Cod-f-pc-4 revista presei 11 aprilie 2012 cuprins

Compania de Apă face lucrări de reabilitare pentru reducerea pierderilor

Sistemele din infrastructura de apă-canal, din mai multe localităţi din judeţ vor intra în reabilitare în următoarea perioadă.

Compania de Apă Arad a scos de curând la licitaţie, lucrări de reabilitare a conductei de aducţiune din Gurahonţ – Bonţeşti, Beliu şi Tauţ. Contractul de lucrări a fost estimat la o sumă totală de 1.263.352 de lei, iar constructorul va fi ales de operator în data de 19 a acestei luni. Acest tip de lucrări vizează eliminarea pierderilor din reţele, o prioritate stabi¬lită de operator pentru acest an. Criteriul de alegere al constructorului este cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic.

De curând, Compania de Apă a dispus începerea lucrărilor de extindere a reţelei de canalizare în municipiu şi în localitatea Fântânele, în cadrul Masterplanului pe apă-canal, finanţat pe Programul Operaţional Sectorial Mediu. Investiţiile în sistemul de canalizare şi staţiile de pompare a apei uzate se vor ridica la peste 29,8 milioane de lei. Acest contract de lucrări este cel de al patrulea adjudecat până în prezent în cadrul proiectului „Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Arad“, al cărui beneficiar este Compania de Apă. De menţionat că, pentru acest an, planul de investiţii aferent patrimoniului public concesionat de la Consiliul Judeaţean Arad este în sumă de 19.374.096 de lei, care în municipiul Arad ajunge la 12.401.276 de lei, iar în judeţ, la 6.972.820 de lei. Din aceste fonduri urmează să fie reabilitaţi 20,5 kilometri de reţele de canalizare din municipiu şi şapte kilometri de reţele de apă. /Glasul Aradului AR, Sandra Stoler

Teme de mediu

Korodi în locul lui Borbely la Mediu

Attila Korodi a acceptat să preia portofoliul de ministru al Mediului, după ce Laszlo Borbely a demisionat din funcţie. Acesta a mai fost numit ministru pe acelaşi portofoliu în 2007 timp de un an. Laszlo Borbely a demisionat, joia trecută, din funcţia de ministru al Mediului, în urma unei discuţii cu premierul Ungureanu, ce a vizat acuzaţiile de trafic de influenţă şi fals în declaraţii în formă continuă, aduse de Direcţia Naţională Anticorupţie. /Zi de Zi MS, Ionel Albu

Azomureşul poluează din nou

Azomureşul poluează din nou, tocmai când aparatul de măsurare a emisiilor s-a defectat. S-a întâmplat la doar o săptămână după ce combinatul chimic a primit autorizaţia integrată de mediu.

Directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş, Dănuţ Ştefănescu, susţine că unitatea mobilă de măsurare a nivelului de amoniac din aer este defectă şi nu a putut înregistra depăşirile, dar aparatul va fi repus în funcţiune săptămâna viitoare. Purtătorul de cuvânt al Combinatul Chimic Azomureş, Ovidiu Maior, a recunoscut că ieri în după-amiază au existat depăşiri ale concentraţiei de oxizi de azot admise, din cauza pornirii unei instalaţii de acid azotic, a precizat reprezentantul combinatului. /Radio Mureş MS, Valeriu Russu

Reforma industrială a trecut, poluarea a rămas

După topirea zăpezilor, primăvara a lăsat la vedere în judeţul Hunedoara gunoaiele aruncate la întâmplare. “Oropsiţii”, locuitorii judeţului care inhalează cele mai dense pulberi, sunt devenii şi, mai ales, cei care locuiesc în apropierea aşa-numitei şosele de centură a municipiului reşedinţă de judeţ, care este şi şosea europeană.

Deva rămâne oraşul cu cel mai poluat aer din judeţ. În Hunedoara datele nu sunt foarte concludente, pentru că aici – după defectarea instalaţiei performante care măsura poluarea în oraş, măsurătorile se fac numai în zona Spitalului Municipal “Dr. Alexandru Simionescu”, cunoscută pentru zona verde care o înconjoară. Valoarea maximă admisă la pulberile în suspensie este de 0,050 miligrame pe metrul cub, iar valorile medii măsurate în luna februarie 2011 au fost de 0,026, comparativ cu 0,033 miligrame pe metrul cub, în februarie 2012. “Deşi valorile pulberilor în suspenie sunt aproape la jumătate din valoarea maximă admisă, un disconfort tot există. La Hunedoara, pompa noastră este amplasată în curtea spitalului, însă asta nu înseamnă că valorile pe care le indică aceasta sunt valabile pentru tot oraşul. În zonele intens circulate valorile sunt, cu siguranţă mai mari şi pot fi chiar şi depăşite”, explică şefa Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara (APM), Georgeta Barabaş.

