Cod-f-pc-4 revista presei 15 noiembrie 2011 cuprins

Proiectul Crisului Repede, in disectie

Administraţia Bazinală Ape (ABA) Crişuri are toate autorizaţiile pentru lucrările pe care le face, spune directorul Pasztor Sandor în apărarea instituţiei pe care o conduce.

Pentru a tranşa problema cu public, acesta spune că a convocat pentru mâine la ora 10.00 o întâlnire cu reprezentanţi Centrului Regional de Supraveghere Ecologică, cu proiectantul şi cu executantul lucrării. Construirea unei grinzi de beton şi a unui perete de susţinere a malului nu erau prevăzute în avizul iniţial, recunoaşte Pasztor: „când s-au făcut lucrări de decolmatare şi s-a pus piatra a devenit necesar peretele de susţinere a malului. Soluţia tehnică a fost dată de proiectant”. Acesta spune că grinda de susţinere care se toarnă acum are acelaşi rost ca şi cea construită pe porţiunea de vizavi de Primărie sau ca şi cea care susţine trotuarul de-a lungul Aleii Gojdu. „Bucata de la pasarela Informatica până la podul Decebal este ultima care se mai face în Oradea”, anunţă directorul. Malul drept al Crişului Repede pe porţiunea cuprinsă între Podurile Dacia şi Ferdinand rămâne în continuare cu aspectul de luncă, la fel ca şi porţiunea prinsă în actualele lucrări. /Jurnal Bihorean

Santier in dispretul avizelor

CRSE cere oprirea lucrărilor de lângă Podul Decebal şi readucerea la staţiul iniţial al terenului. În plină betonare a promenadei de pe malul Crişului între pasarela de la Informatica şi Podul Decebal, reprezentanţii Centrului Regional de Supraveghere Ecologică (CRSE) contestă atât legalitatea cât şi şi utilitatea lucrării. „Am constatat cu regret că Administraţia Bazinală Ape (ABA) Crişuri execută lucrări în dispreţul avizelor pe care le are”, declară Mihai Togor, preşedinte interimar al CRSE. Acesta spune că în avizul de gospodărire dat de Administraţia Naţională în 2012 pentru acest tronson a fost prevăzută numai tăierea arborilor uscaţi şi putreziţi sau a celor căzuţi în albie şi a tufărişului, ori malul drept al Crişului pe tronsonul în lucru este ca ras. „Tăierile s-au făcut hoţeşte, dimineaţa devreme când nu vede lumea. Şi s-au tăiat unul câte unul, nu toţi odată”, acuză Togor. Ca lucrări, au fost prevăzute în avizul iniţial doar decolmatarea albiei şi turnarea de piatră. Utilitatea: Ecologiştii contestă şi utilitatea promenadei în această zonă a oraşului. „Era un mal natural care stătea foarte bine. Nu contestăm că trebuie făcute amenajări de promenadă dar nu în orice condiţii. Dacă era promenadă sus pe mal, cea de jos nu se justifică. Malul era foarte bun”, declară Togor. Drept urmare, vinerea trecută CRSE a înregistrat la Administraţia Naţională Apele Române o adresă prin care cere „suspendarea lucrărilor suplimentare în execuţie faţă de aviz” şi „refacerea la stadiul natural iniţial al malului”. De urgenţă: Ceea ce a pornit cu ani în urmă ca o lucrare urgentă la digul de vizavi de Hotel Dacia, sub presupusa ameninţare a unor ipotetice inundaţii este acum un şantier pentru betonarea de promenade de-a lungul Crişului. În opinia membrilor CRSE, întreaga investiţie este inutilă pentru că pericolul de inundaţii în Oradea este foarte redus. „Debitul Crişului s-a văzut vara asta care a fost. Dar şi în caz de ploi serioase, sunt două bazine în amonte pe Criş înainte de Oradea aşa că riscul de inundaţie este nul”, susţine Mihai Togor. „Sunt nişte bani care trebuiau cheltuiţi şi încă repede, anul ăsta”, consideră ecologistul. Jurnal Bihorean

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

Darea de seamă al ministrului

(traducere)

Iluminat pe dig. La sediul Sistemului de Gospodărire a Apelor Mureş -lângă barajul vechi din Tg Mureş - în cadrul conferinţei de presă a ministrului mediului Borbély László, a directorului general al ANAR David Csaba şi Nicolae Bărbieru directorul SGA Mureş –acesta nu a ascuns faptul, că a dorit să se întâlnească cu reprezentanţii mass-mediei, pentru că doreşte să relateze despre fapte, rezultate şi realizări. Acesta este un răspuns la afirmaţiile pe care primarul, dr. Dorin Florea le-a făcut în ultima vreme în legătură cu persoana sa. Investiţii de mare anvergură. Înainte de darea de seamă al ministrului, inginerul Bărbieru Nicolae a prezentat lucrările de consolidare a malului Mureşului între cele două baraje respectiv de reabilitare a celor două baraje. Acestea au fost finanţate din bugetul de stat, din fondul de mediu respectiv din fondul de solidaritate al UE. Datorită investiţiei de circa 5,6 milioane de lei, pe porţiunea amintită a fost consolidat digul de apărare împotriva inundaţiilor pe ambele maluri ale râului, pe acesta, pistă pentru biciclişti, în acelaşi timp au fost reparate stavilele ambelor baraje, mecanismele interne, într-un cuvânt funcţionarea a devenit mai sigură. Borbély László a relatat, că şi aceasta este o investiţie care se realizează cu ajutorul Ministerului, în interesul Tg-Mureşului. În decurs de 2 ani ministerul a demarat mai multe programe de succes. Din bugetul de stat şi din fondul de mediu au fost cheltuite în total 1,3 miliarde de euro pe investiţii de mediu...... S-au alocat sume importante (mai mult de 100 milioane de lei fiecare) pentru construirea a trei baraje de acumulare cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. În cadrul proiectului naţional de dezvoltare a infrastructurii s-au cheltuit 900 milioane lei pe canalizare respectiv pe introducerea apei potabile şi au fost prevăzute 2,4 miliarde de lei pentru perioada următoare. Şi ceea ce este foarte important- a subliniat ministrul- a fost elaborată strategia de investiţii până în 2035. Şi judeţul Mureş a beneficiat de investiţii importante...Pe lângă lucrările de apărare împotriva inundaţiilor şi de consolidare a malurilor, se realizează alte 24 de obiective similare în judeţ cu sprijinul Ministerului...În 12 localităţi (în valoare de 58 milioane lei în total) se realizează reţeaua de apă potabilă, cu finanţarea parţială de la Minister. Din fondul de mediu anul acesta judeţul a beneficiat de 126 milioane lei, iar prin licitarea proiectului operativ sectorial, Consiliul Judeţean poate utiliza 120 de milioane de euro pentru introducerea apei potabile şi 43 de milioane de euro pentru gestionarea deşeurilor... După conferinţa de presă, ministrul Borbély László şi anturajul, a vizitat la faţa locului lucrările de reabilitare a digului de apărare împotriva inundaţiilor, apoi ca inaugurare simbolică a aprins felinarele care iluminează aleea de pe dig. Nepujsag MS