Cod-f-pc-4 revista presei 14 septembrie 2012 cuprins

Bani pentru irigaţii şi culturile compromise

După ce toate instalaţiile de irigaţii au fost furate, iar seceta a compromis cel puţin jumătate din culturile hunedorene, autorităţile iau măsuri. Cine vrea să aibă cu ce-şi uda recoltele, poate obţine bani pentru irigaţii, de la stat. Păgubiţii caniculei îşi scot şi ei “pârleala” parţial: statul le oferă cel mult 1.000 de lei. Seceta cu repetiţie din 2011 şi 2012 pare să mişte lucrurile în domeniul irigaţiilor. Fermierii hunedoreni pot obţine bani europeni pentru instalaţii de irigaţii. Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit pune la dispoziţia fermierilor hunedoreni fonduri europene nerambursabile pentru finanţarea proiectelor de irigaţii şi lucrări de îmbunătăţiri funciare. Conform consilierului Marius Filimon, agricultorii hunedoreni pot să ceară, în perioada 3-15 octombrie, fonduri europene nerambursabile pentru finanţarea proiectelor de irigaţii şi lucrări de îmbunătăţiri funciare. Fondurile, în valoare totală de 60 de milioane de euro, pot fi solicitate pentru investiţii în modernizarea sau retehnologizarea sistemelor de irigaţii, pentru staţii de pompare sau de contorizare, precum şi pentru lucrări de îmbunătăţiri funciare care să asigure funcţionarea optimă a sistemelor de irigaţii. Cine depune proiecte poate primi până la un milion de euro, sume 100 la sută nerambursabile, în cazul în care investiţiile sunt de utilitate publică şi deservesc întreaga comunitate. Investiţiile care deservesc o parte din comunitate sunt nerambursabile doar în proporţie de 75 la sută. Plafonul minim care poate fi accesat este de 5.000 de euro. Potrivit reprezentanţilor autorităţilor judeţene, beneficiarii pot fi organizaţiile şi federaţiile de utilitate publică ale proprietarilor sau ale deţinătorilor de terenuri agricole. Cererile pentru fondurile nerambursabile se pot depune până în data de 15 octombrie, la Oficiile Judeţene ale APDRP, zilnic, între orele 9.00 şi 14.00. Ceva bănuţi şi pentru păgubiţii secetei. Nici hunedorenii care s-au ales, la propriu, doar cu praful câmpului nu au fost uitaţi de autorităţi. Şeful Direcţiei pentru Agricultură Hunedoara, Ioan Ştefan, spune că toţi agricultorii hunedoreni care vor cere bani de la direcţie pentru culturile înfiinţate vor primi câte 100 de lei pentru fiecare hectar, însă numai în limita a 10 hectare. „Că este vorba despre un fermier cu zece sau cu 200 de hectare, el nu poate primi mai mult de 100 de lei pentru fiecare hectar, mai exact pentrul cel mult 10 hectare. Asta înseamnă cel mult 1.000 de lei. Asta deoarece s-a mărit alocaţia pe linia de finanţare SAPS, de la 132, la 170 de euro, iar guvernanţii au considerat că această creştere compensează pierderile, explică şeful Direcţiei Agricole. Ioan Ştefan mai spune că fermierii care vor să primească aceşti bani trebuie să depună la direcţie actele de identitate, cererea depusă anterior la Agenţia pentru plăţi şi Intervenţii în Agricultură Hunedoara (APIA), în cazul în care sunt înregistraţi la APIA, sau o adeverinţă de la Registrul Agricol al consiliului local de care aparţin, în cazul în care nu figurează în evidenţele Agenţiei. Potrivit autorităţilor judeţene din judeţul Hunedoara, Guvernul va despăgubi aproximativ 20 de mii de fermieri din judeţ, ale căror culturi au fost afectate de secetă. „Cine are mai puţin de 10 hectare, 6,5 – spre exemplu – va primi 650 de lei”, precizează directorul de la Agricultură. Fermierii se declară bucuroşi că le intră un bănuţ în pungă, însă spun că, în lipsa unei strategii naţionale coerente, aceste sume mărunte sunt ca şi risipite, ele ajungând abia pentru acoperirea unor cheltuieli stringente, cum ar fi cele pentru sămânţă şi ceva motorină. Agricultorii hunedoreni spun că este nevoie de sisteme de irigaţie bine puse la punct, astfel încât seceta să nu mai producă pagube şi în campaniile agricole care vor urma. Fermierii mai spun că – la fel ca şi anul trecut – toamna secetoasă care urmează verii toride nu prevesteşte nimic bun, pământul fiind prea uscat pentru ca ei să poată înfiinţa culturi de toamnă. În total, în judeţul Hunedoara sunt în jur de 25.000 de fermieri, dintre care mai bine de 22.000 deţin suprafeţe restrânse, adică terenuri mai mici de 10 hectare. /Replica HD, http://www.replicahd.ro/?p=6337

Teme de mediu

Ministerul Mediului va cere anularea acordului emis pentru exploatarea de la Certej

Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a anunţat că ministerul va depune marţi, la Curtea de Apel Bucureşti, cererea de anulare a acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej. Plumb a precizat că a solicitat cercetarea persoanelor responsabile de semnarea acestui acord “total ilegal”. Ministrul Rovana Plumb a făcut aceste declaraţii după întâlnirea cu comisarul european pentru mediu, Janez Potočnik. Reacţia ministrului Mediului vine după ce în şedinţa de Guvern de marţi, premierul Victor Ponta i-a cerut acesteia să ia măsuri pentru respectarea reglementărilor de mediu în cazul exploatării miniere de la Certej. / Servus HD,

http://www.servuspress.ro/servus/2012/09/minsterul-mediului-va-cere-anularea-acordului-emis-pentru-exploatarea-de-la-certej/

Teme economice

200 de salariaţi, puşi pe liber la Termocentrala Mintia

Un număr de 200 de salariaţi de la Termocentrala Mintia vor pleca acasă de tot, începând cu data de 1 octombrie. Astfel, din 1.431 de persoane, vor rămâne cu un loc de muncă aici, 1.231. Aceste concedieri colective sunt ultimele din programul de restructurare demarat anul trecut. Atunci, au fost două tranşe de plecări colective, de fiecare dată câte 100 de oameni fiind disponibilizaţi. Guvernul a aprobat ieri, în şedinţă, efectuarea concedierilor de la Termocentrala Mintia, societate aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri. Cei care vor rămâne fără locurile de muncă, vor beneficia de prevederile OUG nr.116/2006, privind protecţia socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective. Vor beneficia de plăţi compensatorii. Costel Alic, directorul general al SC Electrocentrale Deva, susţine că disponibilizările vor fi operate de la toate secţiile, iar oamenii vor beneficia de plăţi compensatorii, în funcţie de vechimea în muncă. Temporar, sediul viitorului Complex Energetic Hunedoara va funcţiona la Electrocentrala Paroşeni, acest lucru fiind stabilit de către o comisie specială. Consiliile de Administraţie de la Termocentralele Mintia şi Paroşeni au aprobat deja fuziunea celor două societăţi care fac parte din Complexul Energetic Hunedoara. Deocamdată, s-a semnat fuziunea dintre cele două termocentrale, urmând ca ulterior, să fie inclusă şi Compania Huilei. /Mesagerul Hunedorean HD,

http://www.mesagerulhunedorean.ro/200-de-salariati-pusi-pe-liber-la-termocentrala-mintia

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA

Teme similare

Olandezii ajută Clujul să reintegreze Someşul în oraş

Râul Someş ar putea fi reintegrat în municipiul Cluj-Napoca “prin toate aspectele şi valenţele”, a menţionat primarul Emil Boc, după întâlnirea de ieri cu ambasadorul Olandei în România, Hendrik Mattheus van Bonzel. Am discutat despre proiectul Cluj-Napoca, Capitală Culturală Europeană, dar şi despre proiecte care ţin de susţinerea investitorilor olandezi în România în general şi în Cluj-Napoca în special. Avem şi un proiect comun de dezvoltare comunitară cu privire la amenajarea râului Someş. Prin acest proiect, fructificând experienţa olandezilor putem să facem din Someş un râu care să fie parte a comunităţii. Oraşul şi-a întors faţa de la râul Someş în ultimii 30 de ani şi trebuie să fie reintegrat în oraş prin toate aspectele şi valenţele pe care le presupune", a declarat Boc, la finalul întâlnirii. Potrivit Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Cluj, companiile olandeze se află pe locul nouă în topul investiţiilor străine în judeţ. Printre cele 207 companii prezente la Cluj se numără CSI, Saan Ruttrans, ING Bank, ISDC, UPC, Integrated Systems Development Corporation, Yonder sau Fencs. /Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/olandezii-ajuta-clujul-sa-reintegreze-somesul-in-oras--98356.html

Boc, în discuţii cu ambasadorul Olandei pentru proiectul Someşului navigabil

Ambasadorul Olandei la Bucureşti s-a întâlnit astăzi cu primarul Clujului Emil Boc. Discuţiile purtate s-au axat pe proiectul Someşului navigabil pe care municipalitatea clujeană îl dezvoltă împreună cu specialişti olandezi. Diplomatul l-a invitat pe Emil Boc în Olanda pentru a vedea exact cum a fost implementat acolo proiectul de amenajare a unui râu pentru agrement. "Sperăm să fim parteneri inclusiv în proiecte de dezvoltare a oraşului. Avem un program denumit DISC (Iniţiativa Olandeză pentru Oraşe Sustenabile - n.red.) şi sper că putem invita primarul să viziteze oraşul Utrecht, care e oraşul meu natal", a declarat Johannes Hendirk Mattheus van Bonzel, ambasadorul Olandei la Bucureşti. Municipalitatea clujeană susţine că prin proiectul Someşul navigabil se doreşte integrarea râului în viaţa comunităţii după ce timp de 30 de ani, acesta a fost neglijat. "Vom face o evaluare a proiectului cu arhitecţii şi cu echipele noastre din primărie, după care îl vom supune dezbaterii publice. Între timp vom avea şi o vizită în Olanda, pentru a fructifica experienţa oraşului Utrecht care s-a dovedit una extrem de benefică pentru modul în care răul, cum e Someşul la noi, poate fi folosit de către oraş", a arătat edilul Emil Boc. Acesta i-a cerut ambasadorului Olandei să transmită un mesaj şi investitorilor: "Să le transmiteţi că tot timpul vor găsi la noi uşa deschisă pentru investiţii, discuţii în mai multe aspecte", a conchis primarul Clujului. / CityNews Cluj, http://citynews.ro/din-oras/boc-discutii-cu-ambasadorul-olandei-pentru-proiectul-somesului-navigabil-1219787

/ClujOnline, http://www.clon.ro/proiectele-clujului-sunt-sustinute-de-ambasadorul-regatului-tarilor-de-jos-in-romania/1169243

/Stiri de Cluj, http://www.stiridecluj.ro/politic/ambasadorul-regatului-tarilor-de-jos-in-romania-s-a-intalnit-cu-emil-boc-foto

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Teme similare

Se introduce canalizarea pe înca cinci străzi din Ciarda Roşie

Noi lucrări de extindere a reţelei de canalizare în cartierul Ciarda Roşie din Timişoara. Locuitorii de pe străzile Emil Racoviţă, Anina, Euripide, Recoltei şi Spătarul Milescu vor beneficia de canalizare până la finele acestui an, spun reprezentanţii primăriei. În Timişoara există încă străzi care nu sunt racordate la reţelele de apă şi canalizare în anul 2012. Dacă în ceea ce priveşte apa lucrurile stau mai bine, la capitolul canalizare vorbim despre mai multe străzi unde se aşteaptă de ani extinderea reţelei. Oficialii primăriei speră să poată anunţa în 2013 că toţi timişorenii beneficiază de astfel de utilităţi. „Ca procent, ca apă pe raza municipiului Timişoara, undeva la 98-99 la sută din străzile oraşului – dar sigur, oraşul se extinde, mai ales în zona periferică, şi apar tot timpul străzi – sunt racordate la reţeaua comună a Aquatimului. Iar la canalizare procentul e undeva la 95 la sută. (…) În Ciarda sunt licitaţii pe care noi le-am făcut în urmă cu doi ani de zile, şi n-am avut fonduri – le-a făcut primăria, nu sunt prinse pe proiectul pe fonduri europene al Aquatim -, dar vom da astăzi drumul la lucrări. S-au găsit bani la rectificarea de buget. De doi ani s-au ţinut aceste licitaţii, dar nu au fost banii necesari să putem să le începem”, a afirmat viceprimarul Sorin Grindeanu. Pentru rezolvarea problemelor din Ciarda Roşie s-a decis, la nivelul conducerii primăriei, reînceperea finanţării şi introducerea cu prioritate a acestor utilităţi. Astfel au fost demarate lucrările de execuţie pentru extinderea reţelei de canalizare în cartierul Ciarda Roşie – zona Matei Millo. Practic se va introduce canalizarea pe încă cinci străzi din cartier: Emil Racoviţă, Anina, Euripide, Recoltei şi Spătarul Milescu. Termenul de finalizare a lucrărilor este 30 octombrie 2012, iar costul este de 657.000 lei, au anunţat autorităţile locale. Totodată, viceprimarul a precizat că au fost demarate şi licitaţiile pentru lucrările de extindere a reţelelor de canalizare pe celelalte străzi din cartier care nu beneficiază de aceste utilităţi: Dimitrie Dinicu, Nicolae Stoica de Haţeg,  Neajlov, Luţă Ioviţă,  J.J. Ehler, Calea Buziaşului (parţial), Traian Simu (parţial), Th. Pallady şi Pavel Stoica, precum şi a reţelei de apă pe străzile Sabin Manoilă şi Legumiculturii (parţial). Aquatim seva ocupa de canalizare pe Calea Urseni, această stradă fiind cuprinsă în proiectul privind extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Timiş pentru care societatea a obţinut o finanţare europeană din Fondul de Coeziune. Lucrările de extindere a reţelei de apă sunt în curs în Ciarda Roşie, Aquatim finalizând recent reţeaua pe strada Grigore Antipa. „Prin realizarea acestor investiţii, întreg cartierul Ciarda Rosie va beneficia de utilităţile de apă-canal. Se vor rezolva astfel şi gravele probleme de mediu existente în acest moment în cartier, probleme cauzate de lipsa acestor utilităţi, deversările de ape menajere în canalele pluviale deschise, cât şi permanentul pericol de inundare a proprietăţilor. După realizarea acestor investiţii se vor creea condiţiile începerii lucrărilor de modernizare, de asfaltare a acestor străzi”, a concluzionat Grindeanu. / Timiş on Line http://www.tion.ro/se-introduce-canalizarea-pe-inca-cinci-strazi-din-ciarda-rosie/1169199

Apă la Anina

În plin secol XXI, alimentarea cu apă constituie încă o problemă majoră pentru unele aşezări din Banatul Montan. Cu toate că cele mai multe localităţi au beneficiat de programe ISPA,  de aducţiune şi alimentare cu apă, cetăţenii se îngroapă în sesizări, iar furnizarea apei le este sistată uneori cu zilele, din cauza avariilor care apar în urma lucrărilor necorespunzător executate. Pentru a afla care este situaţia apei pe strada Vulturilor din cartierul Steierdorf al Oraşului Anina, ne-am adresat primăriei acestei urbe. De la viceprimarul Dorinel Ungureanu am aflat că în zona cu pricina a apărut o avarie la reţeaua stradală de alimentare cu apă a populaţiei, iar reprezentanţii SC AQUACARAŞ SA au racordat branşamentele din zonă la vechea instalaţie, în vederea remedierii avariei apărute, fapt care a dus la scăderea presiunii la robinetele consumatorilor. În prezent, în zonă se lucrează, locatarii sunt alimentaţi cu apă, iar din informaţiile obţinute de la Primăria Anina, situaţia va reintra în normal la începutul săptămânii viitoare. /Radio Reşiţa, http://www.radio-resita.ro/apa-la-anina

Teme de mediu

Poluarea de la Moldomin a depășit de 30 de ori limita admisă. Sârbii au pus lacăt pe pensiuni!

