Cod-f-pc-4 revista presei 15-17 septembrie 2012 cuprins

Teme similare

Schelet uman găsit în baraj la Leordeni!

O descoperire şocantă a fost făcută ieri în Barajul Udeni, din comuna Leordeni. Un schelet uman a fost găsit îngropat în mâlul de la marginea apei. Peste oasele ce păreau să zacă în râu de multă vreme, se mai putea observa bucăţi putrezite din hainele de culoare verde. Echipa ope-rativă a Serviciului de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Argeş au luat toate măsurile pentru a conserva pe cât posibil locul unde au fost găsite rămăşiţele umane. Asta în ipoteza că persoana decedată ar fi fost ucisă. Este luată în calcul şi ipoteza unei crime. Scheletul zăcea în apă, de aceea oamenii legii au luat legătura cu Direcţia Apelor pentru a fi oprită uzinarea, în acest fel nivelul apei scăzând. După ce au putut ajunge la oase, au scos scheletul pe care l-au pus în saci speciali. Rămăşiţele umane au fost transportate la Serviciul de Medicină Legală Argeş, în încercarea de a se stabili dacă aparţin unei femei, unui bărbat, sau dacă există leziuni osoase ce pot duce cu gândul la o moarte violentă. Oameni legii merg pe ipoteza unei persoane decedate prin înec dispărută de multă vreme, dar nu exclud nici varianta unui posibil omor, după care făptaşul ca să scape de cadavru l-a aruncat în apă. Anchetatorii au luat la puricat toate dispariţiile din ultimii ani comparând datele din evidenţe cu cele de la descoperirea de ieri. Poliţiştii nu exclud ca scheletul să aparţină Ioanei Tomescu, o femei care a dispărut fără urmă la sfârşitul anului 2006, aşadar în urmă cu cinci ani. Femeia de serviciu a dispărut fără urmă. Ioana Tomescu, în vârstă de 43 de ani, din comuna Leordeni, a dispărut în timp ce mergea spre şcoala din localitate, unde lucra ca femeie de serviciu, a informat, sâmbătă, un comunicat al IPJ Argeş. Dispariţia a fost sesizată de conducerea şcolii şi familia femeii. Pe margi-nea unui drum comunal a fost descoperită bicicleta femeii dispărute şi geanta în care se aflau actele de identitate, conform sursei citate. Anchetatorii luau în calcul la acea dată toate ipotezele posibile: crimă, accident de circulaţie sau răpire, sau fugă.  Ioana Tomescu avea la data dispariţiei: 1,65 metri înălţime, faţa ovală, ochi căprui şi păr şaten, iar în momentul dispariţiei purta pantaloni negri, jachetă neagră de fâş, ghete negre şi fes închis la culoare. / Top, http://www.ziartop.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=36808:schelet-uman-gsit-in-baraj-la-leordeni&catid=3:subiectul-zilei&Itemid=4

A fost semnat contractul de extindere a reţelei de apă în Piteşti şi Ştefăneşti

Săptămâna trecută, a fost semnat primul contract de lucrări „Reabilitarea şi extinderea conductei de aducţiune, reţelei de distribuţie şi reţelei de canalizare în aglo-merarea Piteşti, localităţile Piteşti şi Ştefăneşti parţial“ din cadrul proiectului major „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Argeş“, implementat de societatea Apă Canal 2000 SA Piteşti. Contractul a fost semnat de directorul general al SC Apă Canal 2000 SA Piteşti şi de reprezentanţi ai firmei câştigătoare a licitaţiei, respectiv firma austriacă Alpine Bau GmbH. Valoarea acestuia este de 18.084.008 lei şi va avea o durată de implementare de un an. Contractul include lucrări de reabilitare şi extindere a reţelei de distribuţie şi de canalizare în trei zone din Municipiul Piteşti: Calea Câmpulung, Tancodrom şi Tarlaua 22 şi două zone din oraşul Ştefaneşti: Valea Mare şi Oţeleşti. Populaţia care va beneficia de aceste investiţii se ridică la aproximativ 1500 locuitori. / Top, http://www.ziartop.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=36838:a-fost-semnat-contractul-de-extindere-a-reelei-de-ap-in-piteti-i-tefneti&catid=2:politic&Itemid=3

Teme de mediu

ARPM Pitești. Evenimente de mediu sărbătorite în luna septembrie

În fiecare an, în cursul lunii septembrie au loc 3 evenimente foarte importante pentru protejarea mediului si anume: Ziua Internatională pentru Protecţia Stratului de Ozon, Săptămâna Mobilitaţii Europene si Ziua Mondială a Curaţeniei. În fiecare an, în data de 16 septembrie, se sărbătoreşte Ziua Internatională pentru Protecţia Stratului de Ozon, desemnată în decembrie 1994 de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, dată la care a fost încheiat Protocolul de la Montreal. Anul acesta se împlinesc 25 de ani de la semnarea Protocolui, acesta fiind ratificat, până în prezent, de un număr de 197 de state din întrega lume.Tema din acest an este: “Să protejăm atmosfera în folosul  generaţiilor viitoare”.Descoperirea găurii din stratul de ozon a fost un şoc pentru întreaga lume. Ea a fost considerată a fi unul din cele mai mari dezastre ecologice ale secolului trecut.Cauza diminuarii stratului de ozon se consideră a fi poluarea atmosferei cu compuşi chimici care reacţionează cu ozonul, cunoscuţi sub numele de freoni, utilizaţi până nu demult în majoritatea utilajelor de răcire şi aparatelor de aer condiţionat, precum şi la propulsarea deodorantelor, fixativelor.În prezent, freonii sunt înlocuiţi treptat cu alte substanţe, mai puţin periculoase, fapt ce duce la diminuarea  distrugerii stratului de ozon.Săptămâna Mobilitaţii Europene, care se va desfasura în perioada 16-22 septembrie, este sprijinită de Comisia Europeană, prin  Direcţia Generală pentru Mediu, fiind initiată în aprilie 2002.Fiecare ediţie se concentrează asupra unui anumit subiect legat de mobilitatea durabilă. Sute de oraşe europene se pregãtesc sã participe la cea de a 11 – a ediţie a Sãptãmânii Mobilitãţii Europene, care se desfãşoarã în acest an sub deviza:” Deplasează-te în direcţia corectă”.Modalitatea noastră curentă de deplasare se bazează în principal pe utilizarea vehiculelor ce folosesc combustibili fosili, ceea ce face ca transportul să fie principala sursa de emisie a bioxidului de carbon, unul din gazele cu efect de sera. Deşi ultimele tehnologii referitoare la mijloacele de transport nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, la combustibili alternativi, cât şi la sistemele inteligente de transport sunt promitatoare, efectele încălzirii globale pot fi contracarate doar prin trecerea la modalităţi mai ecologice de transport cum ar fi mersul cu bicicleta sau cu rolele, utilizarea mijloacelor de transport în comun, partajarea si folosirea în comun a unor vehicule cu un numar mai mare de locuri, înlocuirea vehiculelor pe combustibili fosili cu cele electrice sau cu cele care utilizează combustibili alternativi şi nu în ultimul rând, mersul pe jos.Informaţii suplimentare referitoare la acest eveniment pot fi gãsite pe pagina de web: www.mobilityweek.eu.Ziua Mondială a Curaţeniei – 23 septembrie – a fost lansată în 1993 de către Organizaţia Naţiunilor Unite în parteneriat cu Organizaţia Clean Up the World şi are menirea de a inspira şi  îndemna comunităţile să  cureţe, să îmbunătăţească şi să protejeze ambientul lor local, prin realizarea de acţiuni, care pot varia de la igienizarea unor zone la plantarea de arbori şi arbuşti, la proiecte referitoare la conservarea apei si energiei. Tema sub care se aniversează anul acesta este: “Casa Noastra…  Planeta Noastra…Responsabilitatea Noastră”. În vederea sărbătoririi acestui eveniment, Agenţia Regionala pentru Protectia Mediului, împreună cu Centrul Cultural Pitesti a planificat desfăşurarea unei mese rotunde cu tema: “Evenimente de  mediu sărbătorite în luna septembrie”, în data de 18.09.2012, ora 15.00, la Centrul Cultural Pitesti, la care vor participa elevi ai liceelor din orasul nostru. / Info Curtea de Argeş, http://www.infocurteadearges.ro/2012/arpm-pitesti-evenimente-de-mediu-sarbatorite-in-luna-septembrie/

