Cod-f-pc-4 revista presei 21 septembrie 2012 cuprins

Teme ABA

Risc de inundaţii

În programul de investiţii derulat în acest an pe raza judeţului Caraş-Severin de Administraţia Bazinală de Apă Banat nu figurează regularizarea pârâului Slatina, ce tranzitează localitatea Slatina Timiş. Comuna a fost puternic afectată de inundaţiile din 2010, înregistrându-se pagube de 50 de mii de lei. Primarul Gheorghe Roman a solicitat prefectului Silviu Hurduzeu, dar şi lucrătorilor de la ape să găsească soluţii pentru finanţarea acestui proiect. Lucrările de regularizare ar putea începe anul viitor, dacă se găsesc bani, a afirmat directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Reșița, Vilhelm Szabo. /Radio Reşiţa, http://www.radio-resita.ro/risc-de-inundatii/

Teme similare

Apă bună în Caraş

Dupa semnarea saptamâna trecuta a contractelor de consultanta pentru proiectul Modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata în judetul Caras Severin, echipa care va efectua caietele de sarcini pentru licitatia la lucrarile din cele 8 orase ale judetului a început zilele acestea activitatea a afirmat Anatolie Liber directorul soietatii Acvacaras.

Valoarea proiectului este de 108 milioane de euro fara TVA si cuprinde pe lânga lucrari de aductiune, modernizare si extindere a retelelor de apa si canalizare si înfiintarea de uzine de apa si statii moderne de epurare în toate orasele judetului Caras Severin. /Radio Reşiţa, http:// http://www.radio-resita.ro/apa-buna-in-cs/

Teme de mediu

GEC Nera a declanșat o luptă aprigă cu activitățile ilegale din Parcul Natural Porțile de Fier

Voluntarii luptă pentru protejarea mediului înconjurător. După ce au înfruntat poluarea de la Moldomin, acum GEC Nera a câștigat un proiect prin care va urmări modul în care se desfășoară activitatea în Parcul Natural Porțile de Fier. GEC Nera implementează mai multe proiecte de mediu, pentru care a primit finanțare de la Uniunea Europeană. Voluntarii au atras atenția întregii țări că praful de la Moldomin îi îmbolnăvește pe oameni de cancer și pune lacăt pe ușa pensiunilor din Serbia. Deși au făcut pași importanți în diminuarea poluării, voluntarii nu se opresc aici. Acum, au primit bani pentru un alt proiect. “Proiectul pe care îl lansăm, se referă la activități de watchdog și advocacy, pentru protejarea patrimoniului natural din Parcul Porțile de Fier, dar și la combaterea activităților ilegale. Nu este un proiect nou. Deci este, practic, o continuare a activităților noastre de ani de zile în a colabora cu autoritățile terioriale și centrale, cu factorii majori de decizie împreună cu terții mediului, pentru a păstra patrimoniul Parcului Porțile de Fier”, a declarat Cornel Popovici Sturza, coordonatorul de proiect și președintele GEC NERA. Liderul voluntarilor crede că are datoria să combată ilegalitățile care se comit asupra mediului înconjurător. „Dorim ca și de această dată, concluziile noastre și propunerile să ajungă până la nivelul Ministerului Mediului și Guvernului, în așa fel încât să se ia măsurile cele mai potrivite pentru curmarea unor activități ilegale. În al doilea rând, realizăm activități de advocacy pentru populația din zona parcului. Pentru că oamenii nu petiționează legat de drepturile care li se încalcă, atunci intervenim noi ca un fel de avocați ai lor”, a adăugat președintele GEC Nera. Voluntarii cărășeni sunt de părere că oricărui om trebuie să i se respecte dreptul fundamental la o viață privată fără poluare. Pentru că oamenii nu petiționează legat de drepturile care li se încalcă, atunci intervenim noi ca un fel de avocați ai lor”, Cornel Sturza Popovici, președinte GEC Nera. /Express de Banat, http://expressdebanat.ro/gec-nera-declansat-lupta-apriga-cu-activitatile-ilegale-din-parcul-natural-portile-de-fier

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ

Teme ABA

Debitul Mureşului a scăzut la o treime din valoarea medie multianuală a lunii septembrie

Debitul râului Mureş şi al afluenţilor săi de pe raza judeţului Hunedoara a scăzut la cote alarmante din cauza secetei prelungite. Dacă seceta se va prelungi şi în săptămânile următoare, s-ar putea ajunge la restricţionarea folosirii apelor de suprafaţă. Ultimele măsurători ale debitului râului Mureş la Brănişca arată o valoare de 20-24 metri cubi pe secundă, faţă de 70 de metri cubi pe secundă, care este valoarea medie multianuală a lunii septembrie. Deşi debitul este scăzut, deocamdată nu au fost înregistrate probleme de furnizare a apei, dar reprezentanţii Sistemului de Gospodărire a Apelor Hunedoara spun că dacă nu vor cădea cantităţi considerabile de precipitaţii, s-ar putea ajunge la anumite restricţii. Debitele afluenţilor au scăzut la doar douăzeci la sută. Debitul scăzut al râului Mureş se datorează în parte şi debitelor scăzute ale afluenţilor săi de pe raza judeţului Hunedoara. Astfel, pe râurile Geoagiu, Cerna şi Orăştie - afluenţi controlaţi de Sistemul de Gospodărire a Apelor Hunedoara, s-au înregistrat valori ale debitelor de doar 20 la sută din media multianuală a lunii septembrie. Iar debitul râului Strei, la Pui, în amonte de hidrocentrală, este de 40 la sută din media multianuală. Pe de altă parte, mai multe cursuri de apă cu caracter nepermanent au secat din cauza lipsei precipitaţiilor. „Cu toate acestea, nu au fost impuse restricţii de consum, iar alimentarea se face în condiţii normale. Însă, dacă precipitaţiile nu vor avea o cantitate considerabilă în următoarele săptămâni, luăm în calcul şi restricţionarea folosirii resurselor de apă supraterană, pentru mai mulţi consumatori”, declară şeful staţiei hidro din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Hunedoara, Raisa Bozdog. Prognoză negativă pentru următoarele săptămâni. Deşi sunt anunţate precipitaţii sub formă de aversă în următoarele zile, debitele vor fi în general staţionare.
„Sunt posibile creşteri de debite, dar doar pe râurile mici din zonele de deal şi munte, datorită precipitaţiilor sub formă de averse prognozate. Însă se va menţine fenomenlul de „sec” pe multe din pâraiele din bazinul hidrografic al Mureşului”, a adăugat şeful staţiei hidro din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Hunedoara, Raisa Bozdog. /Glasul Hunedoarei HD,

http://www.glasul-hd.ro/Debitul-Mure%C5%9Fului-a-sc%C4%83zut-la-o-treime-din-valoarea-medie-multianual%C4%83-a-lunii-septembrie_1_3430.html

Teme similare

Vremea continuă să se răcească în Transilvania

Cerul va fi mai mult noros şi, local, în jumătatea estică, va ploua. În Carpaţii Orientali şi de Curbură, cantitãţile de apã vor depãşi 20 de litri pe metru pătrat iar în zona de creastă vor cădea precipitaţii mixte. Vântul va sufla în general moderat, cu intensificãri trecătoare până la tare la munte. Temperaturile minime de la noapte se vor încadra între 4 şi 8 grade Celsius iar maximele termice de mâine vor oscila între 9 şi 14 grade Celsius. Mâine dimineaţă, local, la munte se va semnala ceaţă. /Radio Mureş MS, http://www.radiomures.ro/stiri/vremea_continua_sa_se_raceasca_in_transilvania_1_2_3.html

Teme de mediu

Certejul rămâne agăţat de Plumb

Nu a existat în România un proiect menit să aducă beneficii comunităţilor locale care să nu fi fost contestat de o „mână de oameni” care fără argumente şi în lipsă de alte preocupări mimează cu succes grija faţă de mediul înconjurător. Iniţiativele „verzilor” ar fi poate apreciate de vieţuitoarele de pe Terra, dar din păcate pentru aceştia „din lumea celor care nu cuvântă” nu s-a ridicat încă nicio voce care să le mulţumească pentru „efortul” depus. O grijă aproape maternă faţă de mediul înconjurător o manifestă de foarte multă vreme „verzii” şi faţă de Certej. O localitate aflată în inima munţilor care stă pe un zăcământ de aur, dar reuşeşte contraperformanţa de a fi un pol al sărăciei în judeţul Hunedoara. Şi dacă păsăricile, ursoaicele sau căpriţele nu au posibilitatea de a-şi manifesta adeziunea faţă de „verzi”, ministrul mediului, Rovana Plumb (un nume care nu poate să nu te ducă cu gândul la Bacovia) a simţit că problema de la Certej este momentul ei de glorie. Cu siguranţă din atitudinea de stăpân pe care Plumb o manifestă public nimic nu poate fi mai înălţător decât să ştii că viitorul unei comunităţi stă în „pixul” tău. Este poate cea mai straşnică emoţie pe care poate să o experimenteze un muritor în perioada în care vremelnic a reuşit să se cocoţeze pe un fotoliu la care aspiranţi se găsesc în toate partidele. Din păcate pentru locuitorii de la Certej mesajele care au venit de mai bine de patru ani din partea celor care s-au cocoţat pe acest fotoliu nu au fost niciodată încurajatoare. Şi fostul ministru UDMR Lazlo Borbely se „ţinea ca orbul de bâtă” de aceleaşi argumente puerile când trebuia să dea o explicaţie în ceea ce priveşte exploatarea minieră de la Certej. Cu certitudine această poveste cu iz de telenovelă, în care stăpânii mimează grijă faţă de supuşi va devenii o victorie a celor care nu au făcut altceva decât să dea „viaţă” unei frânturi dintr-o poezie care pentru locuitorii de la Certej este şi va rămâne de actualitate : „Munţii noştri aur poartă/ Noi cerşim din poartă-n poartă”. / Servus HD,

http://www.servuspress.ro/servus/2012/09/certejul-ramane-agatat-de-plumb/

Incendiile de vegetaţie au făcut ravagii în fondurile forestiere

Peste 400 de mii de lei prejudiciu, 150 de hectare de fond forestier grav afectate şi peste 6.500 de hectare de teren pârjolite, este bilanţul incendiilor de vegetaţie din acest an. Fenomenul pare total scăpat de sub control, iar principalii factori de risc sunt proprietarii terenurilor care încasează subvenţii APIA pentru igienizarea acestora, dar apelează la cea mai simplă metodă şi anume incendierea. Reprezentanţii instituţiilor judeţene care fac parte din Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Hunedoara s-au reunit ieri pentru a analiza evoluţia situaţiilor de urgenţă generate de incendiile produse la vegetaţia uscată şi fondul forestier. În ultimii trei ani, numărul incendiilor de vegetaţie a crescut alarmant. Dacă în 2010 au avut loc 140 de intervenţii, de la începutul acestui an şi până în prezent, au fost înregistrate 1.145 de incendii, dintre care 1.076 de incendii de păşuni, goluri alpine şi terenuri agricole şi 69 incendii de fond forestier. Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Hunedoara ţine piept cu greu acestui fenomen, desfăşurând în paralel şi zeci de acţiuni de informare în rândul cetăţenilor. În cadrul întâlnirii de ieri au fost reiterate obligaţiile primarilor, au fost dezbătute măsurile şi acţiunile întreprinse pentru reducerea riscului de producere a incendiilor la vegetaţie uscată şi fond forestier, iar instituţiile judeţene cu atribuţii în acest domeniu au prezentat activităţile desfăşurate în lunile care au trecut din acest an. În finalul şedinţei a fost supus aprobării membrilor Planul de activităţi al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Hunedoara pentru anul 2013. „Doresc pe această cale să cer primarilor, în calitate de preşedinţi ai comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, să se implice în identificarea zonelor considerate cu risc de producere şi propagare a incendiilor de vegetaţie uscată şi la fondul forestier din judeţ. De asemenea, solicit sprijinul acestora pentru o colaborare cât mai bună cu celelalte instituţii judeţene ce au atribuţii în acest domeniu în vederea limitării efectelor acestor fenomene” , a precizat prefectul judeţului Hunedoara, Sorin Adrian Vasilescu. /Glasul Hunedoarei HD,

http://www.glasul-hd.ro/Incendiile-de-vegeta%C5%A3ie-au-f%C4%83cut-ravagii-%C3%AEn-fondurile-forestiere_1_3435.html

În numai doi ani numărul incendiilor de vegetaţie a crescut de aproape nouă ori

Reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă(ISU) Hunedoara sunt extrem de îngrijoraţi de situaţia alarmantă din ultimii ani generată de fermierii care dau foc vegetaţiei uscate. Conform datelor furnizate de această instituţie în anul 2012 au fost semnalate peste 1.000 de astfel de incidente de aproape nouă ori mai mult decât în anul 2010. În încercarea de limitare a acestor fenomene mai multe instituţii ale statului au întocmit la nivelul judeţului Hunedoara un plan comun de acţiune pentru reducerea riscului de incendiu la fondul forestier. /Servus HD,

http://www.servuspress.ro/servus/2012/09/in-numai-doi-ani-numarul-incendiilor-de-vegetatie-a-crescut-de-aproape-noua-ori/

Pompierii mureşeni continuă lupta cu incendiile de vegetaţie

Ultimele au izbucnit ieri, în şase localităţi din judeţ, iar Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Horea" Mureş a fost solicitat să intervină.Pompierii spun că flăcările au izbucnit fie de la un foc lăsat nesupravegheat, fie în urma unor scurtcircuite electrice. /Radio Mureş MS, http://www.radiomures.ro/stiri/pompierii_mure_eni_continua_lupta_cu_incendiile_de_vegeta_ie.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

Teme ABA

Mehedinţi: Debitul Dunării, cu 530 mc/s sub media multianuală a lunii septembrie

Debitul Dunării la intrarea în ţară, secţiunea Baziaş înregistra, miercuri dimineaţă, valoarea de 3.270 mc/s, cu 530 mc/s sub media multianuală a lunii septembrie. Purtătorul de cuvânt al Administraţiei Bazinale de Apă 'Jiu', Camelia Bărbuţu, a declarat pentru AGERPRES că în pofida sporirii volumului de apă în cele două lacuri de acumulare, debitele instantanee la staţiile hidrometrice de la Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II măsoară 812 mc/s şi respectiv 2.694 mc/s. 'În următoarea zi se aşteaptă ca debitul Dunării la intrarea în ţară să crească până la valoarea de 3400 mc/s', a precizat Bărbuţu. Potrivit sursei citate, pentru intervalul 21- 25 septembrie, conform prognozei elaborate de INHGA-CNPB, debitul Dunării în secţiunea Baziaş va ajunge la 3600 mc/s în primele doua zile ale intervalului, apoi se va diminua până la valoarea de 3200 mc/s. /Agerpres

Teme de mediu

UE finanţează reconstrucţia ecologică a pădurilor de castan din Gorj

Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Gorj, în parteneriat cu Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS) Brașov şi Administraţia SCI-ului Nordul Gorjului de Vest va derula din această lună Proiectul „Managementul conservativ al habitatelor situl Nordul Gorjului de Vest“. Proiectul beneficiază de un buget total de 1.987.742 de euro, fiind finanțat în egală măsură de Comisia Europeană prin Programul Life + Natură şi Biodiversitate, precum şi de Guvernul României. Perioada de desfăşurare este de cinci ani. „Principalele rezultate așteptate în urma implementării acestui proiect constau în: restaurarea a zece hectare distruse de arbuști de jneapăn, reconstrucția ecologică a 60 de hectare de pădure de castan prin metode biologice (și silvice) pentru tratarea cancerului castanului; restaurarea (prin plantații de castani) din totalul distrus de 25 de hectare de pădure de castan. De asemenea, vor fi realizate infrastructuri adecvate de conservare a habitatelor restaurate. Vor mai fi realizate materiale informative: aviziere, panouri de informare, broșuri, DVD-uri, manuale ecologice pentru copii și un ghid de promovare a ecoturismului din zona protejată şi va fi lansat şi un festival anual al castanului“, a declarat managerul de proiect Elisabeta Juveloiu, din cadrul APM Gorj. /Gazeta de Sud

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : [phone]; Fax: [phone]