În Deva, funcţionează două staţii automate, care afişează permanent nivelul poluării aerului: una este situată pe Calea Zarandului, în apropierea staţiei de epurare, iar cealaltă este amplasată în oraş, pe strada Carpaţi. Numai în acest an, în Deva au fost înregistrate 43 de depăşiri ale valorii maxime admise în ceea ce priveşte pulberile în suspensie, dintre care 32 numai în zona şoselei de centură (DN7 sau E68 – Calea Zarandului).

Săracii inhalează aer mai curat. Autorităţile de mediu susţin că nivelul de poluare al aerului creşte în raport direct cu aglomeraţia, cu numărul fabricilor şi cu intensitatea traficului. “Deşi oraşele sunt aproximativ de aceeaşi mărime, nu putem face o comparaţie între Deva şi Hunedoara, în primul rând pentru că măsurătorile se fac cu aparatură diferită. În Hunedoara facem măsurători în sistem clasic, manual, care dau o mulţime de erori – acceptate, desigur. Erori pot apărea la prelevare, la efectuarea analizelor propriu-zise, la etalonări, dar şi la reactivi. Cu toate acestea, în perioada de vară, chiar şi în perioada în care funcţiona staţia automată, înainte ca aceasta să se strice, Hunedoara stătea mult mai bine la capitolul aer curat, în comparaţie cu Deva. Pe de o parte, la Deva este mai mult praf provenit din sursele industriale şi de pe şoseaua europeană care tranzitează oraşul, dar oraşul reşedinţă de judeţ stă mult mai prost la capitolul poluare, pentru că Deva are o suprafaţă foarte mică de zonă verde pe cap de locuitor, în comparaţie cu Hunedoara. În plus, în Hunedoara sunt mai multe perdele vegetale, pe când la Deva betoanele nu prea îl absorb”, spune Georgeta Barabaş.

Soluţia la îndemână: perdelele “verzi”. În zona Văii Jiului, potrivit reprezentanţilor Agenţiei de Mediu, există două staţii: una automată, în Vulcan şi una manuală, în Petroşani. Dacă rezultatele staţiei manuale sunt comparabile cu situaţia din Hunedoara, rezultatele oferite de staţia din Vulcan sunt similare cu cele din Deva. În acest an, la Vulcan au fost înregistrate 15 depăşiri. Staţia automată de la Hunedoara a funcţionat din aprilie 2009, până în iunie 2010, când a fost distrusă de inundaţiile din zona Buituri, toate analizoarele fiind aviariate de viitură. “De atunci încercăm să obţinem banii necesari de la Ministerul Mediului, pentru a o repara şi a o muta în Parcul Industrial – fosta zonă a reviziei de locomotive, unde este mai ferită de asemenea riscuri. Mutarea şi racordurile electrice, plus platforma – pentru că este necesară o precizie milimetrică – ne-ar costa cam 30.000 de lei. Sperăm ca în acest an să primim banii necesari, potrivit promisiunilor care ne-au fost făcute cu câteva zile în urmă”, adaugă şefa APM Hunedoara. Georgeta Barabaş spune că, în ceea ce priveşte pulberile din aer, o altă cauză a creşterii nivelului de poluare au fost sutele de incendieri de vegetaţie, prea rar sancţionate, în opinia directoarei de la Mediu. Ea menţionează că soluţia ar fi simplă şi ieftină: să refacem ceea ce tot noi am distrus – perdelele de vegetaţie. Directoarea APM spune că sunt foarte multe cazuri unde administraţiile locale au tăiat arbori, fără a fi plantat nimic în loc. Dacă Garda de Mediu ar aplica amenzi primăriilor unde se înregistrează depăşiri ale nivelului de poluare maxim admis, susţine Barabaş, edilii şefi ar trebui să plătească între 25.000 – 50.000 de lei, chiar de la prima abatere. /Replica HD, Ada Beraru