Numărul incendiilor de vegetaţie a crescut în Argeş cu 236%

Numărul incendiilor de vegetaţie a crescut la nivelul judeţului cu 236% în primele opt luni din acest an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2011, au anunţat reprezentanţi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Argeş. Astfel, pompierii argeşeni au intervenit de la începutul anului la 797 de incendii de vegetaţie. Începând cu luna iulie, prin sistemul unic de urgenţă 112 au fost notificate succesiv incendii care s-au extins la fondul forestier, izbucnite în zone alpine, cu teren accidentat. Între suprafeţele afectate s-au aflat unele greu accesibile, din aria muntoasă înaltă, la altitudini cuprinse între 1.600 şi 2.200 de metri. La misiunile de stingere a incendiilor de pădure, care au durat în total 58 de zile, au participat aproape 2.000 de persoane. Este vorba de 800 de pompieri militari, 653 de lucrători silvici, 425 de militari de la unităţi ale Ministerului Apărării Naţionale şi 79 de jandarmi. La câteva dintre intervenţii a participat şi un elicopter al Ministerului Administraţiei şi Internelor, care a efectuat 16 ore de zbor. / Interes Argeşean, http://www.interesargesean.ro/fapt-divers/8330-numrul-incendiilor-de-vegetaie-a-crescut-in-arge-cu-236.html

ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA JIU

Teme ABA

Jieţul, verificat la concentraţia de clor

Oficialii de la Apele Române au făcut mai multe măsurători în apele Jieţului, pentru a vedea dacă concentraţia de clor este în limitele legale. Mai multe persoane au sesizat faptul că în albia Jieţului, şi aşa afectată grav de seceta din ultimele luni, se deversează apă clorinată, provenită de la staţia de tratare de pe Jieţ, care aparţine de SC ApaServ Valea Jiului SA. Apele sunt colectate în amonte, chiar la ieşirea din Cheile Jieţului, unde este amenajată o staţie de captare, iar la câţiva kilometri mai jos se află staţia de tratare. O parte a apelor deja clorinate au ajuns, însă, în apele Jieţului, după spălarea filtrelor, şi a existat suspiciunea că acest lucru ar putea distruge ecositemul. Oficialii ApaServ au precizat, însă, că spălarea filtrelor se face în mod normal şi nu sunt depăşiri ale limitelor admise. De asemenea, reprezentanţii de la Apele Române au făcut măsurători în zonă, după ce aceste informaţii au ajuns şi la ei. Practic, au fost prelevate probe de apă şi apoi analizate în laborator. „În urma analizelor, s-a stabilit că se situa în limitele admise. Când fac spălări se mai întâmplă să evacueze apă cu clor”, a declarat Sorin Corici, şeful Sistemului Hidrotehnic Petroşani. Pe de altă parte, directorul S ApaServ valea Jiului SA a declarat că va verifica, personal, ce anume s-a întâmplat pe Jieţ şi dacă nivelul clorului din apă a fost peste limitele admise de normele de mediu.
Râul Jieţ este grav afectat, însă, de seceta din ultimele luni, care i-au înjumătăţit debitul. Sunt porţiuni întregi unde apele au dispărut cu desăvârşire, iar ănb alte locuri râul seamănă mai degrabă cu un izvor. /City News, http://citynews.ro/eveniment/jietul-verificat-la-concentratia-de-clor-1219780

Teme similare

Din nou despre gurile înfundate de canal, dar şi despre mizeria din albiile apelor curgătoare din Petroşani

