Cod-f-pc-4 revista presei 14 septembrie 2012 cuprins

Teme internaţionale

Cutremur cu magnitudinea de 6,0 în Indonezia. Nu există riscul producerii unui tsunami

Un cutremur cu magnitudinea de 6,3 s-a produs vineri în largul Indoneziei, în dreptul insulei Sumatra, a anunţat institutul american de geofizică USGS.
Agenţia de fizică a pământului din Indonezia a exclus imediat riscul producerii unui tsunami, relatează AFP. Cutremurul a avut epicentrul în mare, la o adâncime de 10 km. "Nu am primit nicio informaţie cu privire la eventuale pagube. Seismul s-a produs în mare, în apropiere de insula Mentawai, dar nu vom emite o alertă de tsunami", a declarat pentru AFP Koko Widyatmoko, un oficial din cadrul Agenţiei de geofizică din Indonezia. Hipocentrul seismului submarin, produs cu puţin timp înaintea prânzului (08.00 ora României), a fost localizat la o adâncime de 25 de kilometri, iar epicentrul la 190 de kilometri distanţă de cel mai apropiat oraş, a precizat USGS. Insula Sumatra, situată în nord-vestul arhipelagului indonezian, a fost afectată la 26 decembrie 2004 de un cutremur puternic, cu magnitudinea peste 9, care a provocat un tsunami pe coastele a circa zece state din Asia de Sud-Est, provocând moartea a peste 220.000 de persoane, dintre care 170.000 în Aceh. Indonezia este situată pe Cercul de Foc al Pacificului, unde se întâlnesc mai multe plăci continentale, determinând o activitate vulcanică şi seismică intensă. /B1 Tv, http://www.b1.ro/stiri/externe/cutremur-cu-magnitudinea-de-6-0-in-indonezia-nu-exista-riscul-producerii-unui-tsunami-37617.html

25 septembrie - Ziua Internaţională a Mediului Marin Energia Mării Negre

În Calendarul Evenimentelor Ecologice, data de 25 septembrie a fost desemnată drept Ziua Internaţională a Mediului Marin. Cu ocazia unor asemenea evenimente, a devenit o obişnuinţă a fi abordată problematica protecţiei mediului, dezbaterile făcând referire la poluare sau la periclitarea habitatului şi speciilor, sub aspecte predominant piscicole. Oceanele şi mările, care constituie Oceanul Planetar, ocupă mai mult de 70% din suprafaţa Terrei. România este una dintre ţările ce beneficiază de ţărm maritim, prin deschiderea sa la Marea Neagră, lungimea totală a ţărmului românesc fiind apreciabilă - 245 km, de la locul de vărsare în mare a gârlei Musura, până la sud de satul Vama Veche (între paralele 44°25' latitudine nordică în nord şi paralela 43°45' latitudine nordică în sud). Este evidentă oportunitatea captării concomitente a energiei solare, energiei eoliene, energiei valurilor şi curenţilor din regiunile costiere ale României. În contextul epuizării combustibililor fosili şi orientării către surse energetice nepoluante, această realitate geografică merită privită cu responsabilitate şi utilizată eficient. /Infomediu, http://www.infomediu.eu/ro/apa.html

Un rezervor cu deşeuri toxice din vestul Ucrainei ameninţă Delta Dunării

Un rezervor cu deşeuri toxice din regiunea Ivano-Frankivsk (vestul Ucrainei) se află într-o stare precară, pereţii acestuia având nevoie de o consolidare urgentă, în caz contrar ar putea provoca un dezastru ecologic pe Nistru, au tras un semnal de alarmă oficiali din cadrul Ministerului Ecologiei şi Mediului al Republicii Moldova. Viitura toxică ar putea ajunge şi în partea română a Deltei Dunării, au avertizat aceştia. Astfel, circa 2 milioane de tone de reziduuri toxice ar putea să se scurgă în Nistru, a avertizat avocatul poporului de la Chişinău, Aurelia Grigoriu, citată de agenția rusă RIA Novosti.
Experţii moldoveni susţin la unison că rezervorul Dombrovski, din Ivano-Frankivsk, pune în pericol ecologia în întreaga regiune şi au cerut autorităţilor de la Kiev să ia măsuri urgente pentru a preveni un potenţial dezastru. “Rezervorul constituie o problemă mai veche. De mai mulţi ani purtăm negocieri cu partea ucraineană, dar fără niciun rezultat concret. Cu toate acestea, partenerii noştri ucraineni ar trebui să înţeleagă că dacă nu pot rezolva problema singuri atunci să ceară ajutor", a afirmat ministrul moldovean pentru mediu Gheorghe Şalaru, care a subliniat că această chestiune este de o importanţă majoră atât pentru Ucraina, cât şi pentru Republica Moldova şi România.
În cazul unui dezastru, a spus el, va avea de suferit nu numai Republica Moldova, unde vor rămâne fără apă teritorii întregi, inclusiv Chişinăul, ci şi regiunea Odesa din Ucraina, precum şi Delta Dunării din România. În acest context, ministrul Şalaru a menţionat că râurile Nistru şi Prut sunt principalele artere de apă ale republicii, care furnizează 80% din apa potabilă consumată pe teritoriul Moldovei. Ministerul Ecologiei şi Mediului de la Chişinău a anunţat organizarea în luna noiembrie a unei conferinţe internaţionale în capitala Republica Moldova la care va fi abordată problema rezervorului de partea ucraineană a Nistrului, mai scrie agenția rusă, preluată de Agerpres. /Evenimentul Zilei, http://www.evz.ro/detalii/stiri/Un-rezervor-cu-deeuri-din-vestul-Ucrainei-amenin-Delta-Dunrii-1000744.html

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ- VEDEA

Teme ABA

Zlătescu este noul director la “Ape”

După ce, fostul director de la “Ape” Ion Barbu, a încercat mai mult timp să amîne, sau chiar să evite schimbarea sa din funcţie, inevitabilul s-a produs totuşi zilele trecute, după ce toate hîrtiile necesare au fost scoase de prin sertare. Astfel că ing. Marian Zlătescu este noul director al Apelor Române în Teleorman. Dumnealui vine din sistem şi se spune că este un bun profesionist. În ce-l priveşte pe dl Barbu, PDL-ul l-a propulsat în această funcţie de 3-4 ori, de fiecare dată însă a fost înlocuit înainte de termen. Dar nu se ştie dacă nu va fi pus din nou, după alegerile parlamentare din decembrie. Depinde cine cîştigă!. / Ziarul Teleormanul, http://ziarulteleormanul.ro/zlatescu-este-noul-director-la-ape/

Ică l-a săpat pe… Barbu?!

Schimbarea directorului de la “Ape”, respectiv ing. Ion Barbu, cu Marian Zlătescu se pare că a stîrnit o seamă de comentarii şi pasiuni chiar în lumea politică alexăndreană. Se vorbeşte, în diverse cercuri (la nivel de bîrfă), că “groparul” lui Barbu n-ar fi nimeni altul decît viceprimarul de la Alexandria, penelistul Calotă Ică. De unde pînă unde…? Este doar vorba de oarece interese de nisip şi balast din Vedea pentru care n-ar fi obţinut aprobările de rigoare de la fostul director Ion Barbu. Sigur, este posibilă o asemenea “bîrfă”, dacă ţinem seama de faptul că atît nisipul, cît şi pietrişul din Vedea se vinde pe mulţi bani. Şi cum dl. Calotă vrea să candideze la Senat, este nevoie de bani pentru campanie. Fără alte comentarii…  nu că Barbu nu ar fi meritat schimbarea. / Ziarul Teleormanul, http://ziarulteleormanul.ro/ica-l-a-sapat-pe-barbu/