Cod-f-pc-4 revista presei 22 septembrie 2011 cuprins

Cum arata hidrocentralele Clujului

Prima hidrocentrala pusa in functiune in Cluj a fost cea de la Tarnita in anul 1974. Aceasta este o constructie supraterana, amplasata la baza barajului si are doua turbine, avand puterea instalata de 45 de megawati. Barajul este de beton in arc cu dubla curbura avand inaltimea de 97 de metri. Lacul de acumulare are un volum total de 70,5 milioane de metri cubi de apa. Centrala hidroelectrica Mariselu este una subterana si a fost pusa in functiune in anul 1977. Apa din lacul de acumulare Fantanele ajunge la centrala Mariselu printr-o aductiune de 8,7 kilometri, unde prin puterea instalata de 220 megawati se produce o energie anuala de 390 de gigawati pe ora. In afara de acestea mai exista hidrocentrale cu putere mai mica la Somesul Cald, Gilau, Floresti, Cluj, energia anuala produsa in total fiind de 603 gigawati pe ora./ Citynews.ro

Teme de mediu

Let’s Do It, Romania! – Peste 15.000 de maramureseni sunt asteptati sa curete judetul de gunoaie intr-o singura zi

Sambata, 24 septembrie, se da startul celei mai mari actiuni de curatenie nationala, Let’s do it Romania. Zeci de companii, dar si persoane publice s-au alaturat campaniei de ecologizare, anul trecut, in urma acesteia colectandu-se peste 550.000 de saci de gunoaie din intreaga tara. Pana in acest moment, peste 9.000 de voluntari maramureseni s-au inscris la curatenia generala, insa organizatorii se asteapta ca peste 15.000 de oameni sa participe la actiune. Voluntarii baimareni sunt asteptati sambata, intre orele 8.00 si 9.00, in fata Casei de Cultura a Sindicatelor, urmand in intervalul 9.00-10.00 echipele sa se indrepte spre una dintre cele trei destinatii care vor fi curatate: Valea Borcutului, Valea Chiuzbaii sau Zona Baraj – Izvoare. Toti cei care vor sa participe la ecologizare, dar nu s-au inscris pana sambata, o vor putea face chiar la locul de intalnire a voluntarilor. „Vor exista doua puncte de inregistrare a voluntarilor care nu s-au inscris pana atunci. Materialele, sacii si manusile vor fi ridicate din fata Casei de Cultura a Sindicatelor in ziua de sambata dimineata, dupa care se va pleca pe traseele stabilite”, a explicatDenisa Pintea, coordonatorul judetean al proiectului „Let’s do it, Romania!”. Intalnirile cu voluntarii din judet vor avea loc in fiecare localitate, in fata primariei sau a institutiei de invatamant, sambata, la ora 9.00. Actiunea de curatenie se va desfasura in intervalul orar 9.00-14.00, peste 360 de mormane de gunoaie urmand sa fie stranse de voluntarii implicati in proiect. La nivelul judetului Maramures, societatile Urbis si Rosal s-au alaturat campaniei de anul acesta, pentru a sprijini actiunea de curatenie prin asigurarea transportului si a colectarii deseurilor. „Din punctul de vedere al creativitatii, al parteneriatelor, al sprijinului public si implicarii atat a companiilor, cat si a ONG-urilor, in Baia Mare si in Maramures se intampla lucruri deosebite, pentru care ne cer sprijinul chiar si organizatorii din alte judete”, a marturisit Adrian Pop, coordonatorul regional al proiectului „Let’s do it, Romania!”. La fel ca si anul trecut, voluntari de toate varstele din orasele si comunele maramuresene s-au inscris la actiunea de curatenie din 24 septembrie. In plus, liceenii care se inscriu in campanie pot castiga premii substantiale in bani. /www.emaramures.ro,

http://www.citynews.ro/maramures/eveniment-29/mm-15-000-de-voluntari-la-actiunea-de-curatenie-a-judetului-201731/

http://www.ziarmm.ro/lets-do-it-romania-15-000-de-persoane-vor-face-curatenie-in-maramures/

Mobilizare slaba de ziua curateniei

Proiectul ILet’s do it Romania!I este orfan anul acesta in Salaj, dupa ce anul trecut s-a dovedit un succes. Let’s do it Romania!I a intrat pe ultima suta de metri, sambata fiind programata ziua curateniei la nivel national. ILet’s do it Romania!I este un proiect ambitios demarat dupa actiunea similara din Estonia, unde zeci de mii de voluntari s-au adunat pentru a face curatenie in tara lor. In 2009, echipa din Romania a lansat primul apel la curatenie generala, iar de atunci se organizeaza anual ziua curateniei. Astfel, zeci de mii de voluntari din toata Romania sunt asteptati sambata sa participe la ampla actiune de colectare a gunoaielor din tara. Proiectul ILet’s do it Romania!I a fost considerat un real succes anul trecut in Salaj. La ziua curateniei nationale din 2010 au participat aproximativ 4.300 de voluntari care au strans peste 5.000 de saci cu deseuri, cinci remorci si 20 de pubele. Daca anul trecut ziua curateniei a fost considerata o actiune reusita, de data aceasta lucrurile s-au schimbat la nivelul judetului nostru. Potrivit responsabilului regional Adrian Pop, coordonatorii ILet’s do it Romania!I din Salaj care s-au ocupat de organizarea zilei curateniei in 2010 nu au mai putut sa continue si asta s-a vazut in organizarea evenimentului. Se pare ca lucrurile s-au incropit in graba si avem, totusi, participari anuntate din partea a 50 de echipe de cate 10 oameni, in general institutii publice si primarii. Nimeni nu-si asuma organizarea: Unul dintre partenerii importanti de anul trecut a fost Institutia Prefectului judetului Salaj, care anul acesta a anuntat ca participa doar la nivel de voluntariat. „Anul trecut m-am implicat in proiect foarte mult si am reusit sa atragem sponsori importanti, cum a fost SC AVE Salaj Ecoserv SRL sau Michelin. Anul acesta noi am lasat alte institutii sa coordoneze activitatea. Noua ne-a trimis o invitatie de participare Primaria Zalau si vom participa pe baza de voluntariat pe zona care ne va fi repartizata’, ne-a declarat subprefectul Onorica Abrudan. De cealalta parte, Primaria municipiului Zalau nu-si asuma coordonarea proiectului. Potrivit reprezen-tantului Primariei, Paul Maghiu, administratia locala isi asuma doar cele patru zone anuntate deja publicului unde aproximativ 30 de angajati proprii vor participa la ziua curateniei alaturi de membri ai Consiliului Local al Tinerilor. Potrivit lui Adrian Pop, coordonatorul regional al proiectului, in zona Cehu Silvaniei exista o asociatie care a preluat proiectul. Primarul orasului Cehu Silvaniei, Andrei Varga, a declarat ca ziua curateniei programata pentru sambata a fost luata in serios si se lucreaza la stabilirea zonelor in care se va proceda la igienizare. / Graiul Salajului

Zeci de voluntari vor aduna sambata gunoaiele lasate de altii in padurile de langa Zalau

La acţiune s-au înscris până acum 78 de voluntari

Traseele turistice de pe Meseş, pădurea de la Aghireş şi cea de la Panic vor fi curăţate sâmbătă de zeci de voluntari care s-au înscris în proiectul "Let's Do It, Romania!". Înscrieri se mai pot face până sâmbătă, persoană de contact pentru detalii şi înscrieri voluntari: Rodica Ciurte, email [e-mail]. 78 de voluntari din Zalău s-au înscris până acum la acţiunea de ecologizare de sâmbătă, ce face parte din cel mai mare proiect de implicare socială din ţara noastră, "Let's Do It, Romania!". Potrivit reprezentanţilor Primăriei, este vorba, în special, de voluntari din instituţii publice, în frunte cu cei din administraţia locală, dar şi din şcoli (clasa a IX-a E de la CNS participă cu 16 elevi) sau ONG-uri. Zonele alese pentru ecologizare sunt traseele turistice de pe Meseş, liziera Pădurii Aghireş şi, pentru că la acţiune vor participa şi 30 de jandarmi, în acţiune a fost inclusă şi zona pădurii Panic, situată în imediata vecinătate a Inspectoratului de Jandarmi Sălaj. Voluntarii care vor să dea o mână de ajutor la strângerea gunoaielor lăsate de alţii, atât cei care s-au înscris deja cât şi cei care se vor înscrie până la începerea acţiunii (persoană de contact pentru detalii şi înscrieri voluntari: Rodica Ciurte, email [e-mail]), trebuie să vină sâmbătă dimineaţa, între orele 8.00 şi 9.00, la primărie pentru a se înregistra. Aici vor primi saci menajeri şi mănuşi, după care se vor deplasa, cu autobuze puse la dispoziţie de primărie, în zonele care vor trebui curăţate. Acţiunea se va încheia în jurul orei 15.00./ /Adevarul de Seara Sj

Se face curat in trei zone din afara municipiului

Cateva zeci de voluntari din Zalau si-au anuntat participarea la actiunea de salubrizare care se va derula sambata in imprejurimile Zalaului. Potrivit informatiilor furnizate ieri, in cadrul unei conferinte de presa organizate la Primaria Municipiului, s-au inscris 78 de voluntari care vor face curatenie pe drumul forestier din padurea Aghires si pe traseele turistice de pe Meses. Acestia sunt salariati din cadrul administratiei muncipale, membri ai Consiliului Local al Tinerilor, ai organizatiei ProSilva si 16 elevi din clasa IX-a E, de la Colegiul National "Silvania". In plus, 30 de jandarmi voluntari vor salubriza zona Panic. Actiunea este inclusa in cadrul programului national "Lets do it Romania". Sambata, intre orele 8.00 si 9.00, in holul Primariei se mai pot inscrie si alti voluntari la actiune. Programul zilei va include, intre orele 9.00 si 13.00, activitatea de colectare a deseurilor si, intre 15.00 si 18.00, ridicarea sacilor si transportul lor catre bazele de stocare, cu participarea firmei AVE. /Magazin Salajean

La Nasaud, a fost odata groapa de gunoi…

În mai puţin de o lună de zile, mai exact pe 18 octombrie 2011, sunt programate a fi finalizate lucrările de închidere a gropii de gunoi a oraşului Năsăud, executate de firma „Bilfinger Berger”. Mormanul de gunoi a fost transformat, la propriu, într-o colină ecologică, fiind izolat în totalitate. Împrejmuit cu un gard înalt, securizat, cu un strat de betonită acoperită apoi cu un strat de pământ, obiectivul este prevăzut cu 6 guri pentru eliminarea gazelor formate în urma descompunerii deşeurilor, 3 puţuri de monitorizare a calităţii solului, fiind în curs de realizare un şanţ de colectare a apelor pluviale şi un drum de acces către vârful „colinei”. În paralele, în aceeaşi zonă, se finalizează staţia de transfer a deşeurilor unde se depozitează pe termen scurt, înainte de presare şi încărcare în prescontainere de mare dimensiuni ce urmează a fi transportate la groapa ecologică de la Tărpiu. Aşa cum ne informează primarul Dumitru Mureşan, „Investiţia este cofinanţată de către Consiliul Judeţean şi face parte din proiectul care prevede construirea la Tărpiu a centrului de gestionare a deşeurilor menajere din judeţul nostru, precum şi darea în folosinţă a staţiilor de transfer de la Beclean, Bistriţa, Năsăud, Sângeorz Băi şi Galaţii Bistriţei. Acest proiect (Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul B-N) este derulat de Consiliul Judeţean prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu în valoare de circa 139 de milioane lei, 98%, finanţare nerambursabilă prin FEDR şi bugetul de stat, iar 2% cu contribuţia Consiliului Judeţean şi a celor 62 de primării din judeţul nostru”. /Rǎsunetul

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Ilustru necunoscut – Director la Apele Banat, pe mâna lui Popoviciu?

Sindicatul Apelor Banat ameninţă cu procese, dacă legea este călcată în picioare

Scandal monstru la Direcţia Apelor Banat, după ce Titu Bojin a anunţat că renunţă la funcţie. Deputatul PD-L Alin Popoviciu vrea să-şi pună un apropiat director la Ape. Din păcate, favoritul lui Popoviciu, Tudor Ştefan, nu are nici în clin nici în mânecă cu administrarea apelor. Acesta a terminat mecanica, cu calificarea prelucrare prin aşchiere. Are o firmă de produse metalice la Slatina, este membru PD-L Timiş, amic cu Popoviciu şi dispune poate de… multă ambiţie. În rest nimic. Liderul Sindicatului Apele Banat, Doru Şerbescu, ameninţă cu procese nesfârşite dacă omul de casă a lui Popoviciu va fi numit director la Apele Banat. Contractul colectiv de muncă de la Apele Banat prevede clar că un director nu poate fi adus din afara sistemului şi nu poate fi numit dacă nu are cel puţin zece ani lucraţi în domeniu. Pionul lui Popoviciu nu are nici o zi de muncă la Ape.Pregătiţi să dea în judecată Apele Banat: Sindicaliştii de la Ape sunt nemulţumiţi. Ei l-ar dori ca director pe un membru important al PD-L Timiş. Ştefan Constantin Sandu este consilier local PD-L şi, de doi ani, director al sistemului de gospodărire al apelor Timiş. Nu are 10 ani lucraţi în domeniu, dar are o oarecare experienţă. Dacă acesta va fi numit director, sindicaliştii sunt decişi să facă pace. Dacă Tudor Ştefan este adus la Ape, sindicatul ameninţă că va da în judecată angajatorii. “În contractul colectiv de muncă se spune că cel ce ocupă funcţia de director la Ape trebuie să aibă lucraţi zece ani în domeniu. Nu se poate să ne aducă director un om care nu are nici cea mai mică legătură cu apele. Dacă Tudor Ştefan, omul pe care nu-l susţine PD-L, ci doar Alin Popoviciu, ajunge director, vom da în judecată Apele Banat”, ne-a spus Doru Şerbescu, liderul Sindicatului Apele Banat. Sindicaliştii de la Ape nu vor recurge şi la alte forme de protest. “Noi nu facem grevă, ci vom merge doar pe cale legală. Nu se mai poate ca în România să fie numiţi oameni care nu au nici cea mai mică legătură cu domeniul pe care sunt numiţi şefi”, mai spune Şerbescu. Popoviciu: “Aveţi senzaţia că acest Ştefan are un singur prieten?” Deputatul Alin Popoviciu s-a supărat când a fost întrebat despre implicarea sa la Direcţia Apelor Banat. ”Nu mă interesează subiectul. Aveţi senzaţia că acest Ştefan are un singur prieten? O fi trăit în munţi până acuma? Îl cunosc pe Ştefan cum îl cunosc mii şi mii de oameni, Apele nu-s, însă, treaba mea. Nu am nicio legătură, nici nu mă interesează cine ajunge director la Ape”, ne-a spus Alin Popoviciu, deputat PD-L de Timiş. Ştefan Constantin Sandu, directorul sistemului de gospodărire al Apelor Timiş, nu ţine morţiş să ajungă şef la Ape. “Am început treaba în urmă cu doi ani la gospodărirea apelor şi vreau să merg până la capăt aici. Decizia aparţine conducerii Apelor Române, nimeni din partid sau de altundeva nu mi-a propus niciodată să fiu director la Apele Banat. Nu s-a pus astfel problema. Poate s-au gândit că e mai potrivit pentru mine să-mi continui treaba unde am început”, ne-a declarat Ştefan C-tin Sandu. Demisia lui Bojin de la Direcţia Apelor Banat intră în vigoare de la 1 octombrie. Singurul dosar depus la Bucureşti pentru şefia Apelor Banat este, până acum, cel al lui Tudor Ştefan. Mai mulţi membri importanţi ai PD-L Timiş nu sunt de acord cu numirea lui Ştefan ca director la Ape. (www.ziuadevest.ro)

Teme similare

Dejecţiile blocurilor din comuna timişeană Margina sunt deversate din 2002 într-o groapă infectă

Filiala fabricii ”Solventul” din Margina a încetat să producă oţetul binecunoscut în toată ţara practic din 1997, iar din anul 2002 se află în mijlocul unor procese fără sfârşit. Cum era şi normal, acest lucru a afectat profund viaţa economică şi socială a localităţii. Margina a rămas astfel fără staţie de epurare după închiderea fostei fabrici de oţet. ”Comuna asta a depins de fabrică, n-a fost independentă. Blocurile şi tot ce s-a făcut, s-a făcut de fabrică, nu de primărie. Când s-a desfiinţat fabrica, blocurile le-a preluat ICRAL-ul care apoi le-a vândut oamenilor. Aşa că actualmente toate blocurile sunt proprietate privată, dar reţeaua de canalizare a rămas a fabricii. Fabrica desfiinţându-se, totul a rămas în aer”, ne-a declarat Ionel Costa, primarul comunei Margina. În ciuda nenumăratelor demersuri întreprinse, staţia de epurare a fabricii şi reţeaua de canalizare n-a putut fi preluată, ea aparţinând şi acum fostei fabrici. Cei mai afectaţi de situaţia actuală sunt locuitorii celor opt blocuri, mai exact din cele 128 de apartamente. ”Şi apa tot fabrica o dădea, dar până la urmă am reuşit să le-o furnizăm noi, că nu-i puteam lăsa fără apă. Chiar şi căldura venea tot de la fabrică. A fost o grea lovitură”, ne-a mai spus edilul şef de la Margina. În momentul de faţă, dejecţiile de la blocuri se duc într-o groapă infectă situată tot în curtea fostei fabrici. ”Acum sunt în pregătire să fac un proiect de canalizare numai pentru blocuri, cu o staţie mai mică de epurare, ca să rezolv problema canalizării numai pentru ei. Pentru că cu ce era înainte nu mai am nicio speranţă. Chiar dacă aş putea prelua acum ceva nu mai am ce, pentru că totul s-a furat şi s-a distrus”, a continuat Ionel Costa. În zilele cele mai bune, în fabrica din Margina lucrau 710 angajaţi, aproximativ 350 dintre aceştia fiind locuitori ai comunei, restul provenind din împrejurimi. ”Avantajul rămas de pe urma fabricii este că sunt mulţi pensionari, o mare parte din locuitorii comunei rezistă datorită pensiilor care vin din zona fabricii şi a fostului IFET. Pentru că în decursul anilor s-a ajuns ca în comună să avem peste 800 de pensionari, asta ţine comuna, aproape fiecare familie are o pensie în casă. Şi atunci, omul când are o pensie nu se mai duce la oraş, îi convine să locuiască la ţară şi are şi un venit”, spune primarul de la Margina. (www.redesteptarea.ro)

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : [phone]; Fax: [phone]