Cod-f-pc-4 revista presei 14 septembrie 2012 cuprins

Teme similare

Deşertificarea – un proces climatic care avansează necontenit

Sistemele de irigaţii, deteriorate în cea mai mare parte, şi perdelele forestiere de protecţie, care nu există, nu-i pot opri. Modul de practicare a agriculturii trebuie adaptat. Numai în asociere, producătorii vor putea rezista în viitor. Zilele acestea, mass-media au făcut cunoscute concluziile cele mai recente ale studiilor asupra evoluţiei climei în sud-estul Europei, prognozînd continuarea procesului de deşertificare, semnalat de cel puţin 25 de ani de către oamenii de ştiinţă, şi accentuarea lui în perspectiva următoarelor 5-6 decenii. Temperarea fenomenelor proprii acestui proces se poate realiza prin împăduriri, crearea perdelelor forestiere de protecţie a cîmpului agricol, localităţilor şi căilor de comunicaţii şi prin practicarea pe scară largă a irigaţiilor. În perioada postdecembristă, însă, la noi în ţară s-a procedat exact invers: s-au tăiat nesăbuit pădurile pe mari suprafeţe, iar sistemele de irigaţii au fost neglijate în asemenea măsură, încît s-a furat din ele tot ce s-a putut, iar ceea ce a rămas s-a deteriorat fizic şi moral. De la peste 3 milioane de hectare amenajate pentru irigaţii, s-a ajuns să se poată aplica udări pe mai puţin de 100.000 de hectare. Chiar şi în Teleormanul nostru, dotat cu sisteme care cîndva acopereau 232.000 de hectare, adică jumătate din suprafaţa arabilă a judeţului, acum sistemele funcţionale reprezintă mai puţin de 10.000 hectare. În materie de creare a perdelelor forestiere de protecţie, deşi există o lege specială, nr. 289/2002, iniţiată şi susţinută pînă la promulgare de regretatul academician Marian Ianculescu, chiar în timpul mandatului său de deputat teleormănean, lege care prevede crearea unui sistem naţional al perdelelor forestiere de protecţie, şi deşi pentru judeţele Teleorman, Olt, Dolj şi Mehedinţi, prin strădaniile aceluiaşi om de ştiinţă din domeniul silviculturii, au fost întocmite proiecte de înfiinţare în regim de urgenţă a unor perdele forestiere, la noi pe 4.000 de hectare, de zece ani de la apariţia legii citate nu s- întreprins nimic, nici în ţară, nici aici. În asemenea împrejurări, agricultura, dar şi oamenii şi celelalte fiinţe vii, vor avea de suferit de pe urma secetei şi arşiţei proprii climatului deşertic tot mai accentuat, cu veri toride şi lungi perioade lipsite de precipitaţii semnificative. / Teleormanul, http://ziarulteleormanul.ro/desertificarea-un-proces-climatic-care-avanseaza-necontenit/

Vor fi modernizate două poduri peste râul Argeş şi Doamnei în Piteşti

Vor începe lucrările la podul de pe râul Argeş şi podul de pe râul Doamnei din Piteşti. Starea lor este foarte proastă. Au fost obţinute proiecte pe fonduri europene şi vor începe şi lucrările. Modernizarea podului de pe râul Argeş costă peste 12 milioane. Proiectul este finanţat din fonduri nerambursabile UE. Contractul de finanţare cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a fost semnat în data de 23.09.2011. Valoarea totală a proiectului: 12.675.130,55 lei. Cofinanţarea este dată de către Primăria Piteşti şi este în valoare de 3.796.461,63 lei. Banii de la Uniunea Europeană sunt 8.878.668,92 lei. Perioada de implementare a proiectului: 33 luni. În data de 27.08.2012 a fost semnat contractul de lucrări. Lucrările vor fi făcute de către firmele S.C. Star Trading Impex S.R.L. Piteşti (lider asociere) şi S.C. Zeus S.A. Piteşti (asociat). Preţul contractului de lucrări: 6.503.310 lei, inclusiv TVA, valoare eligibilă integral. Durata de execuţie a contractului este de 24 luni. Modernizarea Podului peste râul Doamnei costă

