Cod-f-pc-4 revista presei 15-17 septembrie 2012 cuprins

Teme ABA

Repcon a stopat lucrările din centrul Oradiei din lipsă de bani

Așa cum se poate constata de câteva zile, șantierul demarat în urmă cu aproximativ o lună și jumătate în vederea amenajării malului stâng al Crișului Repede (lângă Sinagoga de pe str. Independenței) stagnează. Firma executantă și-a retras toate utilajele din zona de lucru, locul rămânând la discreția persoanelor care vor să se plimbe pe acolo. Potrivit informațiilor primite de la reprezentanți ai societății Repcon, lucrarea a fost stopată deoarece nu au mai fost alocați bani de către Administrația Bazianlă de Apă (ABA) „Crișuri”, instituție care gestionează investiția. De altfel, Repcon a oprit toate lucrările demarate în județ, inclusiv pe cea de la barajul Leșu, din aceleași motive financiare. Situația din centrul Oradiei este cu atât mai supărătoare cu cât de finalizarea amenajării acelei porțiuni de mal depinde momentul demarării șantierului parcării subterane pe care Municipalitatea o va realiza în colaborare cu firma RCS/RDS. Reamintim că, potrivit planurilor, pe porțiunea de mal în chestiune ar trebui să fie făcut un fel de amfiteatru prin care să se poată coborî până la albia Crișului Repede, intenția fiind amenajarea unei zone de agrement. De menționat că, înainte de stoparea (sperăm temporară) a lucrărilor, firma executantă a reușit să completeze cu piatră tronsonul dintre Sinagogă și Podul Intelectualilor, conturându-se astfel imaginea viitoarei promenade întregite.
După cum se știe, ABA „Crișuri” se află în „chinurile” schimbării de conducere. Actualul director executiv, Pasztor Sandor (UDMR) ar urma să predea fotoliul liberalului Dumitru Voloșeniuc. Teoretic, și acesta din urmă ar trebui să ajute Municipalitatea orădeană, fiind din același partid cu primarul Ilie Bolojan. Edilul a avut mereu cuvinte de apreciere la adresa lui Pasztor pentru implicarea sa și pentru modul în care administrația locală a colaborat cu ABA de când acesta a venit la conducerea instituției subordonate Ministerului Mediului și Pădurilor. Totuși, se pare că nu neapărat incertitudinea șefiei este cea care stă la baza opririi finanțării, ci problemele financiare generale care au obligat Guvernul Ponta să opereze recent o rectificare de buget negativă. / Bihor Ştiri,

http://bihorstiri.ro/repcon-a-stopat-lucrarile-din-centrul-oradiei-din-lipsa-de-bani

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ- VEDEA

Teme ABA

Semnal de alarmă: Râu Alb suferă de lipsa apei

Vasile Neagu cere ajutor de la autorităţi, în numele locuitorilor din 4 aşezări. Seceta de anul acesta, fără precedent în ultimii zeci de ani, l-au făcut pe dâmboviţeanul Vasile Neagu, din Râu Alb, să se adreseze redacţiei în numele locuitorilor chinuiţi de problema apei . Pârâul a secat de tot în această vară, lăsând fără sursă de apă nu numai Râu Alb, ci şi alte trei aşezări. Lucrările de regularizare şi construirea unor baraje de colectarea apei au început în forţă în ultimul an al comunismului şi au încremenit odată cu revoluţia, peste ani dorinţa localnicilor fiind aceeaşi: să aibă apă! Seceta de anul acesta, după aprecierile specialiştilor fără precedent în ultimii 50 de ani, i-a prilejuit lui Vasile Neagu, din localitatea Râu Alb, să se adreseze redacţiei “Jurnal de Dâmboviţa” şi să precizeze faptul că apa curgătoare cu acest nume a secat în “totalitate, lăsând fără sursă de apă mai multe localităţi, precum Râu Alb, Gura Bărbuleţu, Pietrari şi Manga”. Lucrările hidrotehnice, aşa cum au demonstrat-o practic atât inundaţiile, cât şi secetele, au fost total ineficiente sau inexistente în administraţia aflată sub conducerea PDL aproape 8 ani, fapt consemnat de opoziţie şi mass media. Interesantă în scrisoarea remisă redacţiei este informaţia că însuşi autorul acesteia, Vasile Neagu, s-a adresat chiar înainte de Revoluţia din decembrie 1989 autorităţilor centrale comuniste, tot printr-o scrisoare (către C.C. al PCR, în anul 1988), “în care relatam faptul că localităţile de pe valea pârâului Râu Alb suferă din cauza lipsei de apă pe timpul verii”. Reacţia autorităţilor de atunci a fost promptă şi “au hotărât regularizarea acestui bazin şi construirea unor baraje pentru colectarea apei în perioadele cu precipitaţii abundente. Chiar în acel an, în toamnă, au început măsurătorile, proiectarea lucrărilor în funcţie de zone, teren, rezistenţă etc. marcarea şi stabilirea firmei şi termenului de execuţie. Ştiu că lucrarea a fost încredinţată Întreprinderii «Hidrotehnica» Buzău, timp de execuţie 1 an. S-a lucrat mai întâi la vâlcelele care alimentau Râu Alb cu îndiguiri, cascade pentru reducerea vitezei apei, devieri de curs pentru a evita pericolul producerii unor alunecări de teren. Şi alte lucrări de consolidare. Tot anul 1989 s-a lucrat la acest proiect”. O diferenţă ca de la cer la pământ, faţă de amatorismul şi tărăgăneala de azi a unor astfel de lucrări, prin care se vânează numai banul public, nu calitatea şi eficienţa. Vasile Neagu precizează că finalizarea proiectului ar fi ferit localităţile amintite de inundaţii, surplusul de apă ar fi rămas în baraje. De asemenea, “Râu Alb nu ar mai fi secat niciodată şi nici nu ar mai fi distrus case, terenuri şi copaci. Apa potabilă din fântâni nu este suficientă pentru consumul zilnic, şi nici cea din bazinele de captare a izvoarelor de la reţelele existente de la cişmele. Sunt zone aflate între 400 şi 800 metri altitudine, cu alunecări de teren, cu pânza freatică mult sub nivelul posibilităţilor actuale de captare”. De asemenea, realizarea proiectului, în prezent, ar fi păstrat debitul de apă pentru Bucureşti, deoarece Râu Alb este cel mai mare afluent al Dâmboviţei. Este o scrisoare care exprimă o stare de fapt, iar lucrările urgente sunt solicitate de toţi locuitorii de pe valea superioară a Dâmboviţei. Din cauza secetei s-a ajuns până acolo ca unii oameni să pună “lacăt la fântână (...) nici măcar fântâna nu este în curtea ta, ci pe marginea drumului. În loc să agăţi o cană de ghizdul puţului, să bea omul însetat o gură de apă rece, tu îi pui lacăt fântânii?”. Există şansa pentru locuitorii acestor localităţi ca noua conducere a Consiliului Judeţean Dâmboviţa să analizeze gravitatea şi urgenţa acestei stări de lucruri şi să ia măsurile în consecinţă. / Jurnal de Damboviţa, http://www.jurnaldedambovita.ro/jdb_articol--semnal-de-alarma-rau-alb-sufera-de-lipsa-apei,11848.html