Primăria Măneciu, prin edilul Ştefan Lupu, a cerut în luna septembrie 2011 Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva să respingă documentaţia depusă de firmele Professional Management&Consulting Services SRL (PM&CS) şi „Cumpăna 93 SRL” prin care solicitau un schimb de terenuri în urma căruia ar fi obţinut izvorul Caprei din staţiunea Cheia, care aparţine de comuna Măneciu. Lupu îşi baza cererea pe o sesizare a „unui număr mare de cetăţeni şi societăţi comerciale din Cheia” şi a faptului că izvorul cu pricina însemna 60% din apa necesară comunei. Locuitorii la care făcea referire Lupu fac parte din Asociaţia „Comunitate Cheia” care ameninţa că blochează DN1A şi că va acţiona în judecată Romsilva dacă îşi va da acceptul pentru cele două firme. Interesant este că la adresa formulată de Lupu, cei de la Romsilva au răspuns, în octombrie, că la ei „nu se află în analiză nici o documentaţie privind scoaterea din fondul forestier naţional depusă de vreuna din firmele enumerate de dumneavoastră”. Mai mult, îi spun primarului: „În cazul în care nu puteţi dovedi afirmaţiile, vă solicităm să vă cereţi scuze conform uzanţelor”. Lucrurile nu stau însă chiar aşa. PM&CS s-a interesat întra-devăr de acel izvor, ba chiar a primit în 2009 acordul iniţial de a realiza captarea tocmai de la primarul Ştefan Lupu, care spunea atunci că nu are nevoie de el întrucât aprovizionează comunitatea din izvorul Valea Berii. Pentru PM&CS a urmat acceptul de la Direcţia Silvică Prahova, iar în februarie 2011 documentaţia a ajuns la Romsilva, unde cerea scoaterea definitivă din fondul forestier naţional a unei suprafeţe de 0,91 hectare şi ocuparea temporară a 0,2 hectare, dar solicitarea a fost respinsă la avizare întrucât nu avea toate documentele necesare. Între timp, în august 2011, o altă firmă, Nicoltana SA din Cheia, s-a arătat interesată de perimetrul Capra-Valea Berii, în acest sens solicitând scoaterea din fondul forestier naţional a suprafeţei de 0,14 hectare. Documentaţia se află încă la Direcţia Silvică Prahova. În plus, potrivit Administraţiei Naţionale „Apele Române” în acea zonă au existat solicitări de amenajare a unor izvoare din partea Cumpăna, care au fost refuzate întrucât nu a fost depusă documentaţia tehnică de fundamentare. Cumpăna a început în luna octombrie 2011 demersuri pentru obţinerea izvorului Bratocea. Ce zic investitorii: La Nicoltana nu am putut vorbi cu nimeni pe subiect, Croitoru Tatiana, acţionar în firmă, fiind plecată în SUA, iar directoarea Julieta Tudor ne-a spus tot timpul că e în şedinţă. Croitoru deţine un complex turistic la Cheia, iar în 2004 a candidat la Primăria Sectorului 5 din Bucureşti din partea PUR, condus atunci de Dan Voiculescu. În plus, un alt membru în acţionariat, Croitoru Mihai Adrian, este membru fondator al Asociaţiei „Comunitate Cheia”. De asemenea, Nicoltana îmbuteliază şi vinde apa „Keia” pe care o captează din izvorul Zăganului din masivul Ciucaş. De la Cumpăna am aflat informaţii şi despre firma PM&CS. „Cumpăna nu a făcut demersuri pentru această sursă de apă (izvorul Caprei), dar, evident, suntem şi noi interesaţi în dezvoltarea unor noi capacităţi de producţie, dar nu în acest izvor. Sorin Dănilă, acţionarul de laPM&CS, este fratele meu, dar el s-a mutat în Germania. Cumpăna s-a arătat interesată de izvorul Babeş şi am făcut demersuri în acest sens. A durat foarte mult cu autorizaţia de mediu, iar acum voiam să mai fac nişte măsurători de debite”, ne-a declarat Florin Dănilă, acţionar la Cumpăna. Cosmin Popescu, avocatul celor de la PM&CS, ne-a declarat că firma este în continuare interesată de izvorul Caprei, de curând completând documentaţia depusă la Romsilva. Mai mult, societatea pe care o reprezintă şi-a arătat disponibilitatea de a renova pe banii ei instalaţiile de captare a apei ce aparţin primăriei Măneciu, fără a condiţiona în vreun fel obţinerea izvorului Caprei. De asemenea, firma nu a desfăşurat până acum activităţi de îmbuteliere şi vânzare a apei sau a băuturilor răcoritoare. Ce spun autorităţile: Subiectul este unul delicat, iar între timp directorul Direcţiei Silvice Prahova, Cozmin Birjaru, a plecat la Ocolul Silvic. „Nu prea ştiu despre ce este vorba, adică ştiu de discuţiile legate de izvorul Caprei, dar nu mi s-a părut a fi un scandal. Acolo lucrurile sunt cam în felul următor. O firmă (PM&CS, n.r.) a solicitat să poată să capteze un izvor, noi i-am dat primul aziv, de fapt nu aviz, ci un accept, dar acceptul nostru este de principiu, urmând ca Romsilva să hotărască mai departe. Pe urmă nu s-a mai întâmplat nimic, atâta tot. Şi Nicoltana a făcut solicitare pentru izvorul Caprei, documentaţia se găseşte în acest moment în lucru. Nu ne-am dat avizul către ei, pentru că tocmai atunci când l-au cerut au început discuţiile. În momentul acesta nu se mai întâmplă nimic, ar fi normal să se reglementeze situaţia. Nu mi-a cerut nimeni să plec de la Direcţia Silvică, dar începând de vineri, 4 noiembrie 2011 - eu lucrez în altă parte, la Ocolul Silvic. Dar nu e nici un scandal, chestiunea a fost de comun acord. Eu am făcut cererea de trecere la Ocolul Silvic şi am avut o discuţie cu directorul general Romsilva. În locul meu a fost numit Anghel Octavian”, ne-a spus Birjaru. La Romsilva situaţia e simplă, „primul venit, primul servit”, potrivit directorului general, Valerian Solovăstru: „Acolo nu s-a întâmplat nimic încă. Eu am o documentaţie, o solicitare de transmitere de teren, atât, care e în lucru. Trebuie să vă dea avizele de la Ape, de la primării, de peste tot. Acolo am văzut că este un studiu. Era o discuţie că de acolo se aprovizionează nu ştiu ce primărie, Cheia parcă, cu apă, dar ei au spus că nu consumă decât 5%. Dacă dânşii solicită ceva din terenul forestier şi sunt îndeplinite condiţiile legale, eu nu am decât să onorez solicitarea. Din partea Direcţiei Silvice s-a dat acceptul către o firmă (PM&CS, n.r.), dar de la Regie nu s-a dat nimic. Principiul este «primul venit, primul servit». În sensul că s-ar putea peste trei luni să mai vină cineva şi e evident că nu mai poate să facă nimic. La noi, să ştiţi, orice transmitere din fondul forestier se face după ce există absolut toate avizele, toate aprobările conform legii. Abia atunci noi facem transmiterea, repet, în condiţiile legii, cu compensare, cu plăţi, cu tot. Nu noi sortăm ofertele. Noi ne dăm avizul în baza a ce trimite Direcţia Silvică, în urma a ceea ce stabileşte în Comitetul Director. Şi nici ei nu pot da aviz către două firme. Dacă primul venit îndeplineşte toate condiţiile legale, la ăla i se dă”. În ceea ce priveşte Ministerul Mediului şi Pădurilor, în grădina căruia de află Romsilva, situaţia e clară: aici nu a ajuns nici un act spre avizare. „Nivelul de competenţă pentru rezolvarea acestui caz (izvorul Caprei, n.r.) rămâne în sfera Romsilva. După ce îşi vor dai ei acordul, dă şi ministerul un aviz. Dar asta se va întâmpla când vor ajunge documentele şi la noi”, ne-a lămurit secretarul de stat, Cristian Apostol. Care e profitul: L-am întrebat pe Florin Dănilă de la Cumpăna ce costuri implică afacerea cu apă şi care este câştigul net. „Noi extragem apa de la Ştefăneştii de Jos şi mai colaborăm cu o firmă din Huedin, iar la Cumpăna avem 400 de angajaţi. Cifra de afaceri pentru anul 2010 a fost în jurul sumei de 8 milioane de euro, cu un profit net aproximativ de 150 de mii de euro. Problema este că la stat trebuie să plătim şi pe ce nu încasăm, multe firme cu care am lucrat au intrat în insolvenţă şi recuperăm greu banii sau nu îi mai vedem niciodată. Pentru anul trecut am plătit la bugetul de stat peste 7 milioane de lei prin taxe pe salarii, TVA şi alte impozite. Redevenţa pe care o plătim pentru fiecare metru cub de apă extras este foarte mică comparativ cu taxele”.