Cod-f-pc-4 revista presei 17-18 Iunie 2015 cuprins

„Talibanii” Eco, muţi ca peştii. Academia Română lasă de izbelişte Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele

Monument al naturii, Rezervaţia înscrisă în patrimoniul internaţional UNESCO este pe cale de dispariţie din cauza unei decizii scandaloase ce a fost luată de directorul administrativ al Academiei – un fost chelner, din câte se spune. Abandonarea Rezervaţiei încurajează braconajul industrial la lostriţă, cu năvoade, în lacul Gemenele. În acest caz, activiştii mediului nu protestează. Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele este o arie protejată în zona centrală a Parcului Naţional Retezat. Rezervaţia a fost înfiinţată în anul 1955, deşi aria este protejată încă din 1930, atunci când a luat fiinţa Parcul Naţional Retezat. În 1979 rezervaţia „Gemenele” a fost inclusă în reţeaua internaţională a rezervaţiilor prin programul de ocrotire al biosferei coordonat de UNESCO. În urmă cu patru ani, Parcul Naţional Retezat a ajuns aproape de a fi nominalizat ca una din cele şapte minuni naturale ale lumii.

Gemenele, bacşiş academic în Retezat. În rezervaţie se asigură un regim strict de protecţie prin care habitatele sunt păstrate în starea lor naturală, fiind permise doar activităţile ştiinţifice, cu acordul Academiei Române. Asta susţin regulamentele, dar realitatea e alta. De aproape o lună, monumentul UNESCO este lăsat în paragină. Actualul director administrativ al Academiei Române a desfiinţat postul de paznic al cabanei „Gemenele” pe motiv că nu ar fi rentabil. Decizia este contestată de cercetători, care sunt rezervaţi şi în privinţa celui care a hotărât să abandoneze „laboratorul de cercetare” din creierii munţilor. Lumea academică vorbeşte despre persoana care a luat această decizie cum că ar fi fost chelner „la viaţa lui”, aşezat pe post de director administrativ în timpul actualei guvernări PSD.

Ştiinţa de a ruina un mit. În mod surprinzător, conducerea administrativă a Academiei a hotărât să abandoneze cabana de interes ştiinţific, dar găseşte resurse financiare să întreţină popasul cu caracter mai degrabă turistic de la Gura Zlata, loc de odihnă şi petrecere pentru cei sus-puşi, inclusiv pentru academicieni. Cabana „Gemenele” este într-o stare jalnică. Acoperişul s-a deteriorat în timp, n-a mai fost reparat şi în interior se infiltrează apă. La „Gemenele” se cazau cercetătorii, studenţi în practică, oficialităţi străine ori autohtone, aflate în vizită cu scop ştiinţific. Potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare a Rezervaţiei Ştiinţifice Gemenele, la Gura Zlata, Academia are două cabane – una veche şi alta nou construită, indiscutabil mai puţin importante din punct de vedere academic. Cercetătorii care au participat recent la o dezbatere ştiinţifică în Ţara Haţegului susţineau, într-un glas, că „Gemenele” este ultimul imobil din Retezat, proprietatea Academiei, care ar trebui să dispară din cauza dificultăţilor financiare. Din informaţiile pe care le deţinem, există şi memorii transmise în scris conducerii Academiei, deşi academicienii au fost reţinuţi în a aborda public subiectul.

Cu năvodul la lostriţă. Dispariţia paznicului de la Gemenele nu va afecta doar activitatea de cercetare în Rezervaţie, ci însăşi securitatea mediului aflat sub protecţie internaţională UNESCO. Primele evenimente scandaloase au apărut deja la sfârşitul lunii trecute, când au fost depistate în lacul Gemenele năvoade întinse de braconieri pentru a pescui în stil industrial acolo unde nici undiţa nu este îngăduită. Din informaţiile noastre, braconierii sunt interesaţi de lostriţă, un peşte extrem de rar, aflat sub protecţie specială. Odată cu cabana Gemenele se prăbuşeşte şi arealul rezervaţiei ştiinţifice, monumentul UNESCO, dar subiectul nu încape în lista de priorităţi a activiştilor de mediu, a acelor „talibani” Eco conectaţi la bani, scandal şi „sânge pe pereţi” – figurativ vorbind, deşi a curs sânge şi la propriu, direct pe cărare. / Mesagerul Hunedorean HD, http://zhd.ro/eveniment/politica-administratie/talibanii-eco-muti-ca-pestii-academia-romana-lasa-de-izbeliste-rezervatia-stiintifica-gemenele/

Platformă on-line de tranzacționare a deșeurilor

Într-o lume cu populaţie în creştere şi cu resurse energetice tradiţionale limitate, folosirea deşeurilor pare să fie şansa energiei viitorului. Pe de altă parte, piaţa de consum în continuă creştere produce foarte multe deşeuri poluante, care ar putea fi sursă de energie, iar MEDGreen urmăreşte creşterea eficientei utilizării deşeurilor ce pot produce energie în sectorul logistic. Atât la nivel european, cât şi la nivel mondial, problematica deşeurilor a ajuns una dintre cele mai importante subiecte din domeniul protecţiei mediului.

Industrializarea şi creşterea economică bazate pe consum generează cantităţi uriaşe de deşeuri a căror gestionare se realizează de obicei deficitar şi cu costuri însemnate atât pentru autorităţile publice, cât şi pentru mediul privat.

‘Waste to energy’, respectiv ‘energie din deşeuri’ este un concept care rareori poate fi aplicat individual de către o singură companie. El presupune utilizarea deşeurilor în scopul producerii de energie, aplicând diferite procese tehnologice de ardere, gazeificare, compostare sau fermentare. Eficienţa acestor procese depinde de calitatea şi de cantitatea fluxurilor de deşeuri, cât şi de tehnologia utilizată, aspecte care necesită colaborare şi comunicare între toţi actorii implicaţi.

Una dintre uneltele pe care MEDGreen le pune la dispoziţie companiilor este platforma on-line de tranzacţionare a deşeurilor. Cu ajutorul acestui instrument, companiile au posibilitatea să ofere sau să solicite tipuri şi cantităţi de deşeuri potrivite pentru procesele de generare a energiei. Beneficiile sunt evidente. Datorită lipsei de informaţie şi comunicare, nu se cunoaşte şi nu se utilizează potenţialul energetic al deşeurilor.

Generatorii de deşeuri nu conştientizează acest potenţial, iar posibilii utilizatori nu reuşesc să colecteze cantităţile şi tipurile de deşeuri necesare proceselor de generare a energiei. Platforma on-line MEDGreen îşi propune să faciliteze schimbul de informaţii, astfel încât aceste bariere să poate fi mult mai uşor depăşite. Deşeurile sunt valoroase, pot genera venituri financiare, pot genera energie, în condiţiile în care acest potenţial este cunoscut, înţeles şi fructificat. O altă componentă a proiectului MEDGreen o reprezintă studiul situaţiei existente în zona de Vest în ceea ce priveşte cantităţile de deşeuri cu potenţial energetic, generate de către companiile din grupul ţintă. Utilizând chestionare de colectare a informaţiilor, ne propunem să analizăm potenţialul existent în ceea ce priveşte cantităţile şi tipurile de deşeuri potrivite pentru procese ‘waste to energy’. Rezultatele studiului vor fi publice sprijinind astfel viitoarele iniţiative în acest domeniu, oferind informaţiile preliminarii de bază pentru dezvoltarea unui sistem economic circular în care deşeurile pot fi integrate în fluxurile energetice.

A treia componentă a proiectului o reprezintă asistenţa directă oferită companiilor pentru dezvoltarea unui plan de prevenire şi reducere a deşeurilor.

/Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/platforma-on-line-de-tranzactionare-a-deseurilor/