Cod-f-pc-4 revista presei 12-14 noiembrie 2013 cuprins

Deversarea borhotului din pălincii pe câmp se sancţionează cu amenzi usturătoare

Cu sau fără acceptul autorităţilor, unele pălincii din judeţ lucrează. De la conducerea Sistemului de Gospodările a Apelor am afla că amenzile pentru poluarea mediului cu deşeuri provenite de la pălincii sunt cuprinse între 10.000 şi 50.000 de lei.

Pentru a evita aceste amenzi, Vasile Andrieş, directorul instituţiei menţionate mai sus face apel la proprietarii de pălincii să respecte normele privind gestionarea deşeurilor. Borhotul rezultat în urma procesului de distilare să fie colectat în bazinele betonate pe care trebuie să le aibă fiecare pălincie.

Neutralizarea deşeurilor cu var le face utilizabile pe post de îngrăşământ organic în agricultură. Este mai economicos, susţine directorul Andrieş de a respecta legislaţia, decât a suporta amenzile care nu sunt deloc mici.

Pericolul de poluare este mai mare mai ales în cazul pălinciilor amplasate în imediata vecinătate a cursurilor de apă – pâraie sau chiar râuri. /Informatia Zilei,

http://www.informatia-zilei.ro/sm/deversarea-borhotului-din-palincii-pe-camp-se-sanctioneaza-cu-amenzi-usturatoare/

Teme similare

UN PROIECT "COMUNIST" NEFINALIZAT NICI AZI. Un colos numit Runcu (II)

Barajul, rodul eficienţei partidului

În întâmpinarea conferinţei naţionale a partidului, proiectul ştiinţific de la Runcu era văzut ca o mare împlinire a idealurilor comuniste şi un rezultat al muncii susţinute a poporului din epoca Nicolae Ceauşescu. La acel moment, lucrarea de pe Mara, unde locul liniştii tihnite de pînă acum a fost luat de forfota creatoare a şantierului, reprezinta un "exemplu ilustrativ de transpunere în viaţă a politicii partidului privind valorificarea resurselor din teritoriu".Se dorea, practic, ca această acumulare să asigure instalarea unui potenţial hidroenergetic de peste 40 MW. Se spunea, de asemenea, că Acumularea Runcu - Brazi va asigura o bază de dezvoltare în continuare a judeţului Maramureş. Pe de altă parte, aceasta răspundea ideii de calitate şi eficienţă, energie electrică urmând să se producă în imediata apropiere a marilor consumatori din minerit, preparare sau ale construcţiei de maşini, evitându-se astfel cheltuielile cu aducerea ei de la mari distanţe. Niciun strop de energie să nu se piardă, spuneau la acea vreme responsabilii.

O modernă bază turistică.Proiectul Runcu, aşa cum a fost gândit de comunişti, era complex din toate punctele de vedere şi "juca" şi pe "cartea turismului". Conform planului socialist, se intenţiona realizarea unei legături pe drum modernizat între Baia Mare şi Staţiunea Izvoare, creându-se apoi o legătură rutieră între Baia Mare şi localitatea Mara prin zona barajului. Pentru întreaga zonă a acumulării urma să se asigure alimentarea cu energie electrică, cu apă potabilă şi legături telefonice. Totodată, erau condiţii deosebite pentru practicarea diverselor sporturi, a celor de iarnă în special. Apropierea de localităţile de pe văile Marei, Cosăului şi Izei urmau să permită "punerea mai bine în valoare a locurilor istorice, a bogatului tezaur folcloric şi etnografic, a monumentelor arhitectonice ale acestor locuri de legendă şi tradiţie, mai cu seamă că obiectivul de care ne ocupăm se află pe principala arteră de circulaţie care leagă zona de vest a ţării cu nordul Moldovei", titra Pentru socialism, în octombrie 1987.

Oglinzi de apă limpede pe SăsarProiectul în sine era unul realmente măreţ. Fiind o acumulare mult mai mare decît Complexul hidrotehnic Firiza, Barajul de la Runcu era prevăzut pentru a asigura dublarea debitelor de apă pentru municipiul Baia Mare, în condiţiile în care apa devenea, spunea propaganda de partid din acea vreme, "una din resursele hotărîtoare pentru progresul economiei, pentru dezvoltarea urbanistică în general". Trebuie spus că specialiştii implicaţi în măreţul proiect se aşteptau ca Barajul Runcu să asigure un debit constant pe tot cursul anului.

Aceasta urma să permită, odată cu regularizarea cursului râului pe teritoriul municipiului, crearea de oglinzi de apă limpede. Autorităţile comuniste mizau pe faptul că zona pe care o parcurge se anunţa unul din cele mai frumoase locuri de agrement ale oraşului Baia Mare./Glasul Maramuresului,

http://www.glasul.ro/main.php?show=36&lang=ro&name=#Un_colos_numit_Runcu_%28II%29

Microhidrocentrala de pe raul Suciu, finalizata

Luni, 11 noiembrie, a avut loc receptia la terminarea lucrarilor obiectivului de investitie Amenajarea Hidroenergetica Suciu, judetul Maramures.

Obiectivul este amplasat amonte de localitatea Grosii Tiblesului si are urmatorii parametrii functionali: puterea instalata 1,32 MW, caderea 150 de metri, lungimea conductei 5,2 km , fiind echipat cu o turbina Pelton cu 4 injectoare.

“Microhidrocentrala realizeaza o energie productibila de 4,35 GWh care se livreaza in sistemul energetic national. In discutiile purtate cu investitorii romani si austrieci, prefectul judetului Maramures, Anton Rohian, a subliniat importanta protejarii biodiversitatii raului Suciu precum si pastrarea intacta a cadrului natural din zona respectiva.Acesta a cerut investitorilor o implicare activa si in viata economico-sociala a localitatii Grosii Tiblesului”, a spus Marilena Florescu, purtatorul de cuvant al Prefecturii Maramures./ZiarMM, http://www.ziarmm.ro/microhidrocentrala-de-pe-raul-suciu-finalizata/

Mobilierul stradal de pe digul Someş este distrus sistematic

Tot mai mulţi sătmăreni apreciază plusul de util pus la dispoziţie de edilii sătmăreni. În egală măsură dezavuează unele manifestări necontrolate ale semenilor.

Cu referire la mobilierul stradal Karikas Laszo a spus: “Este de apreciat faptul că aleşii locali din Satu Mare au depuse eforturi de a amplasa pe digul mal drept al râului Someş o serie de coşuri pentru gunoi şi a mai multor bănci. Imediat după amplasarea acestor coşuri deja unul a fost îndoit.

Este o dovadă a teribilismului unor oameni. Tot aşa poate fi catalogată şi prezenţa unei bănci din beton, care avea locul pe dig, iar acum este la baza porţiunii cu dale din beton.

Mă întreb dacă are cineva posibilitatea de a stopa asemenea manifestări care lasă multe semne de întrebare. Să nu vorbesc de faptul că acest mobilier stradal este realizat din bani publici în folosul comunităţii”. /Informatia Zilei,

http://www.informatia-zilei.ro/sm/mobilierul-stradal-de-pe-digul-somes-este-distrus-sistematic/