peste 4 milioane Pentru acest pod, contractul de finanţare cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a fost semnat în data de 29.12.2011. Valoarea totală a proiectului: 4.082.072,15 lei. Fondurile europene pentru reabilitarea acestui pod sunt: 3.105.204,72 lei. Cofinanţarea făcută de primărie este de 976.867,43 lei. Deocamdată nu s-a stabilit firma care va executa lucrările pentru că atribuirea contractului de lucrări este contestată de  S.C. SELCA S.A. în data de 31.08.2012. / Top, http://www.ziartop.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=36723:vor-fi-modernizate-dou-poduri-peste-raul-arge-i-doamnei-in-piteti-&catid=2:politic&Itemid=3

Teme de mediu

Incendiu de proporţii în muntele Pojarna

Un nou incendiu izbucnit în munţi a fost anunţat miercuri prin apelul unic 112. Zeci de cadre militare intervin în Muntele Pojarna pentru stingerea flăcărilor. În ultimul timp tot mai multe incendii de vegetaţie uscată au fost înregistrate la ISU Argeş, iar o parte dintre acestea s-au extins la fondul forestier. 800 de cadre militare şi 58 de zile de intervenţie pentru stingerea incendiilor din munţi. Intervenţia este destul de dificilă
Un nou incendiu de proporţii a izbucnit miercuri după-amiază în comuna Nucşoara, muntele Pojarna. La ora 16.26 a fost anunţat focul care a izbucnit la fondul forestier ce aparţine Ocolului Silvic Privat „Valea Oltului”. Au fost trimişi în zonă 4 militari profesionişti din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Argeş. Flăcările mult prea mari nu au putut fi stinse, aşa că pompierii ajunşi la faţa locului au cerut întăriri. Joi, la ora 05, 13 militari profesionişti cu un camion s-au deplasat în zonă şi intervin pentru limitarea şi stingerea incen­diului. Datorită zonei greu accesibile, intervenţia este destul de dificilă, iar militarii acţionează cu mijloace de primă intervenţie. Două săptămâni de foc în Muntele Negoiu De două săptămâni, pompierii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Argeş intervin şi în Muntele Negoiu, punctul Faţa lui Cazan, unde nici până în acest moment flăcările nu au putut fi stinse. 8 militari profesionişti şi angajaţi de la Direcţia Silvică se află în acest moment la faţa locului. Incendiul se manifestă pe porţiuni, există zone unde sunt fumegaţii apărute la buturi şi jenpeniş. Se intervine cu mijloace de primă intervenţie. Pentru protecţia personalului, o ambulanţă SMURD asigură intervenţia în zonă. 800 de militari şi 58 de zile de intervenţie
Anul acesta, spre deosebire de 2011, numărul incendiilor a crescut cu 60%, iar cele de vegetaţie uscată cu 236%. Începând cu luna iulie, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Argeş a intervenit pentru stingerea a zeci de incendii izbucnite la păduri. Cele mai mari au fost localizate în partea de nord a judeţului la limita cu Judeţele Sibiu şi Vâlcea. Muntele Făgăraş, Muntele Iezer, Muntele Zârna şi Muntele Podeanu. Între suprafeţele afectate s-au aflat zone greu accesibile, incendiile manifestându-se la altitudini cuprinse între 1600 şi 2200 de metri. Intervenţiile au fost de durată şi au fost dificile, necesitând un consum mare de forţe şi materiale. De asemenea, inexistenţa surselor de apă în apropierea focarelor, condiţiile meteo nefavorabile (vânt foarte puternic), pante foarte abrupte şi terenul accidentat, menţineau permanent pericolul apariţiei accidentelor şi extinderea incendiilor. 800 de cadre militare au acţionat timp de 58 de zile pentru lichidarea acestor incendii. / Obiectiv argesean, http://www.ziarobiectiv.ro/index.php/social/incendiu-de-proportii-in-muntele-pojarna.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