Microhidrocentralele invadează Hunedoara
Unsprezece microhidrocentrale sunt acum în faza construcţiei, iar altele opt sunt în procedură de autorizare pe raza judeţului Hunedoara. Investiţiile aparţin mai multor firme private din ţară şi se pare că reprezintă doar începutul unui “nou val” în ceea ce priveşte obţinerea de profituri frumuşele şi rapide din producerea de energie.
Microhidrocentrala de la Căţânaş (de pe Valea Govăjdiei) - un exemplu de eficienţă vechi de mai bine de un veac, ce determină acum investiţiile pentru energie “hidro” să se îndrepte şi spre zona Hunedoarei. Până în urmă cu trei-patru ani, microhidrocentralele care funcţionau pe raza judeţului Hunedoara se puteau număra pe degetele de la o mână. În ultima vreme însă interesul investitorilor pentru acest domeniu a crescut considerabil, lucru care se poate vedea simplu, consultând superficial statisticile instituţiilor judeţene abilitate să emită autorizaţiile necesare în construirea acestui gen de amenajări hidrologice. “În ultimii trei ani au început să apară la noi din ce în ce mai multe solicitări pentru aviz de mediu referitoare la microhidrocentrale. Această formă de energie este ieftină, nu poluează, iar costurile de exploatare a amenajării sunt mai mici. Singurul dezavantaj este că, uneori, o asemenea amenajare poate afecta ecosistemul din zona respectivă, însă noi eliberăm aviz de mediu favorabil doar în acele cazuri în care mediul este afectat într-o măsură foarte mică”, spune Georgeta Barabaş, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara. La cele 11 microhidrocentrale aflate în construcţie şi aprobate de APM, se adugă alte 10 pe care le construieşte pe diferite cursuri de apă societatea Hidroelectrica prin intermediul Sucursalei Hidrocentrale Haţeg.
Birocraţie multă, dar profit pe măsura efortului. Pe lângă microhidrocentralele la a căror construire se lucrează deja, ori pentru care se întocmesc acum actele necesare aprobărilor de mediu, mai sunt alte proiecte aflate la stadiul negocierilor. Este şi cazul proiectului de la Hunedoara, unde firma patronată de Costan Buzura încearcă să amplaseze o microhidrocentrală pe principala aducţiune de apă a oraşului. “Suntem în negocieri cu adiministratorul cursului de apă, în acest caz fiind vorba de Apa Prod. Ne dorim să amplasăm o microhidrocentrală în amonte de Staţia de Tratare a Apei Hunedoara, dar nu departe de aceasta. Va fi vorba de o microhidrocentrală de 220 de kwh, ce presupune o investiţie de 250.000 de euro. Cred că această investiţie se va recupera în cel mult trei ani”, spune investitorul. Costan Buzura se plânge însă de birocraţia mult prea mare care pare-se că afectează şi acest domeniu: “Noi avem deja două micro-hidrocentrale în judeţele Sălaj şi Maramureş. E destul de greu, mai ales când vii cu proiecte ale căror capacităţi sunt sub un megawatt, pentru că, în România nu prezintă aşa mare interes din partea autorităţilor. Asta pe când, în ţările scandinave, de exemplu, şi o microhidrocentrală de 10 kwh se construieşte şi se conectează la reţeaua naţională. Judeţul Hunedoara se poate lăuda că are o istorie şi în ceea ce priveşte producerea de energie electrică prin intermediul microhidrocentralelor. O asemenea capacitate de producţie funcţionează deja de patru ani în oraşul Geoagiu, iar un proiect de acest fel îl avea în plan şi Primăria Hunedoara, cu 10 – 12 ani în urmă. Pe raza comunei Ghelari a funcţionat însă, încă din 1910, o micro-hidrocentrală, amplasată pe Valea Govăjdiei, care furniza energie minelor de fier din zonă.
Microhidrocentrale în construcţie pentru care există acord de mediu, ridicate de investitori privaţi
CURS DE APĂ …………… LOCALITATEA
Râu Bărbat …………… Pui
Murguşu …………… Pui
Dobra …………… Dobra
Cerna …………… Teliuc
Govăjdia …………… Ghelari
Taia …………… Petrila
aducţiune artificială …………… Orăştie
Sibişel …………… Beriu
Grădişte …………… Orăştioara de Sus
Băruşor …………… Baru
Cinciş …………… Teliuc
Microhidrocentrale aflate în procedură de autorizare la APM Hunedoara
Suseni …………… Râu de Mori
Valea Rea …………… Orăştioara de Sus
Valea de Peşti …………… Uricani
Rapolţel …………… Rapolt
Grădişte …………… Orăştioara de Sus
Sibişel …………… Beriu
Băruşor …………… Baru
Râul Alb …………… Sălaşu de Sus
/Replica HD, Ciprian Iancu
Teme similare Fondul Solidaritatea, bani pentru infrastructura afectată de inundaţii
În cadrul videoconferinţei organizate cu prefecţii, ministrul Gabriel Berca, a discutat despre Fondul Solidaritatea al uniunii Europene, prin care se acordă subvenţii pentru finanţarea lucrărilor executate ca urmare a inundaţiilor din perioada 23 iunie-31 iulie 2010. “Am luat măsurile necesare pentru a respecta termenele în atragerea acestor bani europeni. Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene decontează lucrări executate pentru refacerea infrastructurii afectate de inundaţiile din perioada 23 iunie-31 iulie 2010. Valoarea acordată pentru Ministerul Administraţiei şi Internelor, pentru unităţile administrativ teritoriale, de 5.5 milioane de euro”, a declarat Dorin Ciomag, director al Direcţiei pentru Administraţie Publică Locală.
Noi obiective în infrastructură. Ţinând cont de timpul relativ scurt până la încheierea acestui program, respectiv, 3 august 2012, într-o perioadă aglomerată din pricina alegerilor locale, se face apel la autorităţile publice locale, Consiliile Judeţene, municipii, oraşe şi comune, pentru a se depune documentaţia necesară accesării acestora. “Termenul de depunere al dosarelor este 3 iulie 2012, deşi termenul limită pentru implementare este 3 august. Perioada de diferenţă este prevăzută pentru procesarea ultimelor dosare depuse. Decontarea se referă la lucrări deja efectuate şi plătite. Este o decontare pe bază de factură a lucrărilor care au fost executate”, a declarat Dorin Ciomag. Cu banii primiţi, autorităţile publice locale vor investi în noi obiective de infrastructură. „Noi avem o situaţie cu hotărârile de Guvern, prin care Guvernul României a alocat în anul 2010 banii la bugete pentru refacerea acestor obiective. Suma totală acordată a fost de 16.997 milioane de euro din care se pot deconta doar 5.5 milioane. În decursul celor două săptămâni, se aşteaptă depunerea acestor dosare”, a adăugat Dorin Ciomag. /Zi de Zi MS, Oana Mărginean
Dostları ilə paylaş: |