Mihai Ferenţ din Petroşani ne-a sesizat faptul că mai multe canale de scurgere a apei pluviale sunt înfundate. Omul, de bună credinţă, nu doreşte neapărat să-i critice pe cei administraţia publică locală sau pe cei de la Apa Serv „Valea Jiului” S.A., dar doreşte doar să atragă atenţia, în condiţiile în care după data de 15 septembrie sunt anunţate ploi, iar în luna octombrie de asemenea. „Până acum n-a prea plouat, deci n-au fost probleme cu canalizarea şi cu gurile de scurgere a apei, dar de-acum înainte s-ar putea să fie. Cât încă mai este timp bun cei de la societatea de apă, împreună cu cei de la primărie, ar trebui să verifice toate gurile de canal. De exemplu, pe centură sunt câteva astfel de guri de canal care sunt înfundate de mizerie, pietriş, nisip şi ce-o mai dus vântul toată vara. La fel, am văzut ieri şi pe strada Parângului, exact la gura de canal de lângă intersecţia cu bulevardul 1 Decembrie. Acea gură e înfundată cu frunze de salcie (de la salcia mare şi bătrână de lângă blocul turn, destul de periculoasă şi ea în caz de vânt puternic). Puteţi merge să vă convingeţi dacă am dreptate, eventual să faceţi şi poze. Şi nu sunt doar aceste guri de canal înfundate, ele sunt prin tot oraşul. Aş mai vrea să atrag atenţia şi la albiile pâraielor noastre, tot acum, înainte de sosirea ploilor. Şi mă refer în primul rând la Staicului şi Slătinioara, dar şi la câteva bucăţi de albie de pe Maleia. Deşi am văzut că aţi sesizat, Slătinioara, de exemplu, este mai mult decât mizerabilă. Oare chiar nu se vede şi nu se aude?”. Întrebarea pusă de acest om ne-o punem şi noi, mai ales în zona spitalului, exact în spatele complexului „Keops”, dar şi în aval, albia e plină de vegetaţie crescută abundent şi de deşeuri de tot felul. Noi am atras atenţia acum mai bine de o săptămână, dar miercuri, 12 august lucrurile stăteau la fel. Probabil se aşteaptă să crească debitul apei ca să se acopere toate mizeriile şi toată vegetaţia. Dar ce ne facem dacă din cer cade mai multă apă decât s-ar aştepta unii? În ceea ce priveşte gurile de canal, am făcut şi noi o fotografie zonei de care vorbea pensionarul care ne-a sesizat toate aceste chestiuni, multe vechi şi probabil ştiute de cei care ar trebui să le rezolve, mai ales că presa locală, inclusiv ziarul nostru, au tot sesizat. Aşteptăm în continuare măsurile, acum cât nu plouă şi cât încă mai e timp plăcut afară. /Ziarul Văii Jiului

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Teme similare

Bani pentru irigaţii

România ar putea primi fonduri europene consistente pentru refacerea sistemelor de irigaţii – a declarat pentru Radio România Actualităţi comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş. Banii ar urma să vină după anul 2014 din fondurile de dezvoltare regională, fără ca cele de dezvoltare rurală să fie afectate. /Radio Reşiţa, http://www.radio-resita.ro/bani-pentru-irigatii-3

Teme de mediu

Lacul Gozna va fi golit de apă! Somnii uriaşi mănâncă toţi păstrăvii!

Au trecut peste 30 de ani de când lacul Gozna a fost golit ultima dată. Deși această procedură este des întâlnită pentru baraje în general, lacul de la Văliug, devenit principala destinație turistică a reșițenilor, a fost ferit de astfel de intervenții. Se pare că lacul Gozna va fi golit. Această procedură este necesară și totodată benefică atât ecosistemului de pe apă cât și pentru curățarea mâlului ce s-a așezat de-a lungul timpului pe fundul lacului, creând o apă murdară, contrar habitatului obișnuit al păstrăvilor. Lacul de la Văliug a fost singurul din zona Reșiței ce era populat în întregime doar cu păstrăvi, însă se pare că oamenii răuvoitori au adus alte specii de pești care au împiedicat înmulțirea păstrăvilor în lac. „Înainte, acum 20 de ani în Gozna nu existau decât păstrăvi. Acum e negru malul de carași și cleni, care cel mai posibil au ajuns acolo aruncați de către oameni”, explică un pădurar din zonă. O altă problemă cu care se confruntă populația de pești  este mâlul de la fundul lacului. Acolo se pare că a crescut, în dimensiuni mult prea mari, o specie de somn. Aceștia au început să mănânce puietul din lac, astfel că peștii nu mai ajung la maturitate. Acum, lacul va fi golit, iar soluția este cea mai potrivită pentru situația dată. „Cel mai bine ar fi ca după ce este golit și curățat de mâl, în lac să se aducă câteva mii de puieți de păstrăvi, dar doar păstrăvi, așa cum era înainte populat lacul”, mai adaugă pădurarul.