Ultima repriză de poluare de la Moldomin SA Moldova Nouă a alertat, din nou, autoritățile locale și județene. În ce le privește pe cele de mediu, acestea au privit consternate cât de mult a fost depășită limita de poluare maximum admisă.Cea mai recentă repriză de poluare de la societatea condusă de directorul urmărit penal, Iacob Chișărău, le-a dat bătăi de cap autorităților locale de la Moldova Nouă. Primarul orașului, Matei Lupu, s-a trezit cu o delegație de sârbi pe capul său, pe membrii căreia a încercat să îi liniștească vis-a-vis de faptul că lucrurile o vor lua pe făgașul normalității într-un timp cât mai scurt. Din delegația care s-a prezentat în Caraș-Severin, a făcut parte primarul comunei Veliko Gradiște, dar și mai mulți manageri de pensiuni din Serbia, care au fost obligați să își trimită clienții acasă, din cauză că “praful ucigător” a făcut irespirabil aerul din stațiunea de peste Dunăre. “Oamenii sunt nemulțumiți la fel ca și noi că, de 4-5 ani, nu se ia nicio măsură. Nu au putut vedea nici măcar un stâlp montat, care să îi convingă de faptul că autorităților române le pasă. Toată lumea este decisă să scrie o adresă comună către Guvernul României, cel al Serbiei și către Comisia Uniunii Europene”, a declarat pentru “Express de Banat”, edilul-șef al orașului Moldova Nouă, Matei Lupu. Acesta s-a deplsat astăzi la Reșița, ca să stea de vorbă cu cei care conduc Instituția Prefectului și Agenția pentru Protecția Mediului. În adresa pe care autoritățile sunt decise să o transmită vor semnala încă o dată gravitatea situației existente în Clisura Dunării. În paralel cu autoritățile de mediu și Prefectură, primarul i-a contactat și pe reprezentanții la vârf ai Uniunii Sârbilor, care vor face un demers similar.

Potrivit unor surse neoficiale, în a treia zi a reprizei “ucigătoare” de la Moldomin, limita de poluare a fost de 30 de ori mai mare decât cea maximum admisă. Asta înseamnă că este posibil ca în prima zi, aceasta să fi depășit pragul tolerat de lege chiar și cu 70 la sută, așa cum s-a mai întâmplat în primăvara acestui an.

Urmează controale de la UE

Comisarii europeni sunt deciși să se reîntoarcă în Clisura Dunării în luna octombrie. Partea proastă a lucrurilor însă, este că aceștia nu revin pentru frumusețea electrizantă a zonei, ci pentru a monitoriza cât de gravă este situația. Oficialii de la Garda de Mediu nu au primit încă o înștiințare oficială pe această temă, dar spun că până atunci, au încredere în promisiunea făcută de ministrul mediului Rovana Plumb. “Noi nu știm dacă vine sau nu vreo comisie de la Uniunea Europeană, dar avem încredere în faptul că ministrul a zis că va aloca lunar câte 100.000 de euro, ca să înceapă demersurile pentru reducerea poluării”, a declarat Marius Cârpean, prim-comisar la Garda de Mediu din Caraș-Severin. / Express de Banat, http://expressdebanat.ro/poluarea-de-la-moldomin-depasit-de-30-de-ori-limita-admisa-sarbii-au-pus-lacat-pe-pensiuni

Mai putin praf în Timişoara! O arată măsurătorile Agentiei Regionale de Mediu

TIMIȘOARA. De trei luni încoace, nu mai suntem sufocați de praf. Potrivit autorităților, aceasta se datorează faptului că străzile din Timișoara sunt spălate cu soluții speciale, dar și curenților de aer, care cel puțin în august au fost mult mai slabi.Joi, la Prefectura Timiș, a avut loc o nouă întrunire a Grupului de lucru pentru analiza modului de aplicare a Programului integrat de gestionare a calității aerului pentru aglomerarea Timișoara.Conform reprezentanţilor Agenţiei Regionale de Mediu, august este cea de-a treia lună când în Timișoara n-au mai fost înregistrate depășiri ale nivelului maxim de praf admis în atmosferă.Lucrurile care mă îngrijorau au scăzut. Acest lucru mă bucură foarte mult şi nu pot decât să mulţumesc Direcţiei de Mediu şi RETIM. Urmează o perioadă destul de complicată, cu începerea şcolii şi sperăm să o gestionăm cu succes, a spus, la întâlnire, viceprimarul Dan Diaconu, care a precizat că spălarea străzilor va continua și în perioada următoare. /Ora de Timiş, http://oradetimis.oradestiri.ro/mai-pu%C8%9Bin-praf-in-timi%C8%99oara-o-arata-masuratorile-agen%C8%9Biei-regionale-de-mediu/actualitate/2012/09/13/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI

Teme politice

UDMR Bihor - Au fost stabiliţi candidaţii la alegerile parlamentare

UDMR Bihor este prima formaţiune politică din judeţ care şi-a nominalizat candidaţii la alegerile parlamentare care vor avea loc în data de 9 decembrie. Uniunea mizează pe cei mai cunoscuţi dintre membrii săi în speranţa că vor obţine din nou trei mandate de deputat şi un mandat de senator. Una dintre surpize este faptul că fostul ministru al Sănătăţii, senatorul Cseke Attila, va candida de această dată penstru Camera Deputaţilor. Preşedintele executiv al UDMR Bihor, Szabo Odon, a menţionat că, până acum, au fost depuse candidaturi pentru fiecare din cele patru colegii senatoriale şi nouă colegii de deputaţi, validarea acestora urmând să aibă loc în data de 5 octombrie în cadrul Adunării Generale. Cu toate acestea, lista de candidaţi poate fi considerată definitivă, având în vedere că pentru fiecare colegiu s-a înscris câte o singură persoană. Printre surprizele anunţate de UDMR se remarcă faptul că Cseke Attila nu va mai candida pentru un nou mandat de senator, în locul lui, în Colegiu I, fiind nominalizată Rozalia Biro, fost viceprimar al Oradiei. Lui Cseke i s-a rezervat, în schimb, Colegiul I de deputaţi (zona Marghita). În ceea ce-i priveşte pe cei trei deputaţi pe care i-a avut UDMR în mandatul 2008 - 2012, Derzsi Akos (Colegiu I) nu va mai candida, Lakatos Petru (Colegiul II - Săcueni) a fost numit consilier la Curtea de Conturi de la sfârşitul anului trecut, iar Peto Csilla (Colegiul VIII - Oradea) a fost mutată în Colegiul VI (Salonta). Printre candidaţi se regăsesc fostul ministru al Sănătăţii, dr. Ritli Ladislau, şeful Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri - Pasztor Sandor, şeful OTL - Csuzi Istvan, preşedintele executiv al UDMR Bihor - Szabo Odon şi consilierul local Huszar Istvan. Astfel, la Senat, în Colegiul I (Marghita - Săcueni) va candida Rozalia Biro, în Colegiul II (Ştei - Beiuş - Aleşd) va candida Ferko Jeno, Colegiul III (Ceica - Salonta) - Keri Hajnal, iar în Colegiul IV (Oradea) - dr. Ritli Ladislau. Cele nouă mandate de deputaţi sunt vizate de: Cseke Attila (Colegiul I - Marghita), Szabo Odon (Colegiul II - Săcueni), Grim Andras (Colegiul III - Aleşd), Balint Gyorgy (Colegiul IV - Ştei-Beiuş), Fenesi Tibor (Colegiul V - Ceica), Peto Csilla (Colegiul VI - Salonta), Csuzi Istvan (Colegiul VII - Oradea), Pasztor Sandor (Colegiul VIII - Oradea) şi Huszar Istvan (Colegiul IX - Oradea). / Crişana

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : [phone]; Fax: [phone]