Cod-f-pc-4 revista presei 15 noiembrie 2011 cuprins

Teme de mediu

Amenzi pentru proprietarii terenurilor contaminate de la Turda

Municipalitatea a cerut organismelor de mediu sancţionarea aspră a proprietarilor ce nu asigură paza terenurilor contaminate. La sediul Primăriei Turda a avut loc o întâlnire pe tema depozitelor de deşeuri de la marginea oraşului la care au participat reprezentanţi ai Primăriei, proprietari ai terenurilor contaminate din zona Uzinelor Chimice şi reprezentanţi ai organismelor judeţene de mediu. Autorităţile de mediu au inspectat zona fostelor Uzine Chimice, iar municipalitatea a cerut inspectorilor de mediu să aplice amenzi serioase celor care nu îşi respectă obligaţiile de proprietari. “Noi am cerut aplicarea unor amenzi dure pentru cei care nu asigură paza zonelor, în calitate de proprietari ai terenurilor, nu asigură inscripţionarea cu plăcute de avertizare şi împrejmuirea zonelor contaminate”, a declarat viceprimarul Mircea Irimie. Pe de altă parte, reprezentanţii proprietarilor au cerut ca autorităţile să ia în calcul şi un schimb de terenuri, prin care statul să ofere, în schimbul zonelor contaminate, alte terenuri industriale. Subiectul schimbului de terenuri, care e prea puţin probabil să fie pus în practică, este unul delicat. Pe de-o parte, statul nu poate susţine din punct de vedere legal decontaminarea unor terenuri private, pe de alta propriatarii nu au resursele financiare pentru decontaminare, care şi aşa trebuie să fie făcută în cadrul unui proiect şi nu pe bucaţi. O altă problemă care grefează un schimb de terenuri între proprietari şi stat este aceea a preluării sarcinilor de mediu din momentul privatizării Uzinelor Chimice. În mod normal, cei care au cumpărat active în zona UCT au preluat şi sarcinile de mediu, cu obligaţiile ce decurg de aici. Proprietarii spun însă că în momentul privatizării sarcinile de mediu nu au fost în totalitate scoase la lumină şi amploarea contaminării terenurilor a fost mascată. Viceprimarul vrea să conteste premiul Antenei 3. Carmen Avram şi echipa emisiunii "În Premieră" de la Antena 3 au câştigat premiul special din partea Juriului AIB (The AIB's International Jury Highly Commends), pentru documentarul "Oraşul Otrăvit". Documentarul a fost premiat la cea mai râvnită categorie a competiţiei International Media Excellence Awards, categoria "Best Investigative documentary - TV" (Cel mai bun documentar de investigaţie pentru TV). Viceprimarul Turzii spune că vrea să conteste acordarea acestui premiu şi spune că documentarul a fost realizat părtinitor. “În tot acel material ideea de bază era că autorităţile locale nu fac nimic fără a se lua în calcul care este limita până la care autoritatea locală poate interveni. În cazul terenurilor din zona Uzinelor Chimice, vorbim de terenuri private şi nu de terenuri publice, proiectele de decontaminare costă zeci de milioane de euro”, a mai explicat Irimie care este hotarât să ceară celor de la Antena 3 un timp de emisie la nivel naţional pentru a explica rolul limitat al administraţiei publice locale. Viceprimarul Turzii mai spune că autorităţile s-au implicat în condiţiile în care a fost câştigat un proiect de peste 24 de milioane de euro pentru decontaminarea zonei. “Zona de la Turda a fost aleasă din alte 1860 de situ-uri poluate şi e unul din cele trei proiecte pilot la nivel naţional pentru decontaminare”, a mai declarat Irimie . Consilerul Anca, pe urmele poluării. Consilierul local Doru Anca şi-a exprimat rezervele în legătură cu proiectul de decontaminare a unei alte zone din Turda. Anca spune că este neclară situaţia în cazul sit-ului din cartierul turdean Poştarât. În această lună Consiliul local Turda a aprobat participarea şi asigurarea unei cote de co-finanţare pentru un proiect de circa 24 de milioane de euro pentru decontaminarea zonei de la marginea cartierului Poştarât. “În anexele şi informaţiile Agenţiei de Mediu, dar şi în documente ale Primăriei se vorbea iniţial de 1 hectar contaminat, care aparţinea Ocolului Silvic. În 2008, când Primăria a preluat terenul din Poştarât, s-a vorbit de 10 hectare, iar cei de la APM spun că măsurătorile indică 4 hectare de teren contaminat. Am cerut în cursul săptămânii trecute celor de la ARPM să îmi confirme care este suprafaţa pe care s-au făcut analizele la sol”, explica Anca. Temerile lui Anca sunt că cele 10 hectare declarate contaminate în Poştarât sunt stabilite incorect, fapt care umflă costurile proiectului. Acest lucru înseamnă şi faptul că bugetul local ar plăti o cotă de cofinanţare a proiectului prea mare faţă de cât ar trebui să plătească în realitate. Reprezentanţii Primăriei refuză însă să comenteze ideile consilerului PRM. Viceprimarul Mircea Irimie spune că stabilirea zonei contaminate este o problemă a experţilor şi nu a executivului local. “S-au făcut studii pentru determinarea zonei, au fost experţi şi consultanţi care s-au ocupat de asta. Din câte am înţeles depozitul iniţial ar fi fost de 4 hectare, dar inundaţiile repetate şi ieşirile din matcă ale Arieşului, precum şi factorii climatici au dus la extinderea zonei contaminate”, a mai arătat Irimie. Ziarul 21 CJ –

