiecare an, insa fenomenul nu a avut amploarea de acum. Dopul creat este atat de mare incat incat risca sa devieze apa si sa provoace inundatii in zona.

Tocmai din acest motiv, autoritatile au hotarat sa cera declararea situatiei de urgenta pentru curatarea zonei.

Si la cativa pasi de Ploiesti, langa localitatea Blejoi, campul pare semanat cu hartii, pungi de plastic, caramizi sau alte materiale de constructie. E opera oamenilor pentru care curatenia din batatura lor inseamna mizerie pentru altii.

Reporter: "Cine arunca?"

Florea Tudor, localnica: "Stie ei cine ca vine noaptea? Cu masini, cu caruta, cu ce are."

Reporter: "Si, ce arunca?"

Florea Tudor: "Gunoaie, dar gunoaie, nu gluma fel de fel de mizerii"

Adevarul este insa ca o mare parte din gunoaie provin chiar de la localnici, care refuza sa incheie contracte pentru servicii de salubritate.

Angajata, firma de salubrizare: "Spun ca ei sunt o singura persoana, de exemplu, si ei nu fac gunoi, dau foc in curte, practic nu fac gunoi dar dupa aceia le gasim peste tot."

Reporter: "Aruncate?"

Angajata: "Stiti cum e romanul".

Ecologizarea acestei zone va costa peste 10 mii de lei, spun autoritatile. /PROTV, http://m.stirileprotv.ro/lbin/mobile/index.php?article_id=3746032






- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38


Yüklə 0,69 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   44   45   46   47   48   49   50   51   52




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin