Cod-f-pc-4 revista presei 15-17 septembrie 2012 cuprins


RTV.net: Actiune inedită de salvare a Mării Moarte



Yüklə 174,06 Kb.
səhifə8/12
tarix03.11.2017
ölçüsü174,06 Kb.
#29746
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   12

RTV.net: Actiune inedită de salvare a Mării Moarte


Zeci de oameni au luat parte la o sedinta foto organizata in Marea Moarta. Fotografiile sunt menite a trage un semnal de alarma asupra starii Marii Moarte. Anual, apele marii scad cu cel putin un metru. Evenimentul este sponsorizat de un grup de activişti care suferă de boli de piele şi care depind de tratamentele cu apă şi mâl din Marea Moartă. "Noi vrem ca Guvernul şi industriaşii să nu mai jefuiască Marea Moartă. Nu vom tolera piraţii care, în plină zi şi cu acceptul Guvernului, jefuiesc marea noastră", a declarat Shai Olcher, unul dintre activişti. Evenimentul organizat de fotograful Spencer Tunick este la cea de-a doua ediţie. În 2011, participanţii au fost fotografiaţi nud. Situaţia dramatică în care se află Marea Moartă l-a determinat pe fotograf să ceară intervenţia de urgenţă a autorităţilor. "Oamenii sunt atenţi la celebrităţi, bani şi trupuri. Marea Moartă este importantă pentru lumea întreagă datorită mineralelor benefice pielii. Este evident faptul că pielea este vulnerabilă, dar acum Marea Moartă este cea vulnerabilă", a declarat fotograful spencer Tunick. Marea Moartă înregistrează o scădere a nivelului apei cu pâna la unu metru în fiecare an. Principala cauză este, în opinia activiştilor, extragerea excesivă a mâlului pentru a fi folosit în tratamentele cosmetice şi de recuperare. O cauză secundară este folosirea apei din mare pentru procesele industrale şi pentru agricultură. /Green Report, http://www.green-report.ro/revista-presei/rtvnet-actiune-inedita-de-salvare-marii-moarte

PRESA LOCALĂ



ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA

Teme ABA

Microhidrocentrală în lucru la Săpânţa


La Săpânţa se construieşte o microhidrocentrală, pe râul care trece prin comună. Investiţia este una de anvergură, derulată de un întreprinzător italian. Lucrările au început în urmă cu doi ani, iar în primul trimestru al anului viitor unitatea ar trebui să intre în producţie. Cel puţin aşa speră autorităţile, care în urma discuţiilor cu investitorul au tras această concluzie. |n prezent se lucrează la reţeaua de aducţiune, la centrală şi se poartă discuţii cu proprietarii terenurilor peste care va traversa linia de electricitate (reţea de transport de 20 kw). La microhidrocentrală vor munci oameni din zonă, iar investiţia este una benefică pentru comunitate şi bugetul local. Autorităţile din primăria Săpânţa asigură că există promisiunea din partea investitorului că energia pentru iluminatul public, precum şi necesarul de consum al instituţiilor publice, să fie asigurat prin microhidrocentrala aflată în curs de execuţie. Energia electrică produsă la Săpânţa va intra în sistemul energetic naţional, prin legătură directă cu Staţia 1 de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice de la Sighetu Marmaţiei. Este singura investiţie de acest gen demarată pe Valea Tisei. Pe viitor se intenţionează implementarea unui proiect similar, urmând a fi construită la Săpânţa încă o microhidrocentrală de capacitate mai mică, pe cursul aceluiaşi râu. Investitorul interesat de dezvoltarea acestei afaceri este român./Infomm,

http://www.infomm.ro/ro/detalii/microhidrocentrala-in-lucru-la-sapanta

INHGA:Debitul Dunării, în creştere din 17 septembrie, dar valoarea rămâne sub media multianuală din septembrie


Debitul fluviului Dunărea va fi în creştere în perioada următoare până la valoarea de 3.400 mc/s, dar cu 400 mc/s sub media multianuală a lunii septembrie, în timp ce în albiile râurilor din ţară nivelurile la staţiile hidrometrice se vor situa sub cotele de atenţie, se arată în prognoza hidrologică, întocmită de specialiştii Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor /INHGA/. Astfel, în intervalul 15 septembrie, ora 07.00 - 22 septembrie, ora 07.00, debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi staţionar, mai alea în primele două zile ale perioadei menţionate, după care valorile vor fi în creştere, până la 3.400 mc/s, sub media multianuală a lunii septembrie, de 3.800 mc/s. În aval de Porţile de Fier debitele vor fi, în prima parte a intervalului, în creştere pe sectorul Gruia-Giurgiu, dar în scădere pe sectorul Olteniţa-Tulcea. De asemenea, în partea a doua a perioadei cotele apelor Dunării vor creşte pe sectorul Gruia-Brăila, însă se va înregistra şi o diminuare a acestora pe secţiunea Galaţi-Tulcea. În ceea ce priveşte situaţia de pe râurile din ţară, debitele se prezintă în general staţionare, exceptând cursurile superioare ale Vişeului, Izei, Someşului, Crasnei, Barcăului, Crişurilor, Begăi, Timişului, Bârzavei, Caraşului, Cernei şi Nerei, precum şi pe unele râuri mici din zonele de deal şi munte aflate în jumătatea de vest a ţării, unde vor fi în uşoară creştere din cauza precipitaţiilor prognozate şi propagării. Potrivit INHGA, pe mai multe râuri mici şi pâraie se menţine fenomenul de 'sec', în special pe cele aflate în bazinele hidrografice: Someş, Crişuri, Mureş, Moraviţa, Amaradia, Olt inferior, Râul Alb, Siret mijlociu şi inferior (Buzău, Putna, Şuşiţa, Bârlad) şi Prut. Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se vor situa sub Cotele de atenţie. În prezent, debitele apelor se situează la valori cuprinse intre 20 şi 60% (sub cotele de atenţie) din mediile multianuale lunare, mai mici (sub 20% din normalele lunare) pe: Mara, Valea Rea, unele râuri din bazinul hidrografic Someş (Ilişua, Lonea, Fizeş, Cavnic, Lăpuş superior), pe cursul superior al Crasnei, cursul superior şi mijlociu al Barcăului, Crişul Repede şi unii afluenţi (Iad, Borod), cursul mijlociu şi inferior al Crişului Alb şi unii afluenţi ai săi (Băneşti, Sighişoara, Moneasa, Cigher), Crişul Negru şi unii afluenţi ai săi (Crişul Pietros, Valea Roşie, Holod, Teuz), unii afluenţi ai Mureşului (Comlod, Iara, Geoagiu, Feernic, Vişa, Domald, Secaş, Gâlda, Ampoi, Pian, Galbena, Cerna), Cernei (Bela Reca), cursurile inferioare ale Timişului şi unii afluenţi ai săi (Bistra, Rusca), unii afluenţi ai Oltului mijlociu şi inferior, pe unii afluenţi ai Argeşului superior, Rm.Sărat, Trotuş şi unii afluenţi (Dofteana, Oituz, Caşin), Bârlad, Jijia şi Prutului (Miletin, Bahlueţ, Elan şi Chineja)./Infomm,

http://www.infomm.ro/ro/detalii/inhga-debitul-dunarii-in-crestere-din-17-septembrie-dar-valoarea-ramane-sub-media-multianuala-din agerpres

/Ziarmm, http://www.ziarmm.ro/debitul-dunarii-in-crestere-din-17-septembrie-dar-valoarea-ramane-sub-media-multianuala-din-septembrie/

Yüklə 174,06 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   12




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin