Cod-f-pc-4 revista presei 22 septembrie 2011 cuprins

O navă de croazieră a reuşit să treacă prin punctul critic de la Bechet

Din cauza cotelor scăzute ale Dunării, navigatorii se deplasează acum doar în amonte, dar cu mare grijă - în jos nu se mai poate până nu creşte iar fluviul. O navă de croazieră românească, sub comanda unuia dintre cei mai talentaţi cârmaci de pe acest fluviu, a reuşit să dea o adevărată lecţie de navigaţie trecând cu brio prin punctul critic de la Bechet. În Portul Drobeta-Turnu- Severin a ancorat ieri pentru câteva ore o navă de croazieră, având ca destinaţie Germania. Nimic neobişnuit până aici, dat fiind că se¬zonul croazierelor pe Dunăre este încă deschis, dar cu totul deosebit, având în vedere că pasagerul a reuşit să treacă cu bine prin punctul critic de la Be¬chet. Numai experienţa şi profesionalismul comandantului de navă ajutat de ceilalţi marinari a făcut posibil acest lucru. După cum se ştie, zilele trecute două nave de croazieră au rămas blocate într-un banc de nisip la kilometrul 727 al Dunării, în amonte de Bechet. Călătoria pasagerului „Steaua Deltei”, căci despre el este vorba, se anunţa, încă de la început, a fi una dificilă. Comandantul a luat în calcul faptul că Dunărea a secat neobişnuit de mult, dar toate calculele au fost date peste cap. „Încă de la îm¬ba¬rcarea pasagerilor pentru cursa aceasta, de la Passau din Germania, s-a ştiut clar că nu putem să ajungem în punctul final în Deltă, datorită cotelor mici între kilometrul 575 şi 522. Cu o navă de acest gabarit, de 107 metri şi un pescaj de 19 dcm, nu aveam cum să tre¬cem aceste praguri. Am hotărât că punctul terminus va fi Turnu Măgurele, urmând ca de acord cu pasagerii, să plece de acolo din Turnu Măgurele cu autocarele în Deltă”, ne-a spus căpitanul Ion Aliman, comandantul navei de croazieră, aparţinând companiei de navigaţie românească Giurgiu Nav. S-a întors de la Corabia: Lucrurile nu s-au întâmplat, însă, aşa şi căpitanul a trebuit să ia o decizie rapidă. Era în joc siguranţa navei şi a pasagerilor aflaţi la bord. O singură manevră greşită poate costa scump. Şi-a dat seama că nu mai poate continua călătoria spre Turnu Măgurele, aşa că nava s-a întors la Bechet. „Apa mică nu e numai în România, este mică şi în Austria, e şi în Ungaria – tot la nivelul acesta şi în câteva locuri în Serbia (trei –patru puncte dificile). Am ajuns cu bine până aici. Am trecut de locul acela la 727, unde s-a blocat „Primadona” şi apoi o a doua navă, ne-am întors de la Corabia, de la kilometrul 630, fiindcă ne-a fost imposibilă trecerea până la Turnu Măgurele. Aşa că ne-am întors şi am debarcat pasagerii la Bechet. Au plecat cu autocarele în Deltă, urmând ca astăzi (n.r. 21 septembrie), în jurul orelor 14,00, să se prezinte în Portul Drobeta-Turnu-Severin, să-i îmbarcăm, să intrăm în programul normal şi să-i ducem acasă în Germania”, a povestit căpitanul. Pentru mai multă siguranţă, s-a navigat mai mult pe timpul zilei. „S-a navigat mai mult ziua, având în vedere cotele mici şi s-a organizat programul navei ţinând cont de securitatea maximă. Pe timp de noapte am navigat într-un timp relativ scurt, adică azi-noapte, şi considerem noi că nu a fost o bravură prea mare, fiindcă suntem navigatori de vreo 20 de ani”, a mai spus comandantul navei „Steaua Deltei”. Experienţa îşi spune cuvântul: Cum a reuşit „Steaua Deltei” să treacă fără probleme prin punctul critic de la kilometrul 727 al Dunării? Este o chestie de simţ din partea navigatorului-şef, nu există o ştiinţă exactă pentru aşa ceva. Pentru a face asemenea jonglerii cu o navă de croazieră, trebuie să ştii fluviul pe de rost şi, mai mult, să ştii să-i citeşti luciul. Iar în anul acesta sece¬tos, navigatorii chiar trebuie să aibă toate simţurile la pândă. „S-a lansat barca la apă, am oprit nava cu aproximativ 2 kilometri în amonte de kilometrul 727, deci chiar am stat la kilometrul 729 în aşteptare, comandantul navei cu doi marinari s-a urcat în barcă, am mers am făcut sondările proprii acolo, am găsit culoarul unde a fost apa cea mai bună pentru pescajul nostru, am trecut, am urcat barca la bord şi ne-am continuat drumul. Simplu ca bună-ziua, ne-am făcut propriile măsurători. În situaţia de faţă nu te mai poţi încrede în nimeni”, ne-a spus căpitanul Ion Aliman. „Nu poţi să te declari un mare specialist al Dunării”: Marinarii spun că Dunărea în sectorul românesc nu este sistematizată aşa cum se întâmplă din Serbia în sus, de aceea navigaţia în porţiunea noastră este un chin. Sistematizarea constă în lucrări de îndiguire care să permită controlarea şi regularizarea debitului pe şenalul navigabil în momentele de secetă, cum este anul acesta. În aceste condiţii, sarcina unui comandant este să ghideze nava pe şenalul navigabil, ca să nu eşueze în capcanele pe care fluviul le întinde la tot pasul „În 2001 au fost ape extrem de mici, în 2003 au fost ape mici, în 2005 la fel. Pot să spun că au fost cotele Dunării mult mai mici şi s-a navigat mult mai bine, în comparaţie cu ce se întâmplă acum. Probabil fundul Dunării a crescut din cauza valului puternic care a fost prin 2006 şi s-a menţinut cam tot anul. Apoi, malurile noastre neamenajate rup dintr-un loc şi pun în altul. Deci pe unde am navigat şi am putut ajunge la Turnu Măgurele, după două săptămâni am găsit banc de nisip şi nu am mai putut trece. Aşa lucrează Dunărea. În sectorul românesc şi bulgăresc al Dunării, mă refer la balizaj, nu poţi să te declari un mare specialist al Dunării, datorită faptului că şenalul navigabil se schimbă la două-trei săptămâni sau chiar o lună. De exemplu, acum este un balizaj, iar când mă întorc nu mai e valabil”, a zis comandantul Ion Aliman. /Informatia de Severin

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Despăgubiri de aproape 140.000 de lei pentru victimele inundaţiilor din Iţcani

■ Primarul ion Lungu a precizat că 50 de familii vor beneficia de banii acordaţi de Primăria Suceava. Familiile care au suferit pagube în urma inundaţiilor accidentale care au avut loc în Iţcani la începutul lunii septembrie vor primi despăgubiri de aproape 140.000 de lei din partea Primăriei Suceava. Primarul Ion Lungu a precizat că, în urma realizării anchetelor sociale la 59 de familii din Iţcani, vor fi acordate ajutoare unui număr de 50 de familii, diferenţiat, în funcţie de gravitatea pagubelor suferite. "Vom acorda ajutoare, în prima fază, la 50 de familii afectate din cele 59 la care au fost făcute anchete sociale. O parte din oameni au refuzat să primească ajutoare - cei care au pagube mici. în alte cazuri, casele sunt închiriate, cei care locuiesc în ele nu pot solicita ajutoare, ci numai proprietarii, din care unii sunt plecaţi chiar şi în străinătate", a explicat şeful municipalităţii sucevene. Valoarea despăgubirilor care vor fi acordate, prin decizia Consiliului Local Suceava, este de minim 1.500 de lei şi maxim 5.000 de lei, în funcţie de pagubele suferite. Astfel, 15 familii cărora nu le-au fost inundat locuinţele, ci doar curţile şi beciurile, vor primi câte 1.500 de lei, nouă familii, care au suferit pagube prin inundarea curţilor, grădinilor şi anexelor vor primi câte 2.000 de lei, 11 familii, cărora le-au fost inundate parţial locuinţele, beciul, curtea şi grădina - 3.000 de lei. De asemeni, alte 12 familii, care au suferit pagube grave, prin inundarea locuinţei, afectarea mobilierului şi distrugerea aparatelor electrocasnice, vor beneficia de un sprijin de 4.000 de lei de la bugetul local, în vreme ce la trei familii, cărora le-au fost distruse casele (făcute din chirpici sau zgură) li se vor acorda câte 5.000 de lei despăgubire. Primarul Sucevei a precizat că pe lângă aceste ajutoare financiare, sinistraţii au beneficiat şi de ajutoare constând în materiale de construcţii, în valoare de câteva zeci de mii de lei. "Am fost de două ori cu ajutoare materiale şi tot ce ni s-a sesizat că ar avea nevoie le-a fost dus - ciment, var, cherestea, OSB, nisip, balast - de toate le-am dus", a adăugat Ion Lungu, care a mulţumit preşedintelui Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, şi prefectului Sucevei, Sorin Popescu, pentru că au contribuit cu materiale de con¬strucţii pentru refacerea gospodăriilor inundate dintr-o gafă a SGA, care a dat drumul apelor din barajul de la Lipoveni. /Monitorul de Suceava – 22.09.2011