Cod-f-pc-4 revista presei 15-17 septembrie 2012 cuprins

Teme similare

Refacerea sistemelor de irigaţii "ar putea fi sprijinită de UE"

Comisarul european pentru agricultură a declarat că România ar putea primi bani din 2014 din fondurile de dezvoltare regională pentru refacerea sistemelor de irigaţii. România ar putea primi fonduri europene consistente pentru refacerea sistemelor de irigaţii - spune comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş.
Invitat la emisiunea "Matinal de weekend" la Radio România Actualităţi, Dacian Cioloş a precizat că banii ar urma să vină după 2014 din fondurile de dezvoltare regională, fără ca cele de dezvoltare rurală să fie afectate. "Am avut o discuţie cu comisarul pe dezvoltare regională împreună cu guvernul României, pentru ca din 2014 încolo, investiţiile de infrastructură mare pentru irigaţii să fie susţinute din programele de dezvoltare regională şi să lăsăm fondurile de dezvoltare rurală doar pentru conectarea fermelor şi parcelelor la sistemele de irigaţii. "Deci, ar putea veni câteva sute de milioane de euro, poate până la 1 miliard, peste 1 miliard de euro din fondurile de dezvoltare regională, unde sumele sunt mai mari pentru România şi aceste sume sunt tocmai orientate spre marea infrastructură", a declarat comisarul european pentru agricultură.
Audio: Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a fost invitatul emisiunii "Matinal de weekend" realizată de Gabriel Bassarabescu. Dacian Cioloş a adăugat că astfel fondurile de dezvoltare rurală vor asigura finanţarea pentru fermierii care doresc conectarea la sistemele de irigaţii şi finanţarea creării asociaţii de udători, care să preia în gestiune părţi din aceste sisteme de irigaţii şi mai ales exploatarea lor. Comisarul european pentru agricultură a mai precizat că ulterior vor trebui să fie găsite, la nivel naţional, soluţii pentru acces la energie mai ieftină sau "la un preţ suportabil pentru agricultori, cu atât mai mult cu cât, cu siguranţă, în următorii ani, preţurile la cereale vor rămâne ridicate pe plan european, pe plan mondial". Dacian Cioloş consideră că pentru un sector cum este agricultura este foarte important să existe o anumită predictibilitate.
"Nu este suficient să ai anul viitor o producţie dublă, dar peste doi ani de zile să ai o scădere de trei ori a producţiei. "Această variaţie foarte mare a producţiei de la un an la altul duce la neîncredere pe piaţă şi chiar şi când ai o producţie bună, nu reuşeşti să o valorifici bine, pentru că nu e suficient să produci, trebuie să vinzi bine la un preţ bun şi pentru a vinde bine la un preţ bun, este important să fii stabil pe piaţă şi să ai predictibilitate", a mai adăugat comisarul european pentru agricultură.
Înfiinţarea depoziteor pentru ca fermierii să-şi poată stoca producţia, astfel încât să nu fie nevoiţi să vândă imediat, sunt esenţiale, crede comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş. El a precizat la emisiunea Matinal, la Radio România Actualităţi că ar trebui făcute depozite de stocare şi pentru legume, fructe şi chiar pentru lapte. /Radio Românai Actualităţi, http://www.romania-actualitati.ro/refacerea_sistemelor_de_irigatii_ar_putea_fi_sprijinita_de_ue-44367

/Curierul Naţional, http://www.curierulnational.ro/Economie/2012-09-17/UE+ar+putea+ajuta+sistemele+de+irigatii+din+Romania

Lacul Văcăreşti, delta din inima Bucureştiului. Cum s-a format şi ce specii de păsări şi animale pot fi văzute acolo