Roşia Montană ar putea deveni un motor al economiei româneşti

România poate urma exemplul Suediei în ceea ce priveşte exploatarea cu succes a resurselor din subteran. Investiţiile în industrie sunt esenţiale pentru oprirea procesului de depopulare a zonelor izolate din Europa, a declarat Grunilla Lundgren, politician social-democrat şi fost primar al localităţii Storuman din Suedia. Storuman este o unitate administrativă din nordul Suediei, cu o suprafaţă de 8.200 kmp şi sub 7.000 de locuitori, adică una dintre cele mai mici densităţi a populaţiei din acest stat scandinav. Grunilla Lundgren a condus administraţia locală în perioada 2000-2010, atunci când compania australiană Dragon Mining a început operaţiunile de exploatare a aurului în localitatea Svartliden. „Am avut probleme cu depopularea, oamenii părăseau zona. Mineritul face ca lumea să rămână în Storuman, pentru că generează un grad ridicat de dezvoltare, investiţii în turism, infrastructură şi spitale. Oamenii au un sentiment pozitiv, sunt dornici să înceapă o afacere, iar aceasta este important pentru viitor”, a afirmat Grunilla Lundgren. În 2004, Dragon Mining Sweden AB, unde compania australiană Dragon Mining LTD deţine 80% din acţiuni, a început producţia de aur la mina Svartliden. Procesarea aurului se face prin metoda cianurării, producţia din 2010 fiind de 1,2 tone. La mină, sunt angajate direct 100 de persoane, iar indicele de multiplicare este 3, ceea ce înseamnă că un loc de muncă de la mină susţine alte trei locuri de muncă în comunitate. Cel mai mult au avut de câştigat companiile locale de transport, construcţii, prestări servicii şi comerţ. În următorii 10 ani, sunt aşteptate investiţii de aproximativ 2,5 miliarde de euro în zonă, în minerit, turism, industria lemnului şi energie eoliană. În România, subiectul efectelor economice ale deschiderii unei mine este în atenţia publică, în contextul dezbaterii despre autorizarea proiectului de exploatare a aurului de la Roşia Montană. Informaţia de Alba AB - Sorin Poparadu –

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD