Cod-f-pc-4 revista presei 27 martie 2015 cuprins

Ziua Mondială a Apei a fost sărbătorită sub sloganul „Apa şi dezvoltarea sustenabilă”

Administraţia Bazinală de Apă Olt – Sistemul de Gospodărire a Apelor Covasna a sărbătorit Ziua Mondială a Apei, în data de 23 martie 2015, sub sloganul „Apa şi dezvoltarea sustenabilă”, cu o expoziţie de fotografie pe aleea din faţa Primăriei Sfântu Gheorghe şi cu o acţiune de ecologizare între mofeta de la Olteni şi bariera de la Malnaş. La expoziţia de fotografie au fost trimise 80 de lucrări de către 22 de artişti. Lucrările au fost apreciate de către un juriu format din fotografi de prestigiu. Pe prima treaptă a podiumului a urcat Kocsis-Boldizsár János cu lucrarea „Tempo”, urmat de Pál Antal şi de Földes Magdolna. Cele mai reuşite fotografii au fost expuse pe aleea din faţa Primăriei Sfântu Gheorghe, acestea putând fi vizionate de public, până la Zilele Sfântu Gheorghe. După deschiderea expoziţiei, angajaţii de la S.G.A. Covasna împreună cu colegii lor de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna şi elevii de la Şcoala Primară „Makkai Sándor” din Olteni şi-au dat întâlnire la mofeta de la Olteni, unde a urmat o acţiune de ecologizare pe malul Râului Olt, pe distanţa de până la bariera de la Malnaş. Echipa participantă la acţiune a adunat circa 1,5 tone de deşeuri menajere, care au fost predate la rampa de gunoi a societăţii de salubrizare S.C. TEGA S.A. În acest an, SGA Covasna a organizat expoziţia de fotografie, ajunsă la a III-a ediţie, care a devenit deja o tradiţie a ultimilor ani şi care are un succes din ce în ce mai mare, dacă ne uităm la lista artiştilor fotografi de prestigiu care iau parte la această expoziţie, an de an. Directorul SGA Covasna, Ilaş Ioan a menţionat că această acţiune a fost o campanie de conştientizare publică. „Evident, nu putem ecologiza complet malul, dar intenţia noastră este de a focaliza atenţia opiniei publice asupra efectelor nocive a poluării umane şi de a-i educa pe copiii noştri pentru un mod de viaţă mai ecologic” a spus acesta, mulţumind în numele organizatorilor, tuturor participanţilor la această acţiune. Pentru munca depusă, copii au primit de la organizatori câte o ciocolată şi câte o carte de poveste, iar artiştii fotografi câte un calendar conţinând lucrările lor, trimise pentru expoziţie./MESAGERUL DE COVASNA,

http://www.mesageruldecovasna.ro/stiri/ziua-mondiala-a-apei-a-fost-sarbatorita-sub-sloganul-apa-si-dezvoltarea-sustenabila/

Elevii, informati despre importanta apei in dezvoltarea durabila a vietii pe Pamânt