/Express De Banat, http://expressdebanat.ro/lacul-gozna-va-fi-golit-de-apa-solutie-necesara-pentru-salvarea-populatiei-de-pastravi

“Ciuma” racilor face ravagii în apele autohtone

Într-o ţară în care lipsesc vaccinurile pentru bebeluşi şi se moare cu zile prin spitale, problemele racilor autohtoni pot provoca în cel mai bun caz un zâmbet. Şi totuşi, Garda de Mediu a judeţului Timiş a demarat controale de rutină în magazinele care vând raci de acvariu importaţi din America de Nord. Comisarii Gărzii vor să verifice dacă se comercializează anumite specii de crustacee care transmit o boală cunoscută drept “ciuma” racilor, care face deja ravagii in Dunare şi apele autohtone. Garda de Mediu a judeţului Timiş vrea să prevină proliferarea “ciumei” racilor transmisă crustaceelor autohtone de către anumiţi raci importaţi din America de Nord pe care pasionaţii îi cumpără din magazinele de profil din România. Contaminarea apare atunci când din varii motive racii americani, imuni la boală, sunt eliberaţi în apele din ţara noastră de către stăpânii lor.  Comisarii Gărzii de Mediu Timiş au demarat un control de rutină într-un pet-shop din Timişoara, care comercializează sporadic raci din import.   Singurul racolog din România, lectorul universitar doctor Lucian Pârvulescu, recomandă evitarea eliberărarii racilor exotici în natură şi returnarea lor în pet shop-uri. O altă soluţie ar fi  eutanasierea lor prin congelare. În momentul de faţă pericolul cel mai mare pentru racii autohtoni îl reprezintă racul dungat, o specie importată din America de Nord, care a invadat sectorul românesc al Dunării. /Digi24 Timişoara, http://www.digi24.ro/stire/Ciuma-racilor-face-ravagii-in-apele-autohtone_43541

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Teme similare

Crapi de patru kilograme în apa epurată din toaletele focşănenilor

In apele uzate de la Staţia de epurare a oraşului cresc peşti babani, de pană la 4 kilograme. Pescarul caştigător al concursului organizat de Compania de Utilităţi Publice a scos din apă 15 kilograme de crap Cine ar fi crezut cu 30 de ani în urmă că o să ajungem să pescuim peşte în apa unde se descarcă toaletele focşănenilor. Şi să vedeţi ce peşti cresc aici, nişte crapi de toată frumuseţea! Nu prea îţi vine să îi prăjeşi ca să îi mănanci cu mămăliguţă, cum e obiceiul şi reţeta, dar pasionaţii de pescuit au rămas cu gura căscată cand scoteau „monstru” după „monstru” din apa epurată. Sambătă, încă de la ora 6 dimineaţa, s-au strans zeci de pescari, gata să se lupte pentru podium. Printre ei şi foarte mulţi copii care au prins microbul pescuitului. Lansete peste lansete, care cu senzori electronici, care cu clopoţei. Pescarii îşi întinseseră cutiile cu echipamente, unele chiar sofisticate. Ironia este că cel care a caştigat concursul nu avea cine ştie ce scule, dar a reuşit să scoată din laguna staţiei de epurare aproape 15 kilograme de crap. Norocosul este focşăneanul Jenică Tăbăcaru, care lucrează la CUP Focşani, dar este un vechi pasionat de pescuit. Cat despre peştele de la staţia de epurare, nu a fost prea pretenţios, a muşcat la mămăligă. Întrebat cum de a reuşit performanţa, pescarul a dat „vina” pe noroc. „Ţine de şansă, de baftă, pescuitul este o loterie la urma urmelor. Eu nu sunt pescar înrăit. Eu cand e să prind peştele îl prind, dacă nu, fac un grătar, beau o bere şi joc fotbal”, ne-a spus amuzat Jenică Tăbăcaru.

„Mă şi mir că trăiesc peştii aici la Staţia de Epurare”

Concursul s-a desfăşurat sambătă pe parcursul a trei ore, de la ora 7 la ora 10, după care s-a pescuit de agrement încă trei ore, de la ora 10 la ora 13. Pe balta de langă Staţia de Epurare pescarii şi-au adus şi copiii. Mulţi dintre ei au prins deja microbul de a da la peşte. Părinţii se bucură că măcar pentru o zi îi mai iau din faţa calculatorului sau a televizorului. Pescarilor nu le-a venit să creadă că la Staţia de Epurare creşte peşte. Unde mai pui că s-au scos din baltă exemplare de aproape patru kilograme. „Apa asta ştiu că vine de la Staţia de epurare a oraşului Focşani. Mă şi mir că trăiesc peştii aici! Am prins puţini peşti, am venit pregătiţi pentru altceva. Peştele, din ce văd eu, trage mai mult la boabă. Avem tot ce se poate, mai puţin asta care face de fapt diferenţa”, ne-a spus razand Sorin Bucur, care a venit cu toate sculele de pescuit, mai puţin momeala potrivită. Staţia de epurare din Focşani a fost modernizată cu doi în urmă, de aceea calitatea apelor este foarte bună. Se folosesc tehnologii de înaltă calitate pentru curăţarea apelor uzate din reţeau de canalizare a oraşului, fără adaos de substanţe toxice. „Rolul acestui concurs este de a populariza beneficiile pe care le aduce o staţie de epurare care tehnologic este modernizată şi funcţionează foarte bine, la parametrii europeni. Normele de calitate a apei sunt respectate. Prin această lagună care face parte din procesul tehnologic, pentru că în ea se face treapta terţiară, de dezinsecţie, iată că peştii trăiesc. Peştele arată bine, exemplarele au crescut mult faţă de anul trecut”, ne-a spus Gheorghe Vasilescu, directorul Companiei de Utilităţi Publice. Laguna care preia apa decantată din Staţia de epurare a fost populată cu puiet de crap anul trecut. Toţi peştii care au fost prinşi la concurs au fost eliberaţi în apă. /Ziarul de Vrancea, http://www.ziaruldevrancea.ro/actualitatea/83492-crapi-de-patru-kilograme-in-apa-epurata-din-toaletele-focsanenilor.html

În apa din canalizarea Focşaniului cresc crapi de 4 kilograme

Regia de apă-canal CUP a populat laguna unde se deversează apele Staţiei de Epurare cu puiet de peşte, iar aceştia au crescut spectaculos într-un an de zile. Cea mai modernă staţie de epurare din ţară a fost construită în urmă cu doi ani la Focşani. Tehnologiile folosite aici pentru decantarea apelor uzate rezultate din reţeaua de canalizare a oraşului sunt de cea mai înaltă calitate, fără a se folosi substanţe toxice. Demonstraţia că apa epurată din reţeaua de canalizare a oraşului este curată a fost făcută în laguna care preia apa decantată, care anul trecut a fost populată cu puiet de peşte. Iar spre surpriza tuturor, peştii, în special fitofag şi crap, au crescut şi s-au dezvoltat, astăzi atingând greutăţi de peste 3-4 kilograme. Aşa se face că la sfârşitul săptămânii conducerea regiei de apă-canal din Focşani a organizat un concurs de pescuit sportiv în apele lagunei staţiei de epurare, ape care ulterior ajung în râul Putna, în urma căruia pescarii au „capturat" sute de peşti de dimensiuni impresionante. „Această lagună are pentru noi un rol tehnologic. După treapta secundară de epurare, apa are nevoie şi de o treaptă terţiară. Este vorba despre acea dezinsecţie care se face în cazul nostru cu razele ultraviolete de la soare. Nu folosim alte metode, cum ar fi clorinarea apei, pentru că prezintă compuşi chimici care se deversează apoi în râu. Noi demonstrăm calitatea apei epurate prin acest microclimat în care trăiesc peşti, păsări, care cresc foarte bine. Acest lucru denotă că apa are o calitate bună", ne-a declarat inginerul Gheorghe Vasilescu, directorul CUP Focşani.

Model de urmat

Pescarii sunt impresionaţi de ceea ce au descoperit la staţia de epurare din Focşani, chiar dacă peştele în cantităţi impresionante pe care l-au prins l-au aruncat înapoi în apă, conform regulamentului de concurs. „După cum putem constata cu toţii, cu nasul liber, nu se simte nici cel mai mic iz de reţea de canalizare în acest loc. Staţia de epurare este fără cusur şi este o mare bucurie pentru mine să văd asta având în vedere că în urmă cu doar câţiva ani aici nu se putea sta de miros", ne-a declarat Jenică Tăbăcaru, câştigătorul concursului de pescuit „în ape tulburi". Potrivit reprezentanţilor companiei focşănene, modelul Staţiei de Epurare, care a costat aproximativ 13 milioane de euro, ar putea fi preluat şi de viitoarele staţii din judeţ, ceea ce va conduce la scăderea poluării pe râurile din judeţ. /Adevarul – ediția de Focșani, http://www.adevarul.ro/locale/focsani/In_apa_din_canalizarea_Focsaniului_cresc_crapi_de_4_kilograme_0_775122551.html#

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : [phone]; Fax: [phone]