Intins pe o suprafata de 189 de hectare, Lacul Vacaresti a fost la originea sa un proiect initiat de Nicolae Ceausescu in anii ’80. Totul a fost insa abandonat dupa Revolutie, ramanand doar o imensa groapa imprejmuita de maluri betonate. Lacul antropic Vacaresti se afla in sectorul 4, cuprins intre Calea Vacaresti, Soseaua Oltenitei, Soseaua Vitan-Barzesti si Splaiul Dambovitei (intre targul auto de la Vitan si podul de la fostul Abator). Lacul a fost conceput ca parte a amenajarii complexe a raului Dambovita. Ca si Lacul Morii, Lacul Vacaresti trebuia sa faca parte din sistemul hidrologic de aparare a Bucurestiului impotriva inundatiilor. Lucrarile au inceput in 1986, ocazie cu care a fost demolata si Manastirea Vacaresti, dar au fost sistate dupa 1989. Acesta a ramas astfel unul dintre grandioasele proiecte neterminate ale erei comuniste. Pe fundul gropii au inceput sa se formeze balti tot mai intinse, alimentate de izvoare subterane, iar in partea dinspre raul Dambovita a aparut un ecosistem asemanator celui din Delta Dunarii. In timpul migratiilor de primavara si toamna, zona joaca un rol important pentru numeroase specii de pasari calatoare. Vara cuibaresc in stufaris peste 90 de specii de pasari (egrete, starci, cormorani, lebede, lisite, rate si gaste salbatice, pescarusi), dintre care multe pe cale de disparitie. Pe langa acestea, in mediul creat intre betoane, pot fi vazute si vulpi, vidre, bizami si dihori. Dupa ce pe 5 iunie 2012, cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, Ministrul Mediului Rovana Plumb a vizitat Lacul Vacaresti impreuna cu ambasadorul Argentinei in Romania, Claudio Perez Paladino, aceasta a declarat ca intreaga arie, veche periferie a Bucurestiului, va fi protejata prin lege, in ciuda litigiului dintre Ministerul Mediului si o firma privata care doreste amenajarea pe acel teren a unui complex de agreement. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/lacul-vacaresti/

Teme de mediu

Comisarul european de mediu: Decizia privind Roşia Montană aparţine guvernului român

Comisarul european pentru Mediu, Janez Potocnik, a declarat, joi, că deciziile de a face exploatări cu cianuri depind de statele membre UE, dar a insistat asupra concentrării României asupra activităţilor de reciclare. Comisarul a arătat că în reciclare se găsesc adevăraţii bani şi locurile de muncă.  „Este absolut clar că asemenea decizii (privind exploatările cu cianură - n.r.) depind integral de statele membre, care decid dacă proiectul este aprobat sau nu. Dar, pe de altă parte, este absolut clar că există o legislaţie europeană care trebuie respectată - legată de evaluarea impactului asupra mediului - şi avem o legislaţie specifică în legătură cu mineritul pe care am adoptat-o din cauza accidentului din Baia Mare”, a precizat Potocnik, răspunzând unei întrebări privind concepţia sa despre exploatările cu cianuri. El a precizat că orice activitate economică, în special dacă are la bază cianura, trebuie să fie făcută integral în siguranţă.  „Asta încercăm să facem întotdeauna cu întreaga noastră legislaţie. Asta înseamnă că nu este suficient doar să urmăm aceşti paşi, e important, de asemenea, ca mai târziu, prin inspecţii, să monitorizăm cu regularitate. Noi nu avem nevoie de accidente cum au fost în trecut şi cred că e important ca exploatările să fie făcute cum trebuie", a spus Potocnik. Comisarul european a sfătuit autorităţile române să se concentreze pe reciclare, arătând că prin reciclarea telefoanelor mobile poate fi recuperat inclusiv aur.  "Aş spune că reciclarea este una dintre activităţile prin care multe dintre materiale, inclusiv aurul, pot fi recuperate. Reciclarea, de exemplu, a telefoanelor mobile ne oferă foarte mult potenţial de a găsi aur", a spus Potocnik.  Comisarul european a arătat că managementul deşeurilor din România nu stă foarte bine la capitolul reciclare, că România iroseşte integral deşeurile şi a arătat că în reciclare se găsesc „adevăraţii bani” şi „adevăratele locuri de muncă”. „Dacă vă comparaţi cu alte ţări europene - unde avem, de exemplu, şase ţări europene care nu mai au practic gropi de gunoi - voi aveţi gropi de gunoi şi irosiţi deşeurile practic integral. Ar fi foarte important să vă concentraţi activităţile în acest domeniu. Acolo sunt adevăraţii bani şi adevăratele oportunităţi pentru locuri de muncă”, a spus comisarul european. /Gândul, http://www.gandul.info/news/comisarul-european-de-mediu-decizia-privind-rosia-montana-apartine-guvernului-roman-10069378