Ca in fiecare an, pe data de 22 martie se sarbatoreste “Ziua Mondiala a Apei”. Desfasurata pe intreaga planeta, sub egida Natiunilor Unite, aceasta manifestare evidentiaza importanta pe care o are apa pentru viata omenirii si un bun prilej de a reaminti cât de periculoasa este absenta sau poluarea apei. Cu aceasta ocazie, Administratia Bazinala de Apa Olt, cu sprijinul Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor si al Administratiei Nationale „Apele Române, a demarat duminica, 22 martie, mai multe actiuni. Acestea s-au desfasurat in incinta institutiei cu elevii clasei a IV-a B, de la Scoala Gimnaziala nr. 5, indrumati de profesoara Camelia Mitan. In cadrul acestei intâlniri, elevilor le-au fost oferite informatii despre apa si importanta acesteia in dezvoltarea durabila a vietii pe Pamânt, incurajându-i sa pastreze curatenia naturii, in special a apei, pentru ca aceasta inseamna viata. Specialistii ABA Olt au lansat noua poveste “Ovi isi face prieteni noi”, proiect derulat de Administratia Nationala „Apele Române”, sub forma unor jocuri educative, având, ca scop informarea si educarea elevilor din scolile partenere. Acest proiect face parte din campania de informare si responsabilizare sociala „Sa pastram apele curate!”, premiata in cadrul festivalului campaniilor de mediu, de la Londra, la categoria BEST GREEN INTERNATIONAL CAMPAIGN. La finalul actiunii, elevii au fost recompensati din partea Administratiei Bazinale de Apa Olt cu dulciuri, racoritoare, diplome si cartea cu noua poveste “Ovi isi face prieteni noi”. Datorita feedbackului pozitiv oferit din partea elevilor, conducerea Administratiei Bazinale de Apa Olt a promis ca se va mai intâlni cu acestia si cu alte ocazii. Campania continua pe parcursul intregului an 2015 in toate scolile partenere din judetul Vâlcea. Curatenie pe cursurile de apa din judet. Aceasta zi a fost marcata printr-o campanie de curatenie la Sistemul de Gospodarire a Apelor Vâlcea, cu formatiile teritoriale de lucru, care au desfasurat actiuni de igienizare pe cursurile de apa din judetul Vâlcea, dupa cum urmeaza: igienizarea ambelor maluri ale Olanestiului, din zona podului de la Catedrala Ostroveni pâna in zona Parcului Zavoi;igienizarea pârâului Govora, din zona Biserica Govora pana in zona Pod Gatejesti; igienizarea pârâului Pesceana, din zona pod DN67B - la Creteni; igienizarea pârâului Lotru in zona acumularii Bradisor- coada lac, in comuna Malaia; igienizare in zona orasului Horezu pe pârâurile Ursani, in punctul „Distilerie”, Luncavat, in punctul „Depozite”, si Râmesti, in punctul „Piata”. In urma acestei actiuni de igienizare, au fost colectati 250 de saci de gunoi a câte 120 litri fiecare./MONITORUL DE VALCEA,

http://www.monitoruldevalcea.ro/educatie/48325/

DISTRUGERE. Aproximativ 200 de oi „duhovniceşti” au făcut prăpăd în aria naturală protejată

Reprezentanţii Fundaţiei Carpaţi au mari probleme cu un proprietar de oi care refuză să înţeleagă că păşunatul intensiv în interiorul ariei protejate „Pădurea şi mlaştinile eutrofe de la Prejmer” este interzis. Preşedintele fundaţiei, Vasile Boronia, spune că este vorba despre un preot. În siturile Natura 2000 „Mlaştinile eutrofe de la Prejmer” şi „Dealul Cetăţii Lempeş-Mlaştina Hărman”, Fundaţia Carpaţi, custode al celor două arii, în parteneriat cu Facultatea de Silvicultură a Universităţii Transilvania şi cu Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) Braşov, implementează proiectul „Restaurarea şi ajutorarea proceselor naturale în pădurile şi mlaştinile eutrofe de la Prejmer şi Hărman”. Investiţia se ridică la 1,26 milioane de euro, iar banii sunt acordaţi direct de Comisia Europeană, prin programul LIFE plus. Fiind foarte aproape de localităţile Sânpetru, Hărman, Prejmer, Lunca Câlnicului şi Braşov, cele două arii protejate sunt extrem de vulnerabile, păşunatul intensiv, incendierea miriştilor, agricultura intensivă, turismul dezorganizat sau dorinţa unora de a construi în aceste zone sau în apropierea lor fiind doar câteva dintre ameninţări, motiv pentru care zonele sensibile au fost delimitate cu ajutorul unor garduri. „Iniţial, oamenii nu înţelegeau că nu se poate păşuna în arii, apoi au acceptat situaţia, cu excepţia unuia singur, părintele Vasile Nedelea (de la o biserică din Lunca Câlnicului - n.red). În jurul ariei am plantat gard viu, iar pentru protecţia acestuia am montat unul electric, apoi unul de lemn, astfel încât să nu se poată intra cu oile. Nu au rezistat. În iarnă, oile părintelui, aproximativ 200 de exemplare, au ajuns în arie. Au ros tot. În urmă a rămas dezastru. Aici sunt specii rare de plante, unele endemice pentru Ţara Bârsei. În zonă este o specie de orhidee dispărută din Europa, iar în această arie mai sunt câteva exemplare, în jur de şase. Pentru refacerea zonei, cel mai bun lucru care se poate face este să laşi natura să îşi facă treaba. La Hărman, unde nu au mai intrat turmele, zona s-a refăcut. Vara trecută, când şi de la Prejmer, timp de câteva luni, oile părintelui au fost plecate, zona a început să se regenereze”, a explicat Boronia. El susţine că personalul de teren a purtat numeroase discuţii cu proprietarul animalelor, dar şi cu ciobanii care păzeau oile, iar situaţia a fost reclamată Gărzii de Mediu Braşov, Agenţiei pentru Protecţia Mediului, precum şi Primăriei comunei Prejmer. „I-am trimis şi părintelui o adresă, prin care îi aduceam la cunoştinţă că în arie păşunatul este interzis. Nu a semnat, dar mi-a transmis că a luat la cunoştinţă. Într-un final, oile au plecat, dar nu avem nici o garanţie că nu se vor întoarce în toamnă, aşa cum s-a mai întâmplat”, a mai spus Boronia. Păşunatul intensiv, a explicat reprezentantul Fundaţiei Carpaţi, a dăunat sitului prin distrugerea florei de interes, favorizarea înmulţirii plantelor invazive, tasarea terenului. De asemenea, ciobanii au distrus gardurile, iar în urmă au lăsat mormane de gunoaie. Deşi l-am sunat ieri de mai multe ori, părintele nu a răspuns, având activată căsuţa vocală a telefonului mobil.

„De opt luni aşteptăm un răspuns”

Probleme, a mai spus Boronia, au apărut şi în zona Lunca Câlnicului, unde este o mică porţiune împădurită a rezervaţiei. Aici, nişte localnici şi-au extins gospodăriile în sit: „Au făcut şi o stână. Vom sesiza Garda de Mediu, pentru a rezolva şi această situaţie. În unele locuri din pădure, unde s-a intrat cu oile, mai cresc doar urzicile”.

Fundaţia administrează şi situl Natura 2000 Dealul Lempeş, aflat pe teritoriul administrativ al comunei Sânpetru. „Pentru această zonă, am solicitat APIA să ne comunice ce suprafaţă de teren din arie poate fi păşunată şi care este gradul de încărcare permis. De opt luni aşteptăm răspunsul. Până atunci, şi aici, păşunatul este interzis”, a mai spus reprezentantul fundaţiei.

Probleme şi cu terenurile

Sursa citată a precizat că prin proiectul LIFE trebuie preluate şi unele terenuri. „Este vorba despre aproximativ 22 de hectare la Prejmer şi de vreo trei hectare la Hărman. Suma totală pe care o avem de plătit proprietarilor este de aproximativ 134.000 de euro. La Prejmer, am plecat de la ideea că terenurile sunt private, dar ulterior am constatat că sunt ale Primăriei, care este proprietar, dar nu are documente. Am solicitat şi sprijinul Prefecturii, pentru a rezolva această problemă, dar cei de la «Cadastru» au respins de trei ori lucrarea. La Hărman, ne-am blocat la trei hectare, motivul fiind că, potrivit unei Hotărâri de Guvern, pentru a putea concesiona terenul, trebuie să am oi sau capre. Prin proiectul cu finanţare europeană, trebuie să rezolv problema acestor terenuri până la sfârşitul anului 2015”, a mai spus preşedintele fundaţiei. Cele două situri Natura 2000, susţine Boronia, sunt printre puţinele din România ale căror graniţe sunt delimitate cu ajutorul unor borne, acestea fiind amplasate în baza limitelor stabilite prin OUG 57 din 2007./TRANSILVANIA EXPRES,

http://www.mytex.ro/prima-pagina/distrugere-aproximativ-200-de-oi-duhovnicesti-au-facut-prapad-in-aria-naturala-protejata_430119.php