Cod-f-pc-4 revista presei 22 septembrie 2011 cuprins


Ajutoare de 136.500 de lei pentru sinistraţii din Itcani



Yüklə 140,51 Kb.
səhifə7/11
tarix18.11.2017
ölçüsü140,51 Kb.
#32101
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11

Ajutoare de 136.500 de lei pentru sinistraţii din Itcani


In urma inundaţiei accidentale din cartierul Iţcani, 59 de familii au fost afectate de ape, iar Primăria Suceava s-a angajat că va acorda ajutoare financiare fiecăreia, în funcţie de datele rezultate în urma unor anchete sociale. Primarul Ion Lungu a declarat, ieri, că anchetele sociale au fost finalizate, iar o parte din cele 59 de familii afectate de ape a renunţat la ajutoare deoarece pagubele au fost minime, apa intrând doar puţin în grădină, iar o altă parte nu va primi ajutoare pentru că nu sunt clarificate o serie de raporturi juridice cu privire la beneficiari, proprietari şi chiriaşi, edilul şef al Sucevei spunând că deţinătorii imobilelor erau din alte judeţe sau plecaţi din ţară. Astfel, 50 din cele 59 de familii din cartierul sucevean Iţcani ale căror case au fost inundate pe 7 septembrie din vina angajaţilor Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) vor beneficia de ajutoare băneşti de la bugetul local. Ajutoarele vor fi cuprinse între 1.500 de lei şi 5.000 de lei, iar valoarea totală este de 136.500 de lei, proiectul de hotărâre privind acordarea banilor urmând a fi pus pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local Suceava din 29 septembrie. Potrivit proiectului, trei familii vor primi câte 5.000 de lei, 12 familii câte 4.000, 11 familii câte 3.000, nouă familii câte 2.000, iar 15 familii câte 1.500 de lei. Primăria Suceava a mai oferit sinistraţilor din Iţcani materiale de construcţii în valoare de 20.000 de lei, materiale provenite din sponsorizări, iar primarul a ţinut să mulţumească preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, şi prefectului Sorin Popescu pentru implicarea în ce priveşte acordarea de sprijin material şi financiar - câte 2.000 de lei daţi personal de Gheorghe Flutur fiecărei familii. Totodată, Ion Lungu a ţinut să precizeze că Primăria nu poate despăgubi în totalitate familiile afectate, îndeosebi în ce priveşte mobilierul sau aparatura electronică şi electrocasnică, iar cei ce vor o despăgubire mai mare trebuie să se adreseze vinovatului, adică celor de la SGA. /Obiectiv de Suceava - 22.09.2011

Teme similare

Cioban înecat la scăldat


Pompierii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ au recuperat, miercuri dimineaţa, trupul unui tânăr în vîrsta de 23 ani, din comuna Horia, care s-a înecat, cu o seară înainte, în râul Moldova. Costel V. fusese până de curând cioban la o stână din apropierea râului şi, marţi seara, a intrat în apa pentru a face baie. Câţiva oameni au văzut cum tânărul este tras de curenţi spre mijlocul apei. La un moment dat, bărbatul a dispărut sub ape şi nu a mai ieşit la suprafaţă. Pompierii romaşcani au fost sesizaţi de dispariţia tânărului în seara zilei de 20 septembrie, pe la ora 19.15 şi imediat au început căutările pe cursul râului cu ajutorul unei bărci pneumatice iar de pe mal, o autospecială le-a asigurat iluminatul pe timpul nopţii. Abia miercuri dimineaţă, însă, au dat de trupul tânărului, la câteva sute de metri de locul în care fusese văzut ultima dată. Din primele cercetări efectuate, se pare că tânărul a lucrat la o stână amplasată pe malul râului Moldova, iar marţi s-a deplasat la fostul său loc de muncă, a discutat cu proprietarul, după care a plecat spre casă. Intenţionând să facă o baie, V. Costel s-a aruncat în râu, însă nu a mai ieşit la suprafaţă. /Realitatea Media (Neamt)

Teme de mediu

Proiectul Autostrăzii Est-Vest nu a primit acordul de mediu!


* Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România poate contesta decizia Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. Proiectul autostrăzii Târgu Mureş - Ditrău - Târgu-Neamţ - Iaşi -Unghieni, rută care va lega (nu se ştie când) vestul ţării de graniţa cu Republica Moldova, a primit o neaşteptată piedică administrativă. Mai precis, nu a obţinut absolut necesarul acord de mediu din partea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului pe motiv că documentaţia depusă de firma IPTANA SA (împuternicita Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România) a fost incompletă, iar în plus de la dosar lipsea documentul prin care titularul de proiect să facă dovada că a informat publicul despre impactul investiţiei asupra mediului. Decizia poate fi atacată în contencios: Decizia de respingere a solicitării acordului de mediu pentru proiectul "Autostrada Târgu-Mureş - Iaşi - Unghieni" a fost luată de Agenţia Naţională pentru Protecţia mediului şi a fost înregistrată sub numărul 14/2011. Actul a fost semnat şi asumat de preşedintele ANPM - Iosif Nagy şi poate fi contestat de CNADNR în baza prevederilor Legii contenciosului administrativ. Motivele invocate de ANPM sunt următoarele: "nerespectarea de către CNADNR a termenelor stabilite de autoritatea competentă pentru protecţia mediului(...) pentru depunerea completărilor de documentaţie", respectiv "nerespectarea prevederilor privind informarea publicului prevăzute la art. 11 alin. 1 pct. g şi art. 12 alin. 3 şi 4 din metodologia de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private". O istorie (deja) zbuciumată: Anunţul privind construcţia şoselei care va face legătura între Moldova şi Transilvania a fost făcut în urmă cu patru ani, însă de atunci lucrurile s-au mişcat destul de puţin. Proiectele viitoarei autostrăzi au fost executate pe tronsoane, de firmele IPTANA SA (Ditrău - Târgu-Neamţ), respectiv INOCSA SL (Târgu-Neamţ - Iaşi) - dacă ne referim la tronsoanele care vor trece prin judeţul Neamţ, iar CNADNR a atribuit şi contractele pentru elaborarea studiilor de fezabilitate (cu termen de predare 29 martie 2012). În fine, anut trecut s-a purces şi la identificarea proprietarilor terenurilor care ar urma să fie expropriate. Lungimea totală a Autostrăzii Est-Vest este de 310 kilometri, iar investiţia se ridică la aproximativ 6,14 miliarde de euro, adică 19 milioane de euro pe kilometru. Deşi iniţial se vorbea că firmele constructoare vor suporta toate costurile investiţiei (urmând a-şi recupera banii din taxele de autostradă), costurile au obligat abordarea unei variante de rezervă: execuţie printr-un parteneriat public-privat. Traseul autostrăzii ar urma să străbată localităţile nemţene Grinţieş, Poiana Teiului, Pipirig, Agapia (va tăia în două Parcul Natural Vânători-Neamţ), Petricani şi Păstrăveni. Realitatea Media (Neamt)

Yüklə 140